6,495 matches
-
excomunicare, pronunțată pe 16 octombrie 2008 de către Iustin, episcopul ortodox sârb al Timocului, a fost comunicată și preotului Bojan Aleksandrovici, care a fost judecat în absență. În actul semnat de episcopul Iustin se arătă următoarele: "„Boian Aleksandrovici, fost cleric al episcopiei de Timoc, a disprețuit pe episcopul sau competent și fără aprobare și acord al bisericii noastre a fost hirotonit în treaptă preoției de către un episcop al Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare, pe presbiterul Boian Aleksandrovici îl caterisim din treaptă preoției
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
treaptă preoției și îl întoarcem în rândul laicilor fără drepturi și funcții“." Sfanțul Sinod al BOR, întrunit la 30 octombrie 2008 la București, consideră ""invalid actul de caterisire a părintelui Bojan Alexandro-vici de la Malainița (Valea Timo-cului) de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. De asemenea, Membrii Sfanțului Sinod au constatat faptul că Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timocului nu respectă cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor două
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
invalid actul de caterisire a părintelui Bojan Alexandro-vici de la Malainița (Valea Timo-cului) de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. De asemenea, Membrii Sfanțului Sinod au constatat faptul că Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timocului nu respectă cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor două Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006, adică asigurarea serviciilor religioase în limba română pentru comunitățile românești"" Pe 21 ianuarie 2009, părintele Boian Alexandrovici, Protopop de
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
al Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat importanta distincție "Crucea Patriarhală" pentru contribuția la adâncirea relațiilor între Biserica Ortodoxă Română și Biserica Armeană. La 1 aprilie 1973, arhimandritul mitrofor Zareh Baronian a fost numit în funcția de vicar administrativ al Episcopiei Armene din România, cu sediul la București, îndeplinind această funcție până în anul 2001. În noiembrie 1996 l-a însoțit pe patriarhul Teoctist Arăpașu al Bisericii Ortodoxe Române într-o vizită în Armenia. Printr-un decret din anul 2004, președintele României
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
limba armeană, de către IPS Mesrop Kricorian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din Viena. După Revoluția din anul 1989, arhimandritul Zareh Baronian a publicat o serie de studii pentru a face cunoscută Biserica Armeană credincioșilor ortodocși din România: "600 de ani de la înființarea Episcopiei Armene din Moldova"; Ce știm și ce nu știm despre Crăciun și Anul Nou"; "Biserica Armeniei la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea"; "Importanța Liturghiei armene din punctul de vedere al ecumenismului contemporan"; "Lămuriri asupra datei Paștelui"; "O importantă mențiune despre
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
(n. 1894, Adapazar, Turcia; d. 1972, New York) a fost un teolog român, preot al comunității armene, care a îndeplinit temporar funcția de locțiitor de prelat al Episcopiei Armene din România (noiembrie 1942 - 28 noiembrie 1943). s-a născut în anul 1894, în orașul Adapazar (Turcia), care fusese întemeiat cu 500 ani în urmă de către armeni. Familia Biberian a purtat inițial numele de Karabibergian și era stabilită de
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
-lea al Ciliciei (1382-1392), armenii din mai multe orașe, între care și cei din Suceava (Ciciov) sunt supuși jurisdicției scaunului episcopal de Liov. Printr-un hrisov domnesc din 30 iulie 1401, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a consfințit înființarea primei Episcopii armene din Moldova, cu reședința la Suceava, în fruntea acestei eparhii fiind instalat episcopul armean Hovhannes. Astfel, bisericile armenești din Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în perioada 1714-1716
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
-lea al Ciliciei (1382-1392), armenii din mai multe orașe, între care și cei din Suceava (Ciciov) sunt supuși jurisdicției scaunului episcopal de Liov. Printr-un hrisov domnesc din 30 iulie 1401, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a consfințit înființarea primei Episcopii armene din Moldova, cu reședința la Suceava, în fruntea acestei eparhii fiind instalat episcopul armean Hovhannes. Astfel, bisericile armenești din Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în perioada 1714-1716
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
ca urmare a slăbirii structurii de rezistență. Timp de mai mulți ani nu s-a luat nici o măsură de consolidare și restaurare, cu toate că biserica a fost propusă în fiecare an Ministerului Culturii pentru intervenții de urgență. În urma unui protocol cu Episcopia Armeană Gregoriană din București, clădirea bisericii a fost dată în folosință spre consolidare și restaurare către Arhiepiscopia Ortodoxă a Sucevei și Rădăuților. Astăzi, cimitirul armenesc aparține comunității armene, dar locurile sunt concesionate pe perioadă determinată celor ce doresc, el fiind
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
(n. 30 mai 1924, satul Râșca, comuna Bogdănești, județul Suceava, atunci județul Baia - d. 6 decembrie 2004, Mănăstirea Cămârzani) a fost un cleric ortodox român, care a deținut mai multe funcții de arhiereu și episcop-vicar (al Episcopiei Aradului, al Episcopiei Buzăului și apoi al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților). Episcopul s-a născut la data de 30 mai 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca (județul Baia), într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
(n. 30 mai 1924, satul Râșca, comuna Bogdănești, județul Suceava, atunci județul Baia - d. 6 decembrie 2004, Mănăstirea Cămârzani) a fost un cleric ortodox român, care a deținut mai multe funcții de arhiereu și episcop-vicar (al Episcopiei Aradului, al Episcopiei Buzăului și apoi al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților). Episcopul s-a născut la data de 30 mai 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca (județul Baia), într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
ianuarie 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. La data de 16 noiembrie 1976 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, cu titlul "Hunedoreanul", fiind hirotonit întru arhiereu și instalat la 25 iunie 1977. Din anul 1985 a fost transferat ca Arhiereu-Vicar la Episcopia Buzăului cu titlul "Vrânceanul". Din 2 iulie 1992, până la plecarea sa întru Domnul a slujit ca
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. La data de 16 noiembrie 1976 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, cu titlul "Hunedoreanul", fiind hirotonit întru arhiereu și instalat la 25 iunie 1977. Din anul 1985 a fost transferat ca Arhiereu-Vicar la Episcopia Buzăului cu titlul "Vrânceanul". Din 2 iulie 1992, până la plecarea sa întru Domnul a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (având titlul "Putneanul"), cu sediul la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava. Episcopul Gherasim și-a stabilit
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
el la Suceava și l-a ajutat la învățarea și aprofundarea Liturghiei și a regulilor Bisericii Armene. Ca urmare a acestei pregătiri teologice, la 28 noiembrie 1943, arhimandritul Vazken Balgian a fost numit în funcția de locțiitor de prelat al Episcopiei Armene din București. Mănăstirea Hagigadar a suferit în anul 1993 consecințele unui incendiu neașteptat provocat de un fulger. În anul 2001, hramul Mănăstirii Hagigadar a coincis și cu sărbătorirea a 600 de ani de la înființarea Episcopiei Armene din Suceava și
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
locțiitor de prelat al Episcopiei Armene din București. Mănăstirea Hagigadar a suferit în anul 1993 consecințele unui incendiu neașteptat provocat de un fulger. În anul 2001, hramul Mănăstirii Hagigadar a coincis și cu sărbătorirea a 600 de ani de la înființarea Episcopiei Armene din Suceava și a 1700 de ani de când creștinismul este religie de stat în Armenia. La 12 august 2001, cu prilejul aniversării a 1700 ani de când religia creștină a fost proclamată drept religie de stat în Armenia și a
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
stat în Armenia. La 12 august 2001, cu prilejul aniversării a 1700 ani de când religia creștină a fost proclamată drept religie de stat în Armenia și a 600 ani de când, prin hrisovul voievodului Moldovei Alexandru cel Bun, s-a înființat Episcopia Armeană de la Suceava, au avut loc la Mănăstirea Hagigadar o serie de manifestări organizate sub egida Ministerului Culturii și Cultelor, a Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România și Consiliului Județean Suceava. S-a celebrat o liturghie solemnă, oficiată de un sobor
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
drumul de acces la Mănăstirea Hagigadar, s-au reparat aleile din jurul bisericii și poarta de intrare, s-au restaurat fântâna din curtea mănăstirii și trapeza. Tot prin bunăvoința acestei familii, s-au efectuat unele reparații la turla bisericii. La solicitarea Episcopiei Armene din România care dorea să pună în valoare ansamblul monastic Hagigadar, în a doua jumătate a anului 2010 s-a efectuat o cercetare arheologică atât în exterior, cât și în interiorul lăcașului de cult. Până atunci, complexul monahal nu a
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
Buzuloiu din București și apoi de ucenicul său, Vasile Gheorghiță. Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a fost sfințită la 8 septembrie 2008 de către IPS Teofan Savu, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului și PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor, înconjurați de un sobor de 45 de preoți și diaconi. La acest eveniment au luat parte peste 10.000 credincioși din întreaga țară. Cu acest prilej, mitropolitul Teofan a acordat „Crucea
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
Vasile Gheorghiță. Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a fost sfințită la 8 septembrie 2008 de către IPS Teofan Savu, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului și PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor, înconjurați de un sobor de 45 de preoți și diaconi. La acest eveniment au luat parte peste 10.000 credincioși din întreaga țară. Cu acest prilej, mitropolitul Teofan a acordat „Crucea Moldavă“ - pentru clerici starețului Nicodim Gheorghiță, precum și mai
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
și ideile lui Simion Bărnuțiu", ibid., p. 21-50; "Studenții academici din Cluj la 1847", ibid., p. 485-501; "Protopopiat și sinodul diecezan în concepția Școlii Ardelene (originile problemei)", ibid., XXXIII, 1993, p. 359-363; "Bula papală “Rationi congruit” de la 1721 și începuturile Episcopiei Făgărașului", ibid., XXXIV, 1994, p. 85-106; "Biblioteca lui Inochentie Micu-Klein", ibid., XXXV, 1995, p. 347-373 și în broșură, ca supliment la “Viața creștină“, VI, 1995, nr.23-24 (141-142), decembrie; 1996, nr.1-2 (134-144), ianuarie; "Sate și genealogii din “Ierașul de
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
nr.26, p.1,7; "Naționalismul modern", ibid., nr.34, p.6-7; Vocația creștină a Școlii Ardelene", ibid., nr.41, p.1; 6-7; nr.42, p.9; "Memorandum. Organicitate istorică", ibid., VI, 1994, nr.17-20, p.5; "“Rationi congruit”. Înființarea Episcopiei Făgărașului", ibid.,VII, 1995, nr.3, p. 1,6-7; "Cultura lui Inochentie Micu-Klein", ibid., nr.16, p. 6-7; "Ctitori ai marii poezii erotice europene: Csokonai Vitéz Mihály", ibid., nr.39-40, p. 13; "Românii și ungurii la 1848", ibid., VIII, 1996
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
cauza acestei cruciade și s-a confruntat cu amenințarea tot mai mare a Regatului Poloniei și Lituaniei, o alianță cu adevărat creștină. Vladislav a sponsorizat crearea Diecezei a lui Vilnius sub episcopul Andrzej Wasilko, fostul duhovnic al Elisabetei a Ungariei. Episcopia controla o mare parte a Ordinului Teutonic, care era subordonat scaunului din Gniezno și nu celui din Königsberg. Probabil că decizia nu a îmbunătățit relațiile lui Vladislav cu Ordinul Teutonic, însă a ajutat să introducă legături mai strânse între Lituania
Vladislav al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/303057_a_304386]
-
La 14/19 august 1880, au fost adoptate "Statutele Fundațiunii lui Gojdu", care reprezentau, alături de Testamentul din 4 noiembrie 1869, documentele juridice care reglementau activitatea Fundației. Conform Testamentului, din Reprezentanța Fundației făceau parte mitropolitul ortodox român al Ardealului și toți episcopii ortodocși români din Ungaria și Transilvania, alături de "încă trei bărbați civili". În primul an de funcționare (1871) au fost acordate patru burse, iar din anul următor peste 100.În anul școlar 1898-1899 s-au acordat 127 de burse. În cei
Fundația Gojdu () [Corola-website/Science/303120_a_304449]
-
01.09.1974-31.08.1992) pe lângă activitatea didactică a participat și la slujirea pastorală la parohii la sărbători mari și alte ocazii, a dat exerciții spirituale studenților, preoților și călugărițelor etc. La 14 martie 1990 a fost numit episcop-auxiliar al Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia și episcop titular de Aquae Regiae. Consacrarea sa a avut loc la 29 aprilie 1990 la Mănăstirea de la Șumuleu Ciuc, județul Harghita, fiind efectuată de către nunțiul apostolic extraordinar Francesco Colasuonno, asistat de către episcopul Lajos Bálint de
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
această întâmplare, Benedict a văzut sufletul surorii lui, ridicându-se la cer, sub chip de porumbel. Este sărbătorită liturgic, în Biserica Catolică, la 10 februarie, precum și în Biserica Anglicană. Pe plan local, este sărbătorită, la aceeași dată, și în unele episcopii ortodoxe din Europa occidentală. Tot ce este cunoscut despre Sfânta Scolastica provine din cartea a II-a ("Viața Sfântului Benedict") a "Dialogurilor" Sfântului Grigore cel Mare privitoare la "Miracolele Părinților din Italia", îndeosebi în capitolele XXXIII și XXXIV.
Scolastica (sfântă) () [Corola-website/Science/303188_a_304517]