KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...210 211 212 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

această l? a ajutat f? r? �ndoial? pe Iorga s? explice cei 1.000 de ani din istoria poporului rom�n pentru care nu există o documenta? ie solid?. Iorga avea un sim?? m�nt, un instinct pentru istorie ? i o intui? ie �n reconstituirea situa? iilor istorice. Aceast? tr? s?tur? este greu de definit. Mul? i istorici ar respinge? o ca fiind o abordare neprofesional? ? i ne? tiin? ific? , cum au ? i f? cut? o c�ț timp Iorga tr? ia �nc?. Nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istoriile literare ale lui Iorga care trateaz? subiecte ulterioare Junimii s�nt lipsite de valoare. Ne afl? m astfel �n fă? a unui rezultat stupefiant: acela? i Iorga pentru care literatura era at�ț de important? a adus cea mai insignifiant? contribu? ie �n domeniul literaturii rom�ne. �n domeniul literaturii, Iorga a mers consecvent pe urmele na? ionalismului s? u cultural, iar rezultatul a fost ceea ce ? eicaru pe drept cuv�nt numea �realism na? ionalist�. El a �ncercat (f? r? succes) s??? i impun? �realismul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lor de a crea un om ? i o societate nou? (una bazat? pe Omul s? m?n? torist, cealalt? pe marxism). Nici unuia dintre ei nu? i p? să de efectul acestui fapt asupra artei ? i literaturii. Dimpotriv?! Aceasta era singura func? ie acceptabil? a literaturii ? i artei! Iorga era suficient de mul? umit de sine că s? recunoasc? asem? n?rile dintre atitudinea să ? i cea a lui Stalin. Pe m? sur? ce timpul trecea, Iorga devenea ? i mai �nchistat �n �realismul (s? u

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
st? ri. �n ciuda dragostei lui pentru Rom�nia, o dragoste total dezinteresat? ? i aproape mistic? , gata de orice sacrificiu, S? m?n? torismul nu a dat nici un rezultat concret, �n ciuda marilor eforturi ale lui Iorga. Acesta nu a oferit nici o solu? ie practic? pentru Rom�nia secolului al XX-lea. Multe dintre ideile sale � estimate selectiv ? i că mutatis mutandis � r? m�n destul de pertinente, mai ales referitor la aceast? regiune. Ele ar putea deveni ? i mai relevante �n deceniile urm? toare. Drept urmare, istorici

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
num? ra pu? ini oameni s? m?n? tori? ți, transform�ndu? se �n schimb �ntr? o fort? rea?? legionar?. Dar Iorga r? m�nea inflexibil. �n timpul vie? îi lui Iorga era imposibil că un politician rom�n s? g?seasc? o solu? ie constructiv? , iar situa? ia această s? a men? inut mult dup? ce el p? r? sise scenă. O asemenea solu? ie se sper? c? va ap? rea �n secolul urm? tor �n cadrul unei Europe Unite. Dup? ororile celor dou? r? zboaie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m�nea inflexibil. �n timpul vie? îi lui Iorga era imposibil că un politician rom�n s? g?seasc? o solu? ie constructiv? , iar situa? ia această s? a men? inut mult dup? ce el p? r? sise scenă. O asemenea solu? ie se sper? c? va ap? rea �n secolul urm? tor �n cadrul unei Europe Unite. Dup? ororile celor dou? r? zboaie mondiale, na? iunile Europei au �n? eles c? un r? zboi �ntre ele poate deveni inimaginabil numai dac? �?i cupleaz? economiile. Procesul acesta

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? fie o �Europ? a Patriilor�. O astfel de diversitate cuprinz? toare, a c? rei identitate era bazat? pe un nou na? ionalism european, pe o cooperare voluntar? �ntru asigurarea libert?? îi ? i bel? ugului pentru oameni egali că pozi? ie (dup? modelul sistemului cantoanelor elve? iene), nu constituie un na? ionalism incompatibil cu umanitatea. Autodeterminarea este un drept recunoscut pe plan internă? ional. Cu toate acestea, exact a? a cum libert?? ile individuale nu trebuie s? contravin? libert?? ilor celorlal

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
imagine etnic? , care �n unele p? r? i ale continentului seam? n? cu un costum de carnaval, r? spunsul ar trebui s? fie Maastricht, nu tragedia de la Sarajevo. �n astfel de �mprejur? ri, pentru Rom�nia se poate g? și o solu? ie echitabil? �n privin? a Transilvaniei sau a Basarabiei, dar mai exist? o solu? ie ? i �n alt? parte a Balcanilor. �n acest mod poate fi rezonabil? contradic? ia dintre autodeterminare ? i inviolabilitatea frontierelor. Alternativă este revenirea la anarhie internă? ional? sau la o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
problemele, dar simt totu? i ? i c? via? a lui a personificat, a �ntrupat aceste probleme de nerezolvat. NOTE EPILOG �nt�lnire cu Traian Boeru, dup? 45 de ani Traian Boeru, asasinul lui Iorga, a exercitat asupra mea o fascina? ie morbid? timp de mai mult de 25 de ani, de c�nd am �nceput s? lucrez la istoria na? ionalismului rom�nesc ? i a Mi? c?rîi Legionare. Av�nd numeroase leg? turi cu colonia rom�neasc? de la M�nchen (unde

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
refuzat dreptul de a studia. Pentru Boeru lucrurile au mers bine �n Germania de dup? r? zboi. S?a c? s?torit cu o nem? oaic? �nst? riț? , c? reia i? a povestit cum �comuni? ții au ucis? o pe biată lui șo? ie��, comi? �nd con? tient delictul de bigamie, �ntruc�ț ? tia c? aceasta este �n via?? ? i �nchis?. Cu averea șo? iei sale a profitat de posibilit?? ile oferite de Miracolul Economic din Germania postbelic? ? i a devenit foarte bogat. �n to? i ace

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
t�lnesc pe asasinul lui. Conduc�nd pe autostrad? , mă? ina �n care ne aflam se pierdea �ntr? o mare de vilegiaturi? ți, to? i �ndrept�ndu? se spre sud. Erau alte vremuri, �ntr? o Germanie nou? reprezent�nd o genera? ie nou?. ?i iat?? l pe Boeru. Dup? prezent? rile de rigoare, am �ncercat s?? mi amintesc imaginile pe care le v? zusem p�n? atunci reprezent�nd un ț�n? r �ntr? o uniform? elegant? de legionar, cu o c? mă?? verde ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Mi? a explicat c? �?tia despre preg? tirile Echipei Mor? îi la cooperativa agricol? , dar c? nu i s? a al? turat. Nici nu a participat la executarea planului, dar nici nu s? a amestecat �n treburile Echipei Mor? îi�. (Afirmă? ie uluitoare, dat fiind c? Boeru era comandantul acesteia). �n timpul conversa? iei, Boeru ? i?a p? strat calmul ? i atitudinea re? inut? ? i ? i?a pierdut cump? tul doar atunci c�nd i? am pus o �ntrebare �n leg? tur? cu o eventual? implicare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga. �N? aveam nevoie de nem? i!�, a replicat el violent. �Ne era de? ajuns rolul jucat de Iorga �n asasinarea C? pitanului! � Am �ncercat zadarnic s?? i explic rolurile jucate de rege ? i de Armand C? linescu ? i s? aduc �n discu? ie faptul c? totul avusese aprobarea lui Dinu Br? tianu �nsu? i, Boeru a r? mas pe pozi? ie. Mi? am dat seama c? ar fi fost inutil s?? l �ntreb pe Boeru despre orice element privind implicarea lui direct? �n asasinarea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
asasinarea C? pitanului! � Am �ncercat zadarnic s?? i explic rolurile jucate de rege ? i de Armand C? linescu ? i s? aduc �n discu? ie faptul c? totul avusese aprobarea lui Dinu Br? tianu �nsu? i, Boeru a r? mas pe pozi? ie. Mi? am dat seama c? ar fi fost inutil s?? l �ntreb pe Boeru despre orice element privind implicarea lui direct? �n asasinarea lui Iorga. A?a c? , l? am rugat s?? mi dea informa? îi privind numele membrilor echipei mor? îi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dar l? a irosit. El a r? mas �n istorie că asasin al lui Nicolae Iorga, de? i s? a str? duit din r? sputeri s? nu r? m�n? cu imaginea această. Istoria n? ar trebui s?? i refuze aceast? distinc? ie �ndoielnic?. La ? ase s? pt? m�ni dup? �ntrevederea relatat? mai sus, Boeru murea �n acela? i c? min de b? tr�ni din Germisch? Partenkirchen. Indice de nume Adamov 295 Adams, Henry 13 Adler 129 Ag�rbiceanu, Ion 121, 168

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Note ................................................................................................... �ncepe lupta .................................................................................................. Note ................................................................................................... �A? tept�nd s? se �mplineasc? scripturile� .................................................... Note ................................................................................................... Triumful nesigur .......................................................................................... Note ................................................................................................... �nfrunt�nd tragedia ....................................................................................... Note ................................................................................................... Curcubeul axei ............................................................................................. Note ................................................................................................... Tragedia ....................................................................................................... Note ................................................................................................... Iorga din perspectiva sf�r? ițului de secol XX ............................................. Note ................................................................................................... Epilog ........................................................................................................... Indice de nume ............................................................................................. 7 9 11 36 41 68 75 139 153 182 189 261 273 346 359 408 415 441 445 461 463 469 �n aceea? i colec? ie au mai ap? rut: 1. �Sherman David Spector, Rom�nia la Conferin? a de Pace de la Paris 2. �Stephen Fischer-Gala? i, Europa de Est ? i R? zboiul Rece 3. �Fr. Kellogg, O istorie a istoriografiei rom�ne 4. �Catherine Durandin

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a-numita ? coal? de la Wisconsin din Statele Unite 9 �Time�, 29 aprilie 1985, p.�29 10 George Orwell a condamnat �n 1942 egocentrismul abstract al unora dintre intelectualii englezi �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial. Ace? tia aduseser? �n discu? ie patru sau cinci argumente care preziceau victoria nazi? tilor ? i a japonezilor. Orwell comenta c? nici un om obi? nuit nu g�ndea astfel la timpul respectiv. �Asemenea absurdit?? i erau crezute doar de c? tre intelectuali� 11 C�ț de departe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Dup? aceea, num? rul lor a crescut. Prin 1859 erau 180�000�de evrei �n Moldova ? i numai 9�200 �n Valahia; pe la 1901, 201�000�de evrei �n Moldova ? i 68�000 �n Valahia. Un sfert de milion de evrei la o populă? ie de cinci milioane n-ar p? rea chiar at�ț de mult, dar ei erau �n cea mai mare parte burghezi or?? eni (mai mult de 40�% din populă? ia urban?) . L.�S.�Stavrianos, The Balkans since 1453, New York, 1965, pp.�484-485 29

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
spus ? eicaru c? acest porc de Sion, ucigă? ul familiei sale, figureaz? �n carte? � Degeaba i-a explicat ? eicaru c? Sion a fost primul pamfletist rom�n ? i c? rolul unui pafletist era acela de a exagera. Iorga a r? mas ferm pe pozi? ie �n refuzul s? u dac? ? eicaru nu-l exclude pe Sion din volum. Pamfil ? eicaru, Nicolae Iorga, Madrid, 1956, pp.�106-107 11 Doamna Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 12 N. Iorga, O via?? de om a? a cum a fost, 3

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Poate c? �neca �n truda să neobosit? �ntreb? ri privind existen? a ? i teamă de moarte, refuz�nd orice r? gaz. Această eră motiva? ia faptului c? , aidoma oric? rui romantic, Iorga preferă artele plasitice muzicii. Muzică era abstract? prin defini? ie, sensibiliz�nd infinitul, ? i acesta este motivul, aceasta este explică? ia dezinteresului aproape total al lui Iorga fă?? de muzic? � 18 Karl G�llner, profesor la Universitatea din Sibiu, student al lui Iorga at�ț �n Rom�nia c�ț ? i �n Fran? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a cum a fost, vol.�I, pp.�13 ? i 93 20 Ibidem 21 Op. cît. , pp.�37 ? i 79 22�Op. cît. , pp.�69-70. A?a cum demonstreaz? cercet? rile lui Carol Iancu asupra coresponden? ei dintre A.�I.�Cr�mieux (ministru de juști? ie al Fran? ei ? i pre? edinte al Alian? ei Israelite) ? i G.�Bleichr�der (confidentul lui Bismarck), marile puteri au insistat la Berlin că Rom�nia s? -i trateze pe evrei a? a cum erau trata? i ace? tia �n Occident

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
esc�, 14 februarie 1920 43 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, p.�146. �n 1919, �n timpul campaniei electorale, Iorga �? i amintea �cum a tr? it toat? mizeria uman? posibil? � �n copil? rie ? i �n adolescen??. �? i amintea de o conversa? ie cu Ion Br? tianu: �A? a c? l-am �ntrebat: �? ți? i ce �nseamn? s?r? cia ? i suferin? a oamenilor? � �? tiu prea bine�, a r? spuns Br? tianu�. �L? să? i-mi m? car acest avantaj�, a spus Iorga. I-a spus lui Br

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga era un ignorant �ntr-ale filosofiei ra? ionale. El a ? inut o serie de conferin? e despre Descartes, modele de claritate penetrant?. Revolu? ia filosofic? �nf? ptuit? de autorul lucr? rîi Discurs de la m�thode era prezentat? cu o bog?? ie de referin? e. Mult mai ț�rziu, mul? i profesori de filosofie de la Bucure? ți (că Vasile Ghe? u) �? i aminteau de aceste conferin? e cu o admiră? ie plin? de emo? ie. Fire? te, nimic nu putea fi mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lucr? rîi Discurs de la m�thode era prezentat? cu o bog?? ie de referin? e. Mult mai ț�rziu, mul? i profesori de filosofie de la Bucure? ți (că Vasile Ghe? u) �? i aminteau de aceste conferin? e cu o admiră? ie plin? de emo? ie. Fire? te, nimic nu putea fi mai str? în de g�ndirea lui Iorga dec�ț �ndoiala metodic? a lui Descartes. Institu? ia universitar? bucure? tean? consideră c? prin seria această de conferin? e, Iorga �i atr? gea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m�thode era prezentat? cu o bog?? ie de referin? e. Mult mai ț�rziu, mul? i profesori de filosofie de la Bucure? ți (că Vasile Ghe? u) �? i aminteau de aceste conferin? e cu o admiră? ie plin? de emo? ie. Fire? te, nimic nu putea fi mai str? în de g�ndirea lui Iorga dec�ț �ndoiala metodic? a lui Descartes. Institu? ia universitar? bucure? tean? consideră c? prin seria această de conferin? e, Iorga �i atr? gea aten? ia lui Titu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]