6,312 matches
-
se poate de simplu și clar - iată ce pot face dictatura, totalitarismul, până unde pot merge -, ea este extrem de pretențioasă din punct de vedere artistic; transparentă, perfect accesibilă la prima vedere - derutează totodată și pare, pe alocuri, chiar ermetică. Stilistica, estetica filmului, care suprapune și interferează diverse modalități, tonalități, personalități, care amestecă epoci și costume, care se petrece - ca să-l cităm pe Abuladze - „Nicăieri și pretutindeni. Niciodată și întotdeauna” sunt de o amețitoare complexitate. Invitat să definească genul, specia filmului său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
capătă prin asta condiționarea restrictivă de „filozof al artei”, ci rămâne filozof pur și simplu. Din ambiția de a acoperi toate domeniile, sau, mai echitabil spus, din nevoia rotunjimii speculative, autori de mari sisteme filozofice au dat și câte o estetică. Critica puterii de judecată a lui Kant e o prea frumoasă speculație, de o extraordinară profunzime, dar ca estetică rămâne cam alături de drum (iar din obsesia ierarhizării ajunge bunăoară să plaseze muzica pe ultimul loc, mai prejos de arta grădinăriei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acoperi toate domeniile, sau, mai echitabil spus, din nevoia rotunjimii speculative, autori de mari sisteme filozofice au dat și câte o estetică. Critica puterii de judecată a lui Kant e o prea frumoasă speculație, de o extraordinară profunzime, dar ca estetică rămâne cam alături de drum (iar din obsesia ierarhizării ajunge bunăoară să plaseze muzica pe ultimul loc, mai prejos de arta grădinăriei, dând ca motiv și faptul că muzica ̀ îi deranjează pe vecini !) ; Hegel, care avea o mult mai bună
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
din obsesia ierarhizării ajunge bunăoară să plaseze muzica pe ultimul loc, mai prejos de arta grădinăriei, dând ca motiv și faptul că muzica ̀ îi deranjează pe vecini !) ; Hegel, care avea o mult mai bună cultură artistică, și-a umplut Estetica cu o sumedenie de considerații admirabile, dar delirul ierarhizării merge la el într-o amețitoare ascensiune din treaptă-n treaptă până la cea supremă a Spiritului Absolut. Oricum, o teorie estetică își are rostul numai într-un sistem de filozofie generală
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
considerații admirabile, dar delirul ierarhizării merge la el într-o amețitoare ascensiune din treaptă-n treaptă până la cea supremă a Spiritului Absolut. Oricum, o teorie estetică își are rostul numai într-un sistem de filozofie generală. Dar un „sistem de estetică”, dat ca atare, nu e decât o vană și pedantă speculație (ca și „teoria literaturii” de altfel, care proliferează sufocant în zilele noastre). Critica, literară și de artă, este însă o disciplină necesară și creatoare. Filozofia culturii, care implică firește
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
noapte la poeta Tuija Nieminen. A venit și Inger (Johansson) cu soțul ei, Mats. E o atmosferă onirică peste tot, ca în toate orașele vechi ale Suediei. La Tuija era frumos și curat, amintind de casele din Maramureș, cu o estetică sobră și plină de căldură a satului milenar. Totul a fost bine, dar umbrit de faptul că am aflat despre noi orori ale războiului care continuă în Bosnia și Herțegovina. În Rusia, naționaliștii se pregătesc să-i ajute pe „frații
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
literatură (și în genere între psihiatrie și orice creație artistică), suntem deci într-un domeniu al incertitudinii. Dar, cum spunea André Breton, "incertitudinile determină miraculosul și miraculosul este întotdeauna frumos". De aceea, dincolo de mizeria psihică, nebunia deseori se înscrie în estetică. Pe de altă parte, frumosul tinde deseori să se exprime într-un stil care amintește morbidul, ba, frumosul devine mai frumos dacă poate sugera, interesant, morbidul. * Ne va fi mai ușor să parcurgem calea aceasta dacă vom observa că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ritualurile scrisului și cititului și se împlinea astfel o uriașă formă a existenței umane, în care se regăsea caligrafia (trebuind să scrii frumos pentru a fi înțeles, era inevitabil să consideri scrisul un act estetic; trebuind a prețui grija pentru estetică, era inevitabil respectul pentru frumos, ca expresie a stilului de viață). Scrisoarea a fost o uriașă acțiune educativă. Scrisorile, ca act de comunicare, într-un fel sau altul (poate doar "cifric"), vor continua să existe, dar sensul lor, de dincolo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în general, poate fi găsită numai într-o teorie a esteticului complementar, care să reunească atât imaginarul marin al vechilor corăbii, cât și pe cel al libertății oferite de o anume existență. Aventurile de călătorie pe mări țin de o estetică puerilă, așa se consideră, în genere, dar marginalitatea acestei estetici a produs, paradoxal, o considerabilă arborescență simbolică a narațiunilor despre subiect. Extinderea fără precedent a unor miteme originare (insula, corabia, harta, comoara, căpitanul, semnul obscur, egalitatea socială, gratuitatea paradisiacă a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
esteticului complementar, care să reunească atât imaginarul marin al vechilor corăbii, cât și pe cel al libertății oferite de o anume existență. Aventurile de călătorie pe mări țin de o estetică puerilă, așa se consideră, în genere, dar marginalitatea acestei estetici a produs, paradoxal, o considerabilă arborescență simbolică a narațiunilor despre subiect. Extinderea fără precedent a unor miteme originare (insula, corabia, harta, comoara, căpitanul, semnul obscur, egalitatea socială, gratuitatea paradisiacă a existenței, supremația pe mare, aventura extremă etc.), ivite dintr-o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
toate, au alimentat un anumit tip de imaginar occidental. El s-a manifestat cel mai pregnant în arealul angloamerican după secolul al XVII lea, odată cu Exquemelin și Johnson, iar proiecțiile rezultate au fost decupaje marine bazate mai ales pe o estetică a spectacolului de epocă, a evadării și a aventurii. Eroii și evenimentele legate de piraterie au dus până la ultimele consecințe fiorul escapist al omului de totdeauna, dar mai ales al individului modern, prizonier al unei existențe din ce în ce mai îndepărtate de natură
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
am obișnuit, trecând sub tăcere imoralitatea, promiscuitatea și degradarea fizică. Au făcut-o nu numai din intenții poetic-ficționale, ci pentru a-i lăsa și pe spectatori să guste, puțin, din plăcerea unei evadări în poveste. Marginalizate, ca genuri ale unei estetici pretins serioase, literatura și filmele despre pirați, corăbii și mare au oferit publicului tânăr (oare numai celui tânăr ?) călătorii imaginare compensatorii, dorite, dar imposibile, în prezentul imediat. Într-o lume hipertehnologizată, fragmentată și convențională, din care libertățile ontologice primare (a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Ion Mureșan, comparat cu Labiș. Din textualismul optzecist nu înțelege de fapt nimic; ca și maestrul său G. Călinescu, el respinge ideea de avangardă, face abstracție, după cum subliniază Marin Mincu (într-o serie de patru articole publicate în Cotidianul), „de estetica rupturii” și nu înțelege ce se întâmplă după... — Bravo! Îl citezi acum pe Mincu... Parcă erați la cuțite...? — Una e Mincu, polemist spurcat la gură și ciomăgar, și alta criticul literar Marin Mincu, unul dintre cei mai buni critici de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cazul Măgarului putrezit, metafora discutată într-un articol din 1930, de unde reiese că, pentru Dalí, corpul putrezit al animalului nu reprezintă descompunerea (poetică), ci lupta împotriva ei. Putrefacția este o formă de "curățire" și conține în ea sâmburele unei noi estetici, ceea ce explică prezența aproape obsesivă a acestor imagini în tablourile sale. În "Măgarul putrezit", o apologie a paranoiei, "putrefacția" este imaginea centrală (apud Ades 2007: 69-70), tocmai pentru că este legată de "agonia" și "întunericul" tipice acestei boli mintale: O activitate
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
delirante", subiectiv-obsesive. În felul acesta, într-un mod paradoxal, interpretul devine de fapt subiectul propriei analizei (Ades 1995: 143-144). Făcând apel la "privirea instinctivă", fertilizată de o "gândire automatică" suprarealistă, Dalí reușește astfel să producă imagini inedite ale lumii. Deși estetica adoptată după acest moment avea să se schimbe, pictorul a rămas totuși fidel metodei paranoico-critice de-a lungul întregii sale vieți, pentru simplul motiv că ea devenise un mijloc convenabil de a rezuma propria sa poziție conceptuală, ce pare să
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
s-au dovedit frecții tocmai bune la un picior de lemn. Nostalgicii își amintesc de precedentul trofeu cucerit de FC Porto, în 1987, în urma acelui gol cu călcîiul înscris de Madjer. Aceiași robi ai amintirilor sînt și apărătorii necondiționați ai esteticii. De acord, cîștigătoarea din 2004 se bucură de foarte puțin geniu, iar acesta apare doar atunci cînd Deco iese din letargie. În rest, pe mușuroiul lui Mourinho, furnicile robotesc mereu, în mod depersonalizat, eficient și surde la orice ademeniri galactice
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
să se gîndească la gă știle de cartier din Chicago, ci la spiritul înălțător al flăcării olimpice. august 2004 Omul viu din La Jolla Andrei Pavel și-a dorit doar să joace frumos o minge de meci a adversarului, însă estetica l-a dus la victorie. Ce frumos e sudul Californiei! Ce destinși sînt oamenii care-și permit să dea de la 90 de dolari în sus ca să vadă echipa de tenis a Statelor cu unii din Europa, români parcă! Focile aclimatizate
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mímēsis în spirit aristotelic și vor reinterpreta imaginea mai curând într-un spirit pseudo-platonician, tinzând către o formă unică, i-reală și, ca soluție grafică, hieratică și impersonală (după canonul icoanei, transcris de Dionisie din Furna în Erminiile sale). Recuperarea esteticii artei antice se va realiza abia începând cu sfârșitul evului mediu italian, atunci când reprezentările figurale din imaginea religioasă se vor umaniza, mai întâi în frescele lui Cimabue (secolul XIII), apoi mult mai expresiv la discipolul său, Giotto (la începutul secolului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ale unor ipostazieri sacre (Théotokos, Fecioara Orantă, Sfântul Ioan Botezătorul, Răstignirea etc.). Venerarea, ca act religios, era pregătită dogmatic încă din secolele precedente (Tristan 318-28, 331-39, 410-21). Paralel cu puternicul curent iconoclast raționalist, se deschide în creștinism era unei noi estetici a imaginii sacre, pe care arta bizantină o va continua și o va rafina timp de alte câteva secole după Marea Schismă. Se va ajunge la forme variate de idolatrie, prin mariolatrie, cultul moaștelor, cultul pluralizat al virtuților sacre, care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
s c u. Istoria literaturii române. C o m p e n d i u. Editura pentru Literatură. București, 1968. G e o r g e C ă l i n e s c u. Opere. Vol.15. Principii de estetică. Istoria literaturii române. C o m p e n d i u. Editura Minerva. București, 1979. G e o r g e C ă l i n e s c u. Istoria literaturii române. C o m p e n
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Analiza literară a unui manuscris eminescian, iar ca teză complementară: Opera lui Mihai Eminescu, vol. I, II. Comisia e formată din I. M. Marinescu, M. Ralea, Iorgu Iordan, Octav Botez și O. Tarfali. În octombrie 1937, e numit conferențiar de estetică și critică literară la Universitatea din Iași. Definitivat pe acest post în 1942 (cf. Acad. Iorgu Iordan: G. Călinescu și Universitatea din Iași, R.I.T.L., nr. 3-4, 1965). Apare volumul de Poezii. Academia distinge, în 1936, Opera lui Mihai Eminescu cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și psihologică de solid realism, de un adevăr sufletesc adânc și de nuanțe sufletești revelatoare - Enigma Otiliei se clasează printre operele de întîia mână ale epicei noastre urbane." 1939 Editează cursul de poezie ținut la Universitatea din Iași: Principii de estetică. La 1 ianuarie scoate Jurnalul literar, foaie săptămânală de critică și informație literară. Redacția revistei figura, nominal, la sediul librăriei editoare Ath. Gheorghiu, str. Cuza-Vodă, nr. 54; în fapt, redacția se afla la G. Călinescu acasă, în str. Ionescu, nr.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
consimțire ori de neconsimțire la opera artistică. A spune da ori nu, asta este critica în substanța ei. Subiectivitatea e inclusă, fiind vorba de o simplă mișcare a subiectului, însă subiectivitatea nu înseamnă sentință arbitrară. Kant, oricât de speculativ în Estetica lui, a putut observa cu fineță că verdictul estetic (neconceptual prin definiție și deci particular)1 ajunge la 1 Kritic der Urtheilskraft, Secț. I, C. I, §.1: "Judecata de gust nu este deci o judecată de cunoaștere, adică logică, ci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
produce, o, pianule divin! Frumos ceresc arhanghel! începe dar de cântă, Te pune-acum la piano și cântă în delir, Înalță sus la ceruri armonia-i cea sântă, Și inima-mi și suflet dintr-însa se inspir. Poetul avea noțiuni de estetică, și într-un articol, Principiele criticei, publicat în Revista română, se sprijinea pe Hegel. I. C. FUNDESCU, ROMUL SCRIBAN, N. RUCĂREANU I. C. Fundescu (1836-1904) a lăsat poezii șterse în maniera Bolintineanu (Flori de cîmp), cu aplicațiuni la viața mondenă, și un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moșieri ca Alecsandri și Negruzzi. Chemarea la creație a clasei țărănești și punerea acesteia în contact cu aristocrația este opera "Junimii" în general și a lui Titu Maiorescu în particular, acesta fiind el însuși, în fond, descendent de țărani ardeleni. Estetica lui Titu Maiorescu (1840-1917) e mai ales schopenhaueriană: Frumosul e reprezentarea ideii sensibile; ideea sensibilă este natura absolută a lucrurilor și întîia condiție a artei este ridicarea deasupra oricărei idividualități până la starea de subiect cunoscător pur; prin această ascensiune la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]