5,326 matches
-
readucă instrucția medicală în clinici, bolnavii fiind materialul didactic viu, alături de care cultivă examenul clinic, observația și raționamentul viitorilor medici. CHIMIA ȘI FIZICA îN SPRIJINUL MEDICINEI În acest veac, medicina, oricât de pasionată de idei, clasificări și sisteme ar fi, experimentează droguri pe animale, făcând măsurători cantitative și evaluări calitative. Încă de la începutul sec. al XVIII-lea Francesco Torti scrie: Tratat asupra folosirii chimiei (1709). Abatele Felice Fontana (1720 - 1805), naturalist și psiholog florentin, experimentează stricnina, morfina, emetina, iodul, cianurile. Medicul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
idei, clasificări și sisteme ar fi, experimentează droguri pe animale, făcând măsurători cantitative și evaluări calitative. Încă de la începutul sec. al XVIII-lea Francesco Torti scrie: Tratat asupra folosirii chimiei (1709). Abatele Felice Fontana (1720 - 1805), naturalist și psiholog florentin, experimentează stricnina, morfina, emetina, iodul, cianurile. Medicul și botanistul englez, William Withering (1785) descoperă proprietățile miraculoase ale digitalei (degețel), din ale cărei frunze se extrage digitalina, cu efecte cardiotonice, reglatorii și ca diuretic. Experimente asupra acțiunii digitalei face și medicul, fiziologul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicina populară pe toate continentele se practica în forma variolizării, inclusiv în spațiul românesc. în Anglia de exemplu variolizarea e introdusă de soția ambasadorului englez la Constantinopol, Lady Montague, pe proprii copii. Consultantul lui Jenner, cunoscutul Hunter îl îndeamnă să experimenteze repetat, cu răbdare și prudență și la 14 Mai 1796 rezultatul este victoria secolului. în iunie 1798 Jenner publică la Londra descoperirea și metoda. Din țările europene vaccinarea va fi preluată, în sec. XIX, în Statele Unite, unde fusese introdusă variolizarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Cantacuzino și apoi a lui Constantin Brâncoveanu, este autorul primului tratat de variolizare preventivă intitulat Nova et tuta variolas excitandi per transplantationem methodus (Veneția), despre care am mai amintit. Până la vaccinarea antivariolică a lui Edward Jenner, de la sfârșitul secolului, Pylarino, experimentează cu rezultate, metoda variolizării utilizată de secole în medicina tradițională românească. Călătorii Griselini (1780) și Sulzer (1782) remarcă variolizarea în practica populară medicală română. Originea ei era în trecutul îndepărtat și promovarea metodei empirice a fost posibilă prin intuiția popoarelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Bernard (1813 - 1878) este elevul lui Magendie și succesorul său la Collège de France. A fost medic, fiziolog ți filosof. El ajunge la convingerea că științele pozitive și noologice pot progresa interdisciplinar, în om întâlnindu-se resursele tuturora. Cl. Bernard experimentează în laborator. El este un pozitivist deși a fost încercat de tentația de a face dramaturgie și, în 1824 de a rămâne farmacist în Lyon. Stagiul de intern și de extern pe lângă Magendie i-a format spiritul de observație și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lumii o altă lume, nevăzută. Pasteur se formează ca chimist pe lângă Jean Baptiste Dumas (1800 - 1884). Mai întâi descoperă cristalele care deviază lumina. Ajunge decan al Facultății din Lille, în Nordul Franței, unde viticultorii îi cer sprijinul în conservarea vinului. Experimentând pe suc de sfeclă descoperă fermentația. Este chemat în Sudul Franței să elucideze cauza bolii viermilor de mătase. îl crede pe Harvey cu ideea omne vivum ex ovo și se opune teoriei generației spontane susținută puternic de Felix-Archimède Pouchet. Dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
boala îndeosebi a marinarilor, lipsiți pe mări de vegetale și fructe, sursele celor mai multe vitamine. Termenul de vitamină aparține lui Cazimir Funk (n. 1884, biochimist polonez stabilit în Anglia) și a intrat în circuit în 1912. Până la el Gowland Hopkins a experimentat și dovedit fenomenul de carență (1906) și boala de carență, lărgind aria patologiei. între aceste date, Gabriel Emil Bertrand (1867 - 1962) cercetează unele carențe oligometalice, iar Willcock, Thomas B. Osborne, Johann Mendel anumite carențe de aminoacizi. Unele vitamine sunt hidrosolubile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
eficientă. Germanul Paul Ehrlich (1845 - 1915 — histolog, bacteriolog, biochimist, farmacolog, cu Premiul Nobel în 1908 dovedește că sulfamidele au un rol important și în conceperea terapiei de sinteză. În 1932, Gerhard Domagk (n.1895), biochimist german de origine cehă (Praga), experimentează cu succes tratamentele cu sulfamide pe propria fiică, îmbolnăvită de septicemie cu streptococ și demonstrează în februarie 1935, acțiunea benefică a sulfamidei — crisoidine asupra multor afecțiuni cu coci gram-pozitivi. La scurt timp o echipă lărgită de cercetători din Institutul Pasteur
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în Elveția apare o epidemie de febră tifoidă. După 1970, în unele zone europene, cu populații malnutrite, recidivează tuberculoza. Pe laurii victoriilor medicii nu se pot odihni și nici biochimiștii, deși Frederick Bernheim descoperise PAS-ul contra tuberculozei și Domagk experimentase, între 1946 - 1950, tiosemicarbazida și hidrazida acidului izonicotinic. În 1952, 1953 microbiologul american Ionas Edward Salk (n.1914) și francezul Pierre Raphaël Lépine (n. 1901) definitivează vaccinarea antipoliomielitică. Abia în 1977 variola este eradicată, dar numai după trei ani este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dedicat studiilor de neurohistologie. La Iași, bazele învățământului histologic au fost puse de Vasile Negel, continuat de Emil Pușcariu, format și ca anatomopatolog, elev al lui Victor Babeș. Acesta are și preocupări de bacteriologie înființând Institutul antirabic din Iași, unde experimentează o metodă proprie de vaccinare antirabică, apreciată pozitiv de Institutul Pasteur din Paris. O altă personalitate marcantă este Alexandru țupa, specializat în neurohistologie la Paris, cu cercetări și contribuții de valoare în histologia tiroidei, în patologia tifosului și poliomielitei. Ion
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cât și celor de la Facultatea de drept. El a publicat un vast tratat de medicină legală, elogiat de Mina Minovici și de legiști din Franța și Belgia, considerat un adevărat repertoriu și ghid al medicinii legale. În endocrinologie G. Marinescu experimentează hipofizectomia prin cauterizare la pisică (1892) și N. Paulescu prin eliminare chirurgicală (1906). în 1909 C. I. Parhon publică în colaborare cu Moise Golstein, Les sécrétions internes, premieră în lume. Parhon cercetează acțiunea calciului în tetania experimentală, relevă rolul tiroidei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pedagog, Kirchhoff a suferit un accident în urma căruia s-a văzut nevoit să opteze pentru cârje sau un scaun cu rotile. Se pare că acest lucru nu ia afectat nici simțul umorului, nici puterea de muncă; el a continuat să experimenteze până în 1875, când și-a redus activitatea la aceea de profesor de fizică teoretică la Universitatea din Berlin. Aici a rămas până în 1886, pensionându-se cu puțin timp înainte de a muri, pe 17 octombrie 1887. DE LA ARISTOTEL LA HUYGENS SAU
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
următor: lua contact cu sfera de sulf, era respins, zbura spre un corp vecin, după ce lua contact cu acesta, revenea la sferă și totul se repeta. Astfel Guericke a descoperit electrizarea prin frecare și prin influență. Din păcate, opera intitulată Experimenta nova, publicată în 1672, în care Guericke descrie experiențele și descoperirile sale, a fost uitată și redescoperită după aproape 50 de ani. Astronomul francez Jean Picard (1620-1682) a făcut observația că la mișcarea violentă a mercurului într-un barometru cu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
iar metoda preponderentă era bazată pe analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul utilizării acestor metode. Optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice, structura internă a organismelor vii se configurează ca domenii în care se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia cauzelor. În ceea ce-l privește pe Newton, el a manifestat explicit o intenție de a lua distanță față de fizica lui Descartes. În primul rând, principiile filosofiei newtoniene au caracter matematic și nu speculativ. Deși
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
evenimentele majore pe care le traversează le ar putea pune în pericol stabilitatea principiilor și valorilor pe care le-au preluat ca atare din mediul exterior. c) identitatea difuză îi caracterizează pe adolescenții care în trecut e posibil să fi experimentat o criză de identitate, nu însă în mod necesar. Ei nu au făcut încă o alegere și nu dispun de un sentiment puternic al eu-lui, nedezvoltându-și încă identitatea. Își pot propune anumite scopuri, principii și valori fără însă să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri pe care le-a experimentat ca fiind compatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 2. identitate dobândită neexpresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri care sunt însă incompatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 3. identitate amânată
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
următoarele îndatoriri: să asigure o gestionare democratică a clasei sau a școlii pentru a permite fiecăruia să se exprime, să dezbată, să țină cont de altul, să-și asume responsabilități; să dea rând pe rând fiecărui elev șansa de a experimenta diferite roluri, inclusiv cel de animator sau lider, de a lua la cunoștință de diferite forme de conducere, de a percepe și a analiza relațiile de putere din grup, instituție sau societate, de a depista abuzurile și de a lua
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și ingenios în romane, care sunt inundate și obscurizate de „valul” poetic, autorul își mobilizează și aici acele resorturi care deconspiră vocația sa „celestă”. De fapt, mai nimeni nu a reținut că el ar fi altceva decât poet, deși a experimentat destul de perseverent în proză, fiind în egală măsură textualist, „realist magic” (Ion Vlad) sau „postmodernist” (Liviu Petrescu). În poezie, în schimb, s-a menținut în permanență la aceeași cotă, înaltă, determinată în primul rând de constanta sa esențială: ironia. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
au murit soții și protectorii, Taka Isoda și-a deschis propria ceainărie, a format noi gheișe. În cariera ei socială artistică de gheișă s-a remarcat nu numai prin talentul seducător, prin calitățile artistice, dar și prin curajul de a experimenta stiluri vestimentare și pieptănături îndrăznețe, moderne. A rămas o celebritate și prin faptul că a fost amanta preferată a scriitorului Soseki Natsume (1867-1916), autorul mai multor romane, printre care și Zbuciumul inimii. Mata Hari (1876-1917) Margareth Gertruide Zelle, căsătorită Mac
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru a face bani, tailandezii și singaporezii erau mai prudenți în utilizarea baniilor, din moment ce aveau mai puțini banii pentru a cheltui. Aveau astfel grijă să-i folosească pentru scopuri semnificative (Hoon și Lim, 2001). Având în vedere că tailandezii au experimentat o situație financiară mai negativă, au avut o reacție mai puternică față de dimensiuniile aferente baniilor decât singaporezii. Tailandezii au pus mai mult accent pe importanța baniilor, rezultând diferențe semnificative, deși nu existau alte diferențe statistice de ordin religios sau de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
i se estimeze valoarea. Aristotel citează exemplul unor piese, astăzi pierdute, care, construite conform regulilor, au căzut la reprezentație. Unele contradicții în aranjamentul faptelor, care ar fi putut trece neobservate la lectură, au șocat. Aristotel este foarte conștient, pentru că a experimentat acest lucru, că o piesă conformă, în scris, canoanelor ideale, nu-l impresionează obligatoriu pe spectator. Aristotel pare, pe de altă parte, să disprețuiască arta scenei, care nu este, pentru el, decât o afacere de regie. Nu există nicăieri, în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în ea, i-ar plăcea ca la sfârșitul nefericirilor sale să triumfe personajul virtuos. Fénelon (1651-1715), care se situează în tabăra Anticilor, sfătuiește, în Scrisoare către Academie (1714), în numele moralei, ca din tragedie să fie excluse pasiunile. Este o cale experimentată de Voltaire (1694-1778) în prima sa tragedie Oedipe, în 1718, unde se arată mândru de a crea pentru prima dată o tragedie în care nu apare pasiunea amoroasă. Cât despre abatele Dubos (1670-1742), în Reflecții critice asupra poeziei și picturii
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
celorlalți." Trecându-i în revistă pe succesorii lui Molière, care nu au avut "nici geniul, nici probitatea sa", ca Dancourt sau Régnard, el îi condamnă fără drept de apel. Dacă tragedia moare încet la începutul secolului, comedia, susceptibilă de evoluție, experimentează forme noi ce pregătesc drama. Destouches (1680-1754), în Prefața la Gloriosul (Le Glorieux, în 1732), se fudulește de a fi creat "un comic nobil și sublim", foarte diferit de cel al lui Molière, lucru pentru care Fontenelle îl felicită în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se lase în jos datorită unei mașinării, delimitând astfel pe loc noi spații în adâncime sau în înălțime 23. Începând de aici, dornic să creeze "The thousand scenes in one scene" (O mie de scene în una), el încearcă să experimenteze toate tipurile posibile de suprafață mobilă. Astfel sunt inventate de el așa-numitele "screens", paravane verticale ce permit construirea scenei cu multiple variații, cvasi instantanee. Într-adevăr, este suficient să se schimbe orientarea unui panou articulat pentru ca să fie imediat modificată
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
reintroducă pe scenă un mic suflu din această mare teamă metafizică ce se află la baza întregului teatru vechi." Tadeusz Kantor 29(1915-1990), în Polonia, care a amestecat pe scenă actori și manechine, în Clasa moartă (1975) de exemplu, a experimentat, cu o fecunditate fără egal, una din căile deschise de Artaud, asociind hieratismul paiaței și mobilitatea actorului. Artaud i-a permis Occidentului să redescopere acea putere expresivă a gestului pe care o vor exploata după el mulți regizori și scriitori
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]