5,365 matches
-
individualism ridicat, distanță mică față de putere, control redus al incertitudinii și feminitate. Grupul țărilor latine (Belgia, Franța, Italia, Spania, Portugalia) prezintă un coeficient mare de individualism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii și masculinitate medie. Grupul țărilor aproape estice (Grecia, Turcia) au culturi caracterizate prin colectivism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii, coeficient mediu de masculinitate. CAPITOLUL 10. CONCEPTE EUROPENE DETERMINATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII SPORTIVE 10.1. Viziunea Consiliului Europei asupra sportului Managementul organizațiilor sportive este influențat
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
în interiorul sistemului. "Șopârlele" erau numai la îndemâna celor întemnițați în regim, căci nimeni altcineva nu s-ar fi putut bucura de un mesaj abia șoptit dacă nu s-ar fi aflat încătușat și cu căluș. Prin urmare, deosebirea esențială între autorii estici și cei vestici era aceea că occidentalii se străduiau din răsputeri să exprime absolut tot, pe când autorii estici știau că, dacă e să comunice, nu o pot face decât atenuând, învăluind textul în utopie angelică. Iată un motiv real pentru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bucura de un mesaj abia șoptit dacă nu s-ar fi aflat încătușat și cu căluș. Prin urmare, deosebirea esențială între autorii estici și cei vestici era aceea că occidentalii se străduiau din răsputeri să exprime absolut tot, pe când autorii estici știau că, dacă e să comunice, nu o pot face decât atenuând, învăluind textul în utopie angelică. Iată un motiv real pentru care nu poate fi iertată Doris Lessing, intelectual fin și scriitoare de mare intensitate, de către un scriitor ale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mobile. Era deci o ființă schematică, greu credibilă. Dacă surpriza lecturii a fost furată de cenzură, credibilitatea a supraviețuit în comunism datorită "șopârlelor", a ceea ce se citea printre rânduri, a șmecheriilor menite să păcălească cenzura. În ce privește "trucurile" Desperado, deci, autorii estici sunt chair mai bogați decât cei vestici, întrucât ei se zbăteau să supraviețuiască prin aceste șiretlicuri, pe când occidentalii căutau doar succesul de public de multe ori. Scriitorul comunist era dornic să străbată cât mai în profunzime și să stabilească o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mult) cenzura. Îndârjirea de a scăpa de propaganda oficială, limbajul de lemn și o imensă cantitate de unelte literare interzise au condus la o complicare inevitabilă. În est, așadar, complicarea a fost o strategie Desperado cu rădăcini politice. Fiindcă scriitorii estici nu puteau citi autori vestici contemporani decât dacă erau cărți de contrabandă, sau traduse pentru că sistemul le considera inofensive ei au inventat (cel puțin în România) un termen pentru ideea că își ajung lor înșiși: protocronismul. Ideea era că, sub
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
același lucru încerca și autorul Desperado din vest, cam în aceeași perioadă: încerca să-i calmeze pe lectori că Joyce și Eliot nu se mai întorc, că literatura e din nou accesibilă și încă poate să placă. Ceea ce atât scriitorii estici cât cei vestici se codeau să dea pe față era complicația incredibilă a acestei noi accesibilități, răsucirea inimaginabilă a acestui nou cod al simplității. Din rațiuni total diferite (literare, în vest, politice dar nu numai în est), literatura lua înfățișarea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
grăitoare cât de cumplit poate fi comunismul: fără haine, hrană, iubire, intimitate, omenie. Teoria e fundamental greșită. Confortul material lipsește, e drept, dar omenia există, chiar dacă scriitorii din vest n-o pot bănui (nici măcar Doris Lessing, în autobiografia ei). Eroii estici, încifrați, rigizi, aparent "pe linie" dar disidenți în adâncul lor literar, sunt cel puțin la fel de umani ca și eroii vestici, dacă nu chiar mai intens. * De obicei, occidentalul, liber să călătorească unde poftește, face cunoștință cu robul comunismului, legat de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pot face ce vor cu viața lor, că lumea le e deschisă. Comunismul are astfel un efect tonifiant asupra lectorului vestic. Cititorul occidental are un complex de superioritate în acest spectacol, în care marioneta se luptă cu omul pentru întâietate. Esticul este ori pare o marionetă legată de mâini și de picioare, dar o marionetă cu o uriașă resursă de energie pe nume disidență, ceea ce vrea să spună că el își creează lumea lui alta decât cea oficială, general acceptată pe măsură ce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu ajunge să descifreze în literatura lui tortura obligației politice de a minți. Numai că și minciuna e o formă de ambiguitate. Mai ales dacă autorul reușește să stârnească subversiv îndoiala lectorului. Lectorul vestic nu știe să răstălmăcească spusele scriitorului estic. Reversul însă e posibil. Prin urmare, dacă există și în literatură o cortină de fier, aceea e una ce ține de răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier), n-a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nisipuri ce domina un șir de puternice izvoare pierzîndu-se spre vest, spre lunca Jiului. Este evident că dezvoltarea acestui conglomerat de așezări a fost favorizată în perioada menținerii podului construit de armata romană și întreținut de castrul de la capătul său estic. De la "Tabula Peutingeriană" la cronicile Evului mediu din secolul al XIV-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici despre așezările din zona Craiovei sau despre vreun drum care să le traverseze. O primă reprezentare cartografică medievală a cursului Jiului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
morminte monumentale, aflate În jurul piramidelor sau În provincie, dau mărturie de existența și a altor culte funerare. Mormântul tipic al epocii este mastaba, un bloc paralelipipedic construit pe pământ, deasupra unui puț În fundul căruia se află depus trupul. Pe peretele estic al construcției sunt reprezentate două porți, care simbolizează intrarea În locuința veșnică, iar În fața acestora se află mesele pentru ofrande. Cu timpul, una dintre porți ajunge să fie poziționată din ce În ce mai spre interiorul nucleului construit: astfel, se formează zone ai căror
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fost entuziasmat, deoarece, în privința aceasta, cooperarea româno-ungară corespundea perfect Sămănătorismului lui. "Trebuie să existe și o altă cale decît uzurparea dușmănoasă!" scria Iorga. A încercat apoi să ofere cîteva alternative. "Acum, cînd sașii din Transilvania s-au transformat în santinelele estice ale pangermanismului, înțelegerea dintre popoarele maghiar și român devine obligatorie. Iată de ce vizita lui Béla Bartok este atît de importantă pentru noi!"193 Iorga a încercat tot timpul (fără succes) să contracareze politica prorevizionistă a lui Mussolini printr-un fel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tabăra vestică, a primit statutul de „primă victimă” a lui Hitler. Acest noroc de două ori nemeritat i-a permis Vienei să-și exorcizeze trecutul. Uitându-și În mod convenabil simpatiile naziste, capitala austriacă - un oraș „vestic” flancat de Europa „estică” sovietizată - a căpătat o nouă identitate ca avanpost și exponent al lumii libere. Pentru foștii ei supuși (captivi acum În Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, România și Iugoslavia), Viena era simbolul „Europei Centrale”: o comunitate imaginară a civilității cosmopolite, rătăcită, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
străinii fără un sfanț coborau din garnituri vechi și murdare, sosite de la Budapesta sau Belgrad. Așa cum cele două mari gări ale orașului confirmau involuntar clivajul geografic al Europei - una privind optimist și profitabil spre Vest, cealaltă trădând cu neglijență vocația estică a Vienei -, străzile capitalei austriece reprezentau o mărturie a abisului tăcerii care separa prezentul senin al Europei de trecutul ei tulbure. Clădirile impunătoare de pe Ringstrasse aminteau de chemarea imperială a Vienei de altădată (deși bulevardul era parcă prea grandios pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
000 de germani din zona baltică, alți 136.000 din Polonia ocupată de sovietici, 200.000 din România și mulți alții; toți aveau să fie expulzați câțiva ani mai târziu. Politica lui Hitler de transfer rasial și genocid În teritoriile estice cucerite făcea parte din proiectul nazist de reîntregire a Reichului, prin alipirea tuturor așezărilor - chiar și a celor mai Îndepărtate - Întemeiate de germani În Evul Mediu (precum și ocuparea pământurilor victimelor, proaspăt depopulate). Nemții i-au gonit pe slavi, i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din 1950 ajunseseră la doar 1,8%. Alți 623.000 de germani au fost scoși din Ungaria, 786.000 din România, jumătate de milion din Iugoslavia, 1,3 milioane din Polonia. Dar cei mai mulți refugiați au venit chiar din fostele teritorii estice ale Germaniei: Silezia, Prusia Orientală, Pomerania răsăriteană și estul Brandenburgului. La Întâlnirea ruso-anglo-americană de la Potsdam (17 iulie - 2 august 1945) s-a decis, În termenii Articolului XIII din acordul realizat, că cele trei guverne „recunosc că trebuie realizat transferul populației
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dar și o recunoaștere oficială a consecințelor extinderii Poloniei spre vest. șapte milioane de nemți trăiau acum În Polonia, iar autoritățile poloneze (și forțele de ocupație sovietice) voiau să-i Înlăture - pentru ca polonezii și alte etnii dezmoștenite prin includerea regiunilor estice În URSS să poată ocupa, la rândul lor, pământurile din vest. Efectul a fost recunoașterea de jure a unei noi realități. Europa de Est fusese curățată forțat de etnici germani: așa cum promisese În septembrie 1941, Stalin a readus „Prusia Orientală În lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
circumstanțe statul a pierdut monopolul asupra violenței. Grupurile și armatele partizane revendicau o legitimitate măsurată În capacitatea de a-și impune regulile Într-un teritoriu dat. Acest lucru era limpede În regiunile mai sălbatice din Grecia, Muntenegru și spre granița estică a Poloniei, unde autoritatea statală nu a fost niciodată foarte fermă, dar spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial se aplica și unor părți din Franța și Italia. Violența a alimentat cinismul. Ca forțe de ocupație, atât naziștii, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
declarau „nefast” pentru țară! Percepția defavorabilă a Planului În Franța reprezenta un succes de imagine pentru comuniștii francezi, poate cel mai mare pe care l-au repurtat 4. În Austria, comuniștii locali - sprijiniți de forțele sovietice care ocupau Încă porțiunea estică a țării - nu au reușit să știrbească popularitatea americanilor și a ajutorului oferit de aceștia: el Însemna hrană pentru populație, iar asta era cel mai important. În Grecia, situația era și mai limpede. Pe fondul unui război civil brutal, ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai ales În cazul lui Roosevelt, victimă a propriilor iluzii. Fiindcă, În acel moment, Stalin nu mai avea nevoie de permisiunea Occidentului pentru a face tot ce poftea În estul Europei; britanicii, cel puțin, au Înțeles perfect acest lucru. Teritoriile estice cedate lui Stalin prin protocoalele secrete ale pactelor sovieto-naziste din 1939 și 1940 se găseau din nou În mâinile Uniunii Sovietice: când a avut loc Întâlnirea de la Yalta (4-11 februarie 1945), „Comitetul Lublin” (comuniștii polonezi care au sărit din trenul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Cehoslovacia (unde armata americană a avansat inițial până la 27 de kilometri de Praga și a eliberat regiunea Pilsen din vestul Boemiei numai pentru a o ceda În scurt timp Armatei Roșii), linia ce separa viitoarea Europă „Vestică” de cea „Estică” a picat mai la vest decât sugera rezultatul luptelor. Dar numai cu puțin: oricât ar fi avansat generalul Patton sau generalul Montgomery, rezultatul final nu ar fi fost foarte diferit. Între timp, la 2 mai 1945, Armata Iugoslavă de Eliberare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de vedere, Stalin acționa cu ceea ce trecea la Moscova drept bună-credință. El presupunea că Aliații occidentali au Înțeles că sovieticii plănuiau să ocupe și să controleze jumătatea „lor” de Europă și considera că protestele occidentale față de comportamentul sovietic În zona estică erau pur formale, neplăceri inevitabile În trăncăneala democratică. Constatând că Vestul a Început să-și ia propria retorică prea În serios, pledând pentru libertate și autonomie În Estul european, conducerea sovietică a răspuns sincer indignată. Tonul reacției este perfect surprins
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politică tradițional pluralistă, un sector industrial și urban dezvoltat, o economie capitalistă prosperă Înainte de război și o politică social-democrată prooccidentală după aceea -, Cehoslovacia era după 1945 și aliatul principal al Uniunii Sovietice În regiune, În ciuda faptului că Își pierduse extremitatea estică, Rutenia subcarpatică, În urma „ajustărilor” teritoriale sovietice. Din același motiv, dintre estși sud-est-europeni, Beneš a fost singurul prim-ministru În exil care și-a adus guvernul acasă, unde l-a reconfigurat În aprilie 1945 pentru a include șapte comuniști și unsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nouă marcă, est-germană, și tăind liniile ferate ce legau Berlinul de vestul Germaniei (trei săptămâni mai târziu aveau să Închidă și canalele). În ziua următoare, autoritățile militare occidentale din Berlin blocau eforturile sovietice de a impune noua valută a zonei estice În Berlinul de Vest - o chestiune de principiu importantă, fiindcă orașul era administrat de patru mari puteri, iar zona vestică fusese până atunci tratată separat de Germania estică ocupată de sovietici. Când trupele sovietice au Întărit controlul asupra legăturilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Berlin blocau eforturile sovietice de a impune noua valută a zonei estice În Berlinul de Vest - o chestiune de principiu importantă, fiindcă orașul era administrat de patru mari puteri, iar zona vestică fusese până atunci tratată separat de Germania estică ocupată de sovietici. Când trupele sovietice au Întărit controlul asupra legăturilor de suprafață cu orașul, guvernele american și britanic au optat pentru aprovizionarea zonelor proprii pe cale aeriană: la 26 iunie, pe aerodromul Tempelhof din Berlinul de Vest ateriza primul avion
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]