6,230 matches
-
Paul Georgescu îi răspunde printr-o eseistică subtilă, sugestivă, colorată, cu nu puține procedee de retorică supravegheată, atent mereu la clipa de ecloziune a talentelor, ca și la depistarea autenticei valori, cu predilecții disociative, cu vervă nu o dată pamfletară, cu fantezie și cu ideație de autentică originalitate. FLORIN MIHĂILESCU SCRIERI: Încercări critice, I-II, București, 1957-1958; Păreri literare, București, 1964; Polivalența necesară, București, 1967; Vârstele tinereții, București, 1967; Coborând, București, 1968; Titu Maiorescu, critic literar, București, 1968; 3 nuvele, București, 1973
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
ALMANAH „ROMÂNIA LITERARĂ”, publicație apărută la București între 1984 și 1990. Primul volum - sub genericul Aventuri ale memoriei și fanteziei - cuprinde o antologie de povestiri „cu un caracter mai puțin obișnuit”, în majoritate texte inedite pentru cititorul român, traduse din autori străini, completate, însă, cu alte șase povestiri originale din literatura noastră, scrise anume pentru acest almanah de Haralamb Zincă
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
primul volum al unei calde și ample evocări a lui Eftimie Murgu și a timpului său. Deși privesc epoci diferite, romanele au în comun dorința autorului de a reînvia specificul unor vremuri apuse, convocând mijloace variate, de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția autorului de a articula, cu mijloace literare, o
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
făcând paginile ce descriu un răsărit de lună la Tismana. Impregnat de melancolie și de culoarea fantastică dată de fiorul magiei lunare, peisajul devine stare de suflet și intră în literatură. Pentru întâia oară un veritabil poet român pătrundea cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu gândul toate regnurile, punând întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
avem mai multe certitudini și mai multe posibilități de a ne edifica, cu atât imaginația noastră este mai pauperă, iar imaginarul mai anchilozat. Din acest punct de vedere, cei vechi erau nevoiți să acopere petele albe din cunoașterea lor cu ajutorul fanteziei și al unui cod simbolic care țintea realitățile spirituale. Noi ne refuzăm această metodă, ba chiar începem să aplicăm și asupra ficțiunilor evidente criterii "exacte". Le cerem să devină cât mai "precise", cât mai neechivoce. Am îndepărat către margine valorile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care credem în ideea turnului de fildeș, a "artei pentru artă", probabil. Dar Cantemir nu putea să gândească în acești termeni. Nu îi permitea mentalitatea epocii, nu îi permitea nici logica propriului comportament. Deși este un adept al plasării începuturilor fanteziei în literatura română la finele secolului al XVII-lea începutul celui de al XVIII-lea (titlurile invocate fiind Viiața lumii și Istoria ieroglifică), Al. Duțu simte nevoia unui bemol: " Desigur că folosirea termenului de "beletristic" ar putea părea exagerată, cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tărășenie pune ca scena să fie pictată pe un perete al bisericii, ca să se asigure că ea se va întipări în memoria locului. Pare o scenă decupată dintr-un basm sadic (cum sunt, la orginea lor, destule) ori dintr-o fantezie crudă, dar este descrierea amănunțită, conform documentelor, a unui fapt care s-a petrecut întocmai. Dacă ar fi fost vorba de un accident, de un eveniment izolat, el ar fi fost probabil pomenit ca o ciudățenie, ca un capriciu al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apariției acestor animale pe care noi le numim facil "fantastice" (deși nu așa erau considerate de oamenii Evului Mediu). Concluzia sa este foarte clară și explică de ce medievalii credeau în existența acestor animale: "Bestiarul fantastic nu este creat numai de fantezia nestăpânită a oamenilor, de imaginea, povestirea, descrierea și acumularea de detalii provenite dintr-o imaginație bogată; el poate avea ca bază observarea deformată a unei realități ciudate, remarcabile (mirabilia), chiar monstruoase (monstra), retranscrisă fără încetare, chiar interpretată de generații succesive
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
SF a Statelor Unite. Aceștia vorbesc despre noua cale neîncrezători: "Banda de la New Worlds [...] reprezintă [...] autori care au decis că bătălia pentru viitor este o cauză pierdută [...], pretinsa New Wave nu este interesată decât de vocabularul obscen, de scenele șocante, de fanteziile halucinatorii și de sex". D. Wollheim, The Univers Makers, 1972. 4.4. Ce rămâne din moștenirea New Wave? După încercarea făcută cu New Wave, SF-ul a fost și rămâne încă perceput ca un domeniu eterogen, în vreme ce, doar cu puțin
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
poate cuprinde: la început: gâdilarea prea intensă a copilului său alte jocuri care facilitează atingerea, la început accidental, a copilului în zona sânilor sau părțile genitale. Copilul simte un disconfort vag, dar acceptă, totul petrecându se în joacă. ulterior, apar fanteziile sexuale ale agresorului, având ca subiect copilul. Acestea sporesc tensiunea sexuală a agresorului și îl determină să caute rezolvarea prin obținerea favorurilor sexuale ale copilului. apoi șantajarea copilului, coruperea, mituirea, manipularea sau pur și simplu, forțarea lui în cadrul unui ritual
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai profundă a inconștientului, identificând alături de nivelul biografic, consacrat prin termenul de psihodinamic (și care este similar cu inconștientul individual teoretizat de Freud) și două nivele transbiografice: inconștientul perinatal și cel transpersonal. Această descoperire epocală nu este fructul unei simple fantezii debordante și nici a unor 207TRAUMA ȘI SUFERINȚA elucubrații speculative, ci semnifică rodul unei proeminente capacități de esențializare a unui portofoliu cazuistic impresionant ce reunește circa 6.000 subiecți care, prin intermediul terapiei psihedelice, au realizat „călătorii”în propriul lor ocean
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în mintea lui, iar aceasta înlocuiește realitatea dată. Astfel, el reușește să depășească dificultățile insuportabile ale realității date. Nivelul II mecanisme imature Dintre acestea fac parte: 1. proiecție: persoana atribuie propriilor sentimente, gânduri, dorințe, intenții nerecunoscute, celorlalți, mediului extern; 2. fantezii schizoide: tendința de a dezvolta fantezii și retrageri autiste, cu scopul de a rezolva conflictul, a obține o răsplată, când în realitate lucrurile rămân neschimbate; 3. ipohondrii: transformarea reproșurilor față de ceilalți (datorate unor pierderi, singurătății sau unor impulsuri agresive inacceptabile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
realitatea dată. Astfel, el reușește să depășească dificultățile insuportabile ale realității date. Nivelul II mecanisme imature Dintre acestea fac parte: 1. proiecție: persoana atribuie propriilor sentimente, gânduri, dorințe, intenții nerecunoscute, celorlalți, mediului extern; 2. fantezii schizoide: tendința de a dezvolta fantezii și retrageri autiste, cu scopul de a rezolva conflictul, a obține o răsplată, când în realitate lucrurile rămân neschimbate; 3. ipohondrii: transformarea reproșurilor față de ceilalți (datorate unor pierderi, singurătății sau unor impulsuri agresive inacceptabile) în autoreproșuri mai întâi și apoi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Voia să descrie dansul unor oameni care nu știau decât să meargă. Ideea, pe care o simțea probabil foarte dificilă, era introdusă cu infinite precauții. Mumuleanu sublinia subtilitatea procedeelor ("această subțire materie"), implicarea unui principiu diferit de acela al realității (fantezia) și prezența unor autorități inegalabile (Homer). În efortul lui de a transmite existența unei lumi a literaturii, s-a concentrat pe descrierea multiplelor distanțe în raport cu experiența comună. Nu avea însă nevoie de ideea de geniu ca să le măsoare. În felul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
transmite existența unei lumi a literaturii, s-a concentrat pe descrierea multiplelor distanțe în raport cu experiența comună. Nu avea însă nevoie de ideea de geniu ca să le măsoare. În felul lui stângaci și greoi, Mumuleanu are destule cuvinte. Ca să vorbească despre fantezie folosește vocabularul stărilor halucinatorii ("Acel năluc al minții, pătimind de un ce, țese idei și păreri"); ca să prezinte entuziasmul poetic dispune de fizica populară a lichidelor ("duhul fierbe ca o smoală"); ca să evoce consacrarea supremă a lui Homer are atributele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spunem despre o literatură că e săracă ca să denumim un grad relativ de precaritate instituțională (are mai puține realizări sau instanțe de producție decât o literatură "bogată"); sau când spunem despre imaginația unui scriitor că e "săracă" ca să calificăm stereotipia fanteziei lui sau numărul redus al figurilor pe care e capabil să le proiecteze. În asemenea cazuri, sărăcia nu e decât un grad de comparație, un "mai puțin" în raport cu un "mai mult". Sensul interogației mele merge în altă direcție: mă întreb
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tendința să atribuie științei rolul pe care îl îndeplinea înainte dogma religioasă în calitate de garant al valorilor morale și sociale"74. Paul Bénichou a arătat cum a fost cuprins în acest model utopic poetul sau artistul alături de savant. Mai întâi, datorită fanteziei, trăsătură a poeților mult dezbătută în cursul secolului al XVIII-lea, văzută în acest context ca o putere de a concepe ceea ce încă nu există. Altfel spus, ca o calitate de a anticipa progresul omenirii prin forța imaginației. În al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ca să obțină un popor al poeziilor încarnate, va trebui să imagineze un popor de nume. 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice Sensibilitatea lui Heliade Rădulescu pentru numele proprii e veche. Critica poeziei lui Grigore Alexandrescu din 1837 începea printr-o fantezie onomastică: Numele acestui poet este G.A.-scu. Dacă vrei să-l ghicești, cititorule, eu mă socotesc că aceste trei semne vor să zică "Ghiță Ariciulescul". Un arici poet sau un poet al aricilor nu este o minune ce se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fără mărturia unui istoric, în așa fel încât lumea să ignore însăși existența patriei voastre... O! Să nu facem această presupunere, inima voastră ar suferi prea mult!49. Franța e România și România e Franța, așa s-ar traduce simplu fantezia acestei promovări culturale în centrul literaturii mondiale. În privința poeziei populare, e vorba de o iluzie a transparenței totale. În Légendes démocratiques, Jules Michelet publică integral câteva piese folclorice românești încercând să arate că se pot înțelege în absența traducerii sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea prin forța fanteziei sale, de a proiecta pentru ceilalți ficțiuni seducătoare, capabile să devină cadre ireale de existență. Or, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem ca să înțelegem aici "noutatea" e legată de locul pe care îl ocupa creația de lumi poetice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
M. Kogălniceanu, stins din viață la Paris la 20 iunie 1891 (vezi și Analele Academiei Române, Tom XLI, 1920-1921, Cunoscându-l din casa părintească de la Cornești - Miroslava, Dimitrie Anghel (16 iulie 1872-13 noiembrie 1914), poetul „universului floral, al amintirii și al fanteziei" - cum îl definește prof. G.G. Ursu, portretizându-l, ni-l înfățișează cu simpatie pe Kogălniceanu: „pântecele enorm era boltit peste picioarele scurte dar mâna fină ca de femeie, era un om glumeț, iubitor de copii". Iar mai către bătrânețe imaginea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
uzat în epoca rococo (la Swift, Hagedorn sau Holty). Dar toate acestea ne amintesc că ospitalitatea are legătură cu erotica și că, în ocurență, ritualul de găzduire trezește vechi ardori, apropiindu-i și mai mult pe soți, precum în mica fantezie mitologică a polonezului Maryan Gawalewicz, Philemon i Baucis (1897), în care Filemon și Baucis și-au pus dorința de a trăi din nou o zi de tinerețe înainte de a muri, și această dorință împlinită le permite să retrăiască, încă o dată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unde-și punea el seara undițele de pescuit cu momeală a devenit acum o tavernă, Pescărușul. Terenurile au fost vândute unor nemți, englezi, scandinavi. Se întâmplă aceleași lucruri ca și altor insule visate: nici Cythera lui Nerval nu mai corespundea fanteziilor imaginației. Pentru Kleanthis toată distanțele păreau acum mici "fiindcă ele crescuseră în imaginația sa"205. De câte ori în timp ce naviga, n-a urcat cu gândul această scară! Astfel încât acum scara reală i se părea falsă, și reală cea pe care o visase
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
plecat spre București. Constantin Stoicănescu era unul dintre fidelii lui Horia Sima, ei fiind în aceeași tabără în timpul lungii și frustrantei „recluziuni” germane. Unul dintre disidenții legionari, preotul Ștefan Palaghiță, avea să-l caracterizeze astfel pe Stoicănescu: „dotat cu o fantezie nebuloasă, capabil de insinuări mieroase, înclinat spre intrigării”. 2.4. Sarcina lui Vasile Iașinschi La începutul lunii septembrie 1944, Vasile Iașinschi, fost titular al Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale în guvernul Antonescu-Mișcarea Legionară (septembrie 1940 - ianuarie 1941), a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Einsatzgruppe" D nu au participat la pogrom și nici nu se aflau pe atunci În Iași. Pogromul de la Iași a fost o producție românească cu sprijin german - ajutorul unui aliat mare dat partenerului său mai mic spre a-și Îndeplini fanteziile antisemite. Inițiativa și planificarea au fost În exclusivitate românești. Un ordin explicit al lui Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" a stat la baza pogromului. Diverse autorități civile și militare ale statului român - Marele Stat-Major al Armatei, Serviciul Special de Informații
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]