9,472 matches
-
a ținut de cuvânt și a izbutit să-și reprime "moldovenismul" temperamental. Dar asta nu era de ajuns pentru a consacra un romancier. Autorul lui Bizu trebuia să mai facă dovada capacității sale de obiectivare și de invenție epică, astfel încât "ficțiunile" din textele anterioare (amintiri, documente etc.), într-o primă fază "romanțate" involuntar (după spusa lui Lovinescu), să intre într-o configurație narativă complexă (romanul-melodramă), ca niște "episoade" sau "scene-pivot" aparent autonome, legate însă între ele cu un anume sens, relevabil
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
interpretare cărora le-a căzut victimă eroul lovinescian încă din textele de debut și care sunt produsul confuziei dintre literatură și viață, dintre "vis" și "realitate" confuzie întreținută deliberat, am văzut, ca o condiție sine qua non de instituire a ficțiunii melodramatice. După enunțarea temei și ilustrarea aproape didactică a discursului (psiho)analitic lovinescian, interesant e că următorul roman al ciclului, Diana, propune o relectură a situațiilor-cheie din Firu'n patru menită a spulbera "enigma" și a reconfigura estetic ficțiunea romanescă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a ficțiunii melodramatice. După enunțarea temei și ilustrarea aproape didactică a discursului (psiho)analitic lovinescian, interesant e că următorul roman al ciclului, Diana, propune o relectură a situațiilor-cheie din Firu'n patru menită a spulbera "enigma" și a reconfigura estetic ficțiunea romanescă, abandonând procedeele biografiei romanțate sau ale analizei psihologice, utilizate până acum, în favoarea unor soluții epice surprinzătoare (inadecvate, s-a spus), din repertoriul comediei de moravuri și al romanului polițist. Incipitul e din nou regizat cu migală, până la cele mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
interesul focalizându-se de aici încolo asupra psihologiei feminine (Bizu încetează să mai fie personajul central), privită însă panoramic, din exterior, ca manifestare concretă a unor comportamente tipice, în maniera unui spectacol de teatru. Critica a semnalat, prompt, schimbarea registrelor ficțiunii, mai întâi prin autorizata voce a lui Călinescu, care identifica în Diana "o temă originală, nouă", un "subiect de teatru", tratat însă nu cu mijloacele romancierului, ci cu ale dramaturgului, de vreme ce "preferința pentru dialog, încărcarea atmosferică nu prin satiră, dar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
atât în atmosfera patriarhală de la Fălticeni, cât și pe străzile vechi ale Iașului (vezi mărturiile scriitorului din "agende"). Pornind de la astfel de observații, Gabriela Omăt ne propune o foarte interesantă lectură "cu cheie" a literaturii criticului, îndemnându-ne să citim ficțiunile acestea romanești ca pe o "prelungire a memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul controversat și puțin cunoscut care era el însuși"64. Și tot consemnările cu caracter intim explică motivele pentru care scrisul lui Lovinescu devine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dar de o rezervată receptare critică. Mai mult, "romanele" acestea vor aduce criticului un imens prejudiciu, determinând respingerea candidaturii sale la Academie 74. Sigur pe sine, Lovinescu nutrea însă convingerea că, dincolo de realizarea propriu-zis literară, dincolo deci de valoarea estetică, ficțiunile lui romanești propun o viziune "originală și îndrăzneață", "în contradicție cu tot ce s-a spus și se crede despre Eminescu în materie de iubire", având toate șansele să devină, credea el, "punctul de plecare al unor controverse din domeniul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
final (cu Mili și Bizu îmbrățișați) capătă, pentru biografia lui Lovinescu, o semnificație tulburătoare, de proiecție ideală, de iluzie paradisiacă menită a lumina pustiul unei vieți chinuite fiindcă Mili a rămas, până la urmă, doar un personaj de roman, o pură ficțiune, contrazisă brutal de "realitatea" amorului. Era firesc, așadar, ca însemnările despre boală și singurătate să fie mai abundente. Am ales doar câteva, cu atât mai cutremurătoare cu cât surprind, ca într-o stenogramă, cele mai dramatice momente din biografia sufletească
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-i greu de sesizat, și în portretul lovinescian. Mai mult, s-a observat că la instituirea și la perpetuarea mitului pare să fi contribuit decisiv Eminescu însuși, care a privilegiat în opera sa "figura geniului romantic, neînțeles de contemporani, ca ficțiune a eului liric", încurajând interpretările în grilă alegorizantă, cu toate că același Eminescu "a pledat constant, de-a lungul întregii sale vieți creatoare, împotriva a tot ceea ce s-ar fi apropiat de un cult al persoanei"110. Se cuvine invocat, în sprijinul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
oricât ar fi de apreciabilă, nu poate constitui o piedică în libertatea creației ce-și trage unica-i forță din adevăr și din expresia lui estetică"197. Odată lămurit acest punct al disputei (privind dreptul de a trata cu mijloacele ficțiunii biografia marilor creatori), criticul modernist insistă și asupra celuilalt aspect, pur literar, al romanului său "ideologic", sancționat fără cruțare de rivalul mai tânăr. Mite "nu e un eseu", se apără Lovinescu, "ci un adevărat roman, în care faptele sunt expuse
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
printr-o "creștere organică", fără niciun plan prealabil și fără cine știe ce efort de documentare! Atunci, cum se explică "minciuna"? De ce va fi simțit nevoia Lovinescu să se delimiteze de ceea ce scrisese până la acea dată, câtă vreme metoda "momentelor discontinui" (specifică ficțiunii melodramatice) a rămas neschimbată? Că așa stau lucrurile se observă lesne și din următoarea confesiune, din perioada redactării celui de-al doilea roman din ciclul eminescian: "Lucrul meu merge, pot spune, prodigios; când vei fi primit aceste rânduri voi fi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din dosarul receptării critice a romanelor sale, Lovinescu s-a văzut contestat nu atât în calitate de critic (profilul psihologic schițat poetului nostru național admite, desigur, unele nuanțări, dar e, în linii mari, plauzibil), cât mai ales ca romancier, pe motiv că "ficțiunea" sa nu e "verosimilă" (în sens aristotelician) și, în consecință, nu rezistă la un examen estetic cât de cât exigent. Oricum, e clar că procedeele tehnice specifice melodramei (narațiunea episodică, patosul, teatralitatea etc.) se regăsesc și în romanele din ciclul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romanțării"), ba apropierea prea mare față de sursa inspiratoare, care transformă textul într-o banală operă de popularizare. Cu toate acestea, Pompiliu Constantinescu aprobă, la început, procedeul "romanțării" ("Cea mai mare dificultate a biografiei romanțate este ceea ce Bourget a numit credibilitatea ficțiunii epice. D. Lovinescu a învins, în mai toate punctele, această greutate de reconstituire animată"), pentru a-i contesta finalmente viabilitatea, în momentul în care Lovinescu (în Bălăuca) pretindea a fi imaginat "un personaj și niște situații chiar mai eminesciene decât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
223, deși "revenirea la romanul obiectiv" (mai exact: la "subiecte" de altă factură decât cele de sursă autobiografică) indică, în același timp, "asumarea unei conștiințe de creator de literatură"224. Așadar, deoarece "n-a știut să reziste mirajului literaturii și ficțiunii", dezvoltând romanul până la dimensiunile unui ciclu, Lovinescu și-ar fi ratat vocația (de memorialist) pentru a eșua lamentabil (ca romancier). În opinia mea, am tot repetat, abia în momentul când forma romanului lovinescian se amplifică ciclic putem vorbi despre o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teatru, când poezie, dar aproape niciodată... proză! Într-adevăr, Lovinescu a nutrit, ca romancier, ambiții de reformator și, la fel ca în opera de doctrină 232, a sfârșit prin a aplica (inițial involuntar, mai apoi conștient) și în literatura de ficțiune legea cauzalității inverse, potrivit căreia cuvântul ("forma") nu mai are menirea de a exprima trăirea interioară, "fondul" psihic, cu "conținuturile" specifice. Dimpotrivă: în loc să fie un mijloc de comunicare și de exteriorizare a vieții afective, cuvântul determină uneori niște stări sufletești
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu "conținuturile" specifice. Dimpotrivă: în loc să fie un mijloc de comunicare și de exteriorizare a vieții afective, cuvântul determină uneori niște stări sufletești și o serie de reacții sau "acțiuni" sui generis, obligându-i astfel pe toți cei ce "vorbesc" în ficțiune, de la "autor" la "personaje", să-și afirme (prin niște zadarnice tentative de "diferențiere") individualitatea. E vorba însă de o individualitate redusă la un set de automatisme și de atitudini-șablon, de natura clișeului, stereotipiile de limbaj reflectând reacțiile psiho-comportamentale menite a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poate păstra și amprenta unică, "individuală" (nota "diferențiatoare"). Teoria expresiei "creatoare de realități" se regăsește, de fapt, pe trei paliere distincte ale operei lovinesciene: în scrierile de doctrină (teoria formelor fără fond), în memorialistică (mitologia personalității) și în literatura de ficțiune (valorile pragmatice ale limbajului). Clișeul ia, succesiv, locul "formei" ("fondul" fiind o realitate fluidă și vagă, de ordin psihic), al "voinței" (în raport cu "temperamentul", reductibil tot la o dimensiune "sufletească") sau al vorbirii personajelor lovinesciene (care au totuși o psihologie, însă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și mai zornăitoare elemente de jargon. Operația întreprinsă în cele trei volume de până acum este una gingașă și ea cere, pe lângă cunoștințe de teorie și de estetică istorică, competențe în filosofie, psihologie, sociologie, ca și finețe în exercițiul interpretării ficțiunii. Și asta pentru că, în cultura română, doctrinele literare, în formele lor cele mai impresionante, nu au apărut aproape niciodată prin partenogeneză. Complexitatea modernismului românesc vine din aceea că ideologii săi se autoconstruiau ca scriitori în același timp în care edificau
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinesciană, "refulată" sistematic dintr-o disperată nevoie de "ieșire din provincie", se întoarce spre sfârșitul carierei, amenințând la un moment dat să uzurpe statutul cu greu câștigat al acestuia în calitate de critic. Desigur, nu e vorba de o vulgară teorie a ficțiunii ca formă de compensare în imaginar a neîmplinirilor teoreticianului literaturii. Așa cum ideologia lovinesciană este un construct polilateral, cu pliuri obscure și deschideri neașteptate, și opera literară scrisă de critic cuprinde mai mult decât plonjeuri "estetice" în imaginar. Pentru Antonio Patraș
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
totodată pactul "autenticist" al mai tuturor marilor noștri scriitori moderniști, între care nu s-a numărat nici un Pessoa. Învăluită de mult într-o rumoare defavorabilă, care o acuză de paseism, de romanțare, de lipsa flerului și a invenției, opera de ficțiune a lui Lovinescu demonstrează totuși, începând mai ales cu romanul Viață dublă (1929), calități care o fac imposibil de neglijat. Romanele ultime ale lui Lovinescu se citesc cu plăcere, iar pentru studiosul modernismului românesc ele sunt piese inconturnabile. Antonio Patraș
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Patraș în Scriitorul și umbra sa. Câștigurile sunt evidente. În afara prospețimii de viziune asupra gândirii criticului, literatura acestuia este scoasă din cadrul de raportare îngust (și nu neapărat coerent) al sistemului de propoziții estetice ale teoreticianului cu același nume. Opera de ficțiune vine să-i ilustreze gândirea în ampla, chiar contradictoria ei polivalență, datorată ambiției autorului de a spune în ea ceva "adevărat", adică să vorbească, cu sinceritate, despre sine. Și cine se cunoaște vreodată pe sine cu adevărat? Cea mai îndrăzneață
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
suntem triști pentru că plângem" (vezi capitolul " Expresia, principiu de creație a ideilor", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 272). 40 Lovinescu mărturisea (pe 10 sept. 1932) că a rescris ulterior romanul care, involuntar, într-o primă variantă, luase forma "ficțiunii romanțate": "După 2 luni de activitate intensă, împinsă în unele zile până la 14 ore de lucru pe zi. Am isprăvit romanul autobiografic Bizu scris, scris a doua oară, refăcut a treia oară pe jumătate" (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
exteriorizare legitimă, el se reține și invadează toate încăperile sufletului [...], ajunge să paralizeze toate forțele sufletești prin întreținerea unei febre continue, de care omul de rând nu poate scăpa decât doar prin crimă pasională, iar artistul prin transferul ei în ficțiune poetică: procesul cel mai obișnuit al creației artistice". 99 Vezi comentariul Gabrielei Omăt din E. Lovinescu "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 484-485. Femeile la care se referă frecvent Lovinescu sunt Eugenia Pop (E.P.) și Ioana Postelnicu (Popea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 448-449). 206 Apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 484: "Fuziunea procedeelor atestă la d-l Lovinescu acel caracter factice, care alterează ficțiunea și care o înlocuiește cu un soi de comentariu istorico-critic: De fapt, și Eminescu, și Veronica Micle, și Creangă vorbesc, pe la 1880, cu vorbele autorului și cu perspectiva din 1936". 207 Ceea ce nu-i tocmai lipsit de legitimitate, dacă ne
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin ochii săi de bovină adultă că totul e doar o cacealma politică, menită să-l prostească și să-l păcălească mereu și mereu, în interesul unuia sau altuia dintre așa-zisele partide politice. Partide politice care înglobează o altă ficțiune sforăitoare: „clasa politică”, clasă, care se știe acum că este în realitate o adunătură de afaceriști veroși, de mincinoși sadea, de hoți perverși, care au bătut doar pentru urechile proștilor toba așa-ziselor „reforme”, care până la urmă s-a văzut
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai putem avea iluzii în legătură cu existența unei comunități bazate pe simplul fapt de a fi român. Ca în povestea cu cei care-ți propuneau un raport personal pentru simplul motiv că erați deopotrivă români, acest alibi al originii comune, această ficțiune comunitară nu mai funcționează. și e normal. Nu e nicio problemă chiar să apară conflicte destul de serioase între diversele orientări și opțiuni politico-ideologico-culturale. Ceea ce mă frapează este însă personalizarea rudimentară a luptelor de idei, deteriorarea destul de rapidă, până la nivelul suburban
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]