10,920 matches
-
structura; 10. cu cât mediul este mai complex, cu atât mai descentralizată va fi structura; 11. cu cât piața organizației este mai diversificată, cu atât mai mare va fi propensiunea spre divizarea în unități de piață de bază; 12. ostilitatea extremă în mediul organizației conduce orice organizare la centralizarea temporară a structurilor ei; 13. disparitatea în mediu încurajează organizația să se descentralizeze selectiv spre diferite constelații diferențiate de muncă; Ipoteze pentru factorul putere: 14. cu cât este mai mare controlul extern
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cercetare și investigare pentru mai multe științe. În aceste condiții, este aproape firesc ca accepțiunile acordate unor termeni atât în ceea ce privește conținutul, cât și sfera lor să fie extrem de numeroase, așa încât realizarea unei imagini unitare devine dificilă. La baza diversificării, uneori extreme, a accepțiunilor noțiunii de conducere, a tabloului atât de pestriț și dezolant în cele din urmă, ar sta o serie de cauze, dintre care enumerăm: 1) diversitatea formației științifice a autorilor; 2) lipsa de informare și formare suficientă a conducătorilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
productive. El a descoperit că, în grupurile înalt productive, conducătorii erau centrați pe angajați, iar în grupurile slab productive aceștia erau centrați pe producție, primii practicând stilul de conducere participativ, iar ceilalți stilul de conducere autoritar. Între aceste două stiluri extreme se amplasau alte două stiluri (consultativ - mai aproape de cel participativ - și stilul autoritar‑binevoitor, mai aproape de cel autoritar). Așadar atenția mai mare acordată oamenilor, relațiilor dintre ei, încurajarea participării se asociau cu eficiența organizațională, în timp ce direcționarea și supravegherea mai mare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
autoarei, apărută postum, în 1941, întâlnim un studiu sugestiv intitulat The Giving of Orders (Trasarea ordinelor). În acest studiu, Mary Parker Follet este interesată de modul în care se dau și se execută ordinele. Activitatea de conducere implică două situații extreme: cea în care ordinele sunt foarte stricte; cea în care ordinele lipsesc. În ambele efectele pot fi negative. În timp ce prima situație presupune implicarea prea mare a șefului, manifestarea unor comportamente constrângătoare în raport cu subordonații, cea de a doua se caracterizează tocmai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
între ele (grupuri de muncă, școlare, echipe de fotbal, echipaje de bombardiere etc.), au evidențiat următoarele aspecte: - situația cea mai favorabilă pentru lider este situația I, iar cea mai nefavorabilă, situația VIII; - liderii centrați pe sarcină sunt eficienți în situațiile extreme, deci I și VIII, care implică o înaltă responsabilitate, permițând liderului să ia decizii; de asemenea, într‑o oarecare măsură și în situațiile de responsabilitate scăzută, deoarece și acestea presupun luarea deciziei (situațiile II și III); stilul manifestat de lider
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deoarece fiecare „situație de grup” se compune din două elemente obiective (sarcina și poziția ierarhică a liderului) și din unul subiectiv (relațiile dintre lider și membrii grupului, care depind în mare parte de propriul comportament al liderului). Apoi, dacă situațiile extreme (foarte favorabile și foarte defavorabile) pot fi determinate mai ușor, nu același lucru se poate spune și despre situațiile intermediare. Spre exemplu, nu știm în ce măsură sau până la ce nivel trebuie să crească poziția ierarhică pentru a compensa relațiile proaste dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de medie sau de compromis pentru a se apropia de unul dintre polii evantaiului de opinii și judecăți preexistente sau emise în grup. Decizia, în loc să fie expresia unanimității sau a majorității, va fi mai degrabă expresia minorității, tinzând spre normele extreme, spre adoptarea pozițiilor indivizilor celor mai „devianți” din cadrul grupului. Un asemenea punct de vedere contrazice total evidența psihologiei sociale (vezi Schachter, 1951), potrivit căreia grupul execută o presiune spre uniformitate și exclude din deciziile sale pe cele care se îndepărtează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
își expune încă o dată, separat, opinia sau judecata). Prin această ultimă fază se încearcă să se surprindă dacă subiecții adoptau opinia sau judecata comună sau reveneau la cea proprie. S-au descoperit două fenomene interesante: deciziile grupului sunt mult mai extreme decât ale indivizilor care îl compun; membrii grupului, după ce au participat la decizia de grup, rămân la decizia comună a grupului. Efectul de polarizare se poate obține mai ușor sau mai greu, este mai intens sau mai puțin intens, în funcție de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai greu, este mai intens sau mai puțin intens, în funcție de o serie de variabile. De exemplu, o mare importanță o are gradul de implicare și angajare a membrilor grupului (când aceștia sunt mai implicați personal, tind să manifeste atitudini mai extreme decât atunci când emit doar o judecată personală). Contează apoi existența sau inexistența conflictului în cadrul grupului (se pare că polarizarea este facilitată și nu constrânsă de conflict). Gradul de autoritarism al membrilor grupului influențează la fel de mult. Într-o cercetare, subiecților li
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alta dintre ele, fără o analiză amănunțită a particularităților concrete ale indivizilor, grupurilor sau chiar a sarcinilor implicate în procesul decizional. Pentru mediile organizațional-manageriale, efectul polarizării de grup are o întreită semnificație: explică de ce echipele manageriale iau mai multe decizii extreme (pentru că membrii lor se simt mai puțin direct responsabili pentru consecințele deciziei, tocmai datorită faptului că ea a fost luată de întreaga echipă); de ce aceste echipe iau decizii cu risc mai ridicat (deoarece cei care iau decizii au iluzia că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de cele mai multe ori schimbarea venind de sus în jos. Apoi, deoarece managementul calității totale se focalizează pe perioade lungi de timp, apare dificultatea menținerii lui în actualitate, mai ales dacă managerii și participanții așteaptă rezultate imediate, mai exact spus, îmbunătățiri extreme în timp scurt (Johns, 1998, p. 539). Practica celor 5S Din punct de vedere teoretic, practica celor 5S a fost fundamentată științific prin anii ’90, ea fiind ulterioară celorlalte de mai sus. Mai exact, în anul 1991, japonezul Takashi Osada
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la bază cel puțin două postulate. Un prim postulat: echilibrul emoțional al omului este asigurat de o serie de mecanisme psihologice existente în interiorul său; rolul său este de a-l proteja pe om de efectele nefavorabile produse de stările emoționale extreme (pozitive sau negative). De exemplu, întotdeauna când suntem extrem de fericiți există un mecanism care menține această fericire sub control. Corespunzător, când suntem nefericiți există mecanisme care încearcă să aducă această stare emoțională la un nivel neutru. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 15
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
-i mai puțin adevărat că sunt și autori care, prin formulările lor, sugerează existența unor diferențieri între stres și burnout. Astfel, s-a afirmat despre burnout că este o „formă” particulară de stres, că este „un stres sever”, o „manifestare extremă a stresului”. Cooper, Dewe, O’Driscoll (2001), referindu-se la burnout, intitulau capitolul 4 din lucrarea lor dedicată stresului „O formă distinctă de tensiune”, deci de stres. Rezultă că burnout-ul este nu orice formă de stres, ci una „particulară”, „severă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ci, Înainte de toate, de conflictele psihice ale subiectului Însuși. Pe scurt, se presupune că prejudecata funcționează ca un simptom, exprimând și realizând În acest sens un mod de raționalizare. Să luăm ca exemplu mecanismele de apărare manifestate În rigoarea morală extremă a „antisemitelor puritane” studiate de Else Frenkel-Brunswik și R. Nevitt Sanford (in Simmel, coordonator, 1946): evreul este imaginat de acești subiecți antisemiți ca un criminal sexual, În același timp violator și seducător periculos, capabil să le Întineze pe tinerele creștine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lipsite de stabilitate (În timp, dar mai ales În spațiu) și că sentimentele de apartenență colectivă nu sunt decât strategii ad hoc ale unor indivizi reuniți doar din interes sau printr-o alegere rațională (aceasta ar fi o viziune situaționistă extremă, foarte greu de susținut). Căci comportamentele și atitudinile fiecăruia În cadrul unei interacțiuni sunt În parte corelate cu modelele culturale care există În fiecare. Procesul de identificare este un proces reciproc, de tip dialogic, care face posibilă existența „sentimentului de sine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bisericile Sao Francisco de Assis din Ouro Preto și Bom Jesùs de Matozinhos din Congohas do Campo, precum și Terasa Profeților. Anumiți critici de artă, și În special Samaniego, au demonstrat În acest sens influența relațiilor comerciale stabilite cu țările din Extremul Orient, arătând că navele care se Întorceau din Filipine, China, Siam, Bengal și India transportau reprezentări noi prin intermediul țesăturilor, statuilor, miniaturilor sau stampelor ce se vindeau apoi În America Latină, reprezentări ale căror urme se pot regăsi În artele plastice. Artiștii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
frontierei sugerate de teorie” (ibidem, p. 39). Credințele, alegerile sexuale sau familiale, gusturile, deși aparțin În mod evident sferei private, se Înscriu și În sfera publică a practicilor autorizate și, mai general, a legilor care guvernează moravurile. Este vizibilă acum extrema dificultate de a defini un concept a cărui natură Însăși se sustrage unei delimitări stricte. Unii autori consideră de altfel că acest concept nu mai este euristic, nu doar pentru că aria sa de extindere este infinită, ci și pentru că anumite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
neoliberale. Barierele protecționiste slăbesc sau tind chiar să dispară; comerțul Înflorește; investițiile străine directe sunt În plină expansiune; volumul tranzacțiilor financiare crește nemăsurat; costul transporturilor este tot mai redus; noile tehnologii din domeniul comunicațiilor se răspândesc pretutindeni; informațiile circulă cu extremă fluiditate pe toate meridianele globului... A treia mutație: deplasarea Înspre țările din Sud a anumitor activități ale capitalismului industrial. Diviziunea internațională a muncii, descrisă anterior, Începe să se modifice, cel puțin pentru anumite regiuni ale lumii. S-ar putea crede
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reînnoiască metodele etnografice, punând În evidență acțiunea mediului tehnico-economic și a tipului de educație, adică a „culturii”, asupra individului, În sensul În care cultura reprezintă ansamblul ideilor și formelor de comportament dobândite În cadrul unei societăți umane. Astfel, ținând seama de extrema fragmentare a umanității, culturalismul și-a ales ca orientare, pornind de la importantele materiale etnografice adunate de reprezentanții săi de frunte Într-un mare număr de societăți din Oceania, Africa și America, descoperirea originalității fiecărei culturi și a trăsăturilor sale caracteristice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de guvernanță atât de la modă În zilele noastre, În Nord ca și În Sud, trebuie privit totuși cu precauție. Nu există un model unic de organizare, nici măcar la baza societății. Privită de jos, lumea se caracterizează, Într-adevăr, printr-o extremă diversitate de situații și de populații ale căror sisteme de credințe și de practici se schimbă În timp și În spațiu. Această complexitate ne Îndeamnă să fim ceva mai modești În estimările noastre referitoare la interacțiunile dintre culturi și dezvoltare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
descoperirea Lumii Noi și relatările călătorilor au dat naștere unei imagini idealizate a tărâmurilor Îndepărtate ă naivul canibal al lui Montaigne, persanullui Montesquieu, huronul lui Voltaire, indianul Natchez al lui Chateaubriand ă, În vreme ce Încărcăturile de porțelanuri și mătăsuri soseau din Extremul Orient și erau imitate În Europa. Manufacturile de tapiserie franceze și pictura secolului al XVIII-lea amplifică moda chinezăriilor și a „maimuțărelilor”, Înainte ca secolul al XIX-lea, În timpul erei Meiji, să dea naștere pasiunii pentru arta japoneză ă pagode
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
punct de referință pentru explicarea anumitor lucruri, dar care nu are niciodată existență reală” (Lévy-Strauss, 1976, p. 332). Reprezentările mentale se actualizează În tipologii care sunt tot atâtea „grile de lectură” necesare pentru a pricepe ă și a simplifica ă extrema complexitate a realului, dar care Îndeplinesc și alte funcții esențiale, atât În plan cognitiv, cât și În plan social. Aceste tipologii pot să se manifeste sub forma unor credințe și stereotipuri care, oricât ar fi de distorsionante sau de caricaturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este utilă, clară și contribuie la studierea națiunii. Însă acest avantaj antrenează și câteva defecte importante: o astfel de opoziție se pretează la ideologizare, la polemică interesată și la strategie politică. Conflictul franco-german a fost În acest sens o ilustrare extremă. Mai târziu, chiar dacă la un nivel mai mic, acest tip de opoziție se reproduce. Gellner, punând accentul mai curând pe naționalism decât pe națiune, lasă să-i scape o parte din realitate: de ce anumite națiuni preexistă naționalismului (Armstrong, 1982) și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru identitatea pură sau curată a grupului de apartenență. Atitudinea mixofobă implică dorința de a-i ține la distanță sau de a-i Îndepărta pe cei despre care se crede că ar amenința grupul. Această dorință de separare poate deveni extremă, transformându-se În dorință de exterminare: ne putem debarasa de „ceilalți” care ne neliniștesc sau de „diferiții” care ne amenință printr-o segregare strictă, prin expulzarea totală sau prin distrugerea lor. Dacă acceptăm acest cadru de analiză, concentrarea asupra diferențelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor, care vor trece În uitare impresiile nefaste din perioada supunerii lor față de familie. Dimensiunile pozitive vor fi asociate cu părinții și cu viitorii educatori, șefi sau parteneri de muncă. Sechelele afective pot reapărea sub o altă formă, ca exigență extremă, persecutantă, față de grupurile străine sau minoritare. Se produce atunci un fel de diviziune accentuată Între cei „buni” și cei „răi”, cei „curați” și cei „murdari”, Între „bine” și „rău”, pe baza rușinii sau culpabilității indivizilor de a fi dorit să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]