6,294 matches
-
imaginarului, cu un caracter ludic și critic. Această lectură parodică și subversivă, inițiată de Lucian, va fi reluată de Jonathan Swift în Gulliver's Travels / Călătoriile lui Gulliver 10, apoi de Voltaire sub forma poveștii filozofice prin Micromégas. Tradiția poveștii filozofice va continua până în zilele noastre cu La Planète des singes / Planeta maimuțelor (Pierre Boulle, 1963)11 sau, mai recent, Globalia (Jean-Christophe Ruffin, 2004), deși acești scriitori nu se recunosc drept autori de SF. 2. După Renaștere Concepția unei alte realități
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sunt problemele legate de identitate și originalitate. Am văzut cum, în Minunata lume nouă, Aldons Huxley punea problema în plan bio-sociologic, situându-i posibila apariție într-un viitor îndepărtat. Astăzi ea se pune mai presant, date fiind progresele tehnoștiințelor. Reflecția filozofică și deci atemporală asupra subiectului, datând cel puțin din vremea anticilor, e ajunsă din urmă de actualitate. Astfel, lăsând filozofia să se învârtă în loc, invențiile din SF sunt acelea care abordează concret problema. În exemplul corabiei Argo, căreia argonauții îi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
preluăm titlul seriei lui Pierre Pelot, care pune în scenă apariția unui homo superior (1981). Această descentrare a perspectivei teleologice ancorate într-o dimensiune teologică, în care omul era socotit o creație divină, e ilustrată de câteva texte literare și filozofice din secolul al XIX-lea. Să ne amintim, de exemplu, de prima versiune din Horla (1886)122 de Maupassant, unde se vorbește despre "succesorul nostru invizibil", sau de metafora nietzscheană a supraomului, evocată în prologul la Also sprach Zarathustra / Așa
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cyborgului. 1.1. Vise și fantasme ale SF-ului Vom privi aici ansamblul textelor SF ca pe un singur discurs despre universul tehnologic considerând ca un lucru stabilit faptul că acest univers are implicații importante la nivel politic și chiar filozofic. Cum semnala deja G. Lardreau, o literatură de imaginație pe bază de speculații sprijinite pe știință poate să pună serios sub semnul întrebării conceptele și aporiile filozofiei. Vom aborda acest discurs cu ajutorul a două figuri care interpelează imaginea pe care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
juridice în care sunt prezentate grupuri umane și permite identificarea presupozițiilor ideologice implicate; • preocupările metafizice: Stanislaw Lem, autor polonez, folosește roboții în povești destul de diferite, reunite în Franța în Le Brèviaire des robots (1967)130. El se interesează de dimensiunea filozofică și metafizică a căutării sensului de către roboți, care, supraviețuind rasei umane, își pun întrebări despre prezența lor în lume și despre existența și bunăvoința față de ei a unui posibil creator; • simbioza dintre om și mașină: SF-ul se interesează de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a robotului dement, ca Hal, robotul din 2001: O odisee spațială (Stanley Kubrick, 1968). Autonomizarea obiectelor, care aproape le face să acceadă la statutul de subiect (cel puțin legal), pare să meargă mână în mână cu dezumanizarea umanului, o tematică filozofică postmodernă la care SF-ul adaugă imagini și scenarii originale, permițând susținerea unei reflecții filozofice autentice. Astfel stând lucrurile, SF-ul utilizează imagini ale științei în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu venirea SF-ului american
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
obiectelor, care aproape le face să acceadă la statutul de subiect (cel puțin legal), pare să meargă mână în mână cu dezumanizarea umanului, o tematică filozofică postmodernă la care SF-ul adaugă imagini și scenarii originale, permițând susținerea unei reflecții filozofice autentice. Astfel stând lucrurile, SF-ul utilizează imagini ale științei în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu venirea SF-ului american în Franța. 2. Imagini ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950 În
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
într-o epocă. Dacă, așa cum crede Oscar Wilde, imaginația nu știe decât să imite și doar spiritul critic este creator, aici partea de imitație și de travestire este extrem de importantă. Dar se poate susține, pe plan poetic, și că ideile filozofice sau științifice, deși sunt uneori deformate de incompetența autorilor în materie, sunt totuși "concretizate", făcute palpabile, chiar și printr-o punere în scenă discutabilă. Ele păstrează, în ciuda sau din cauza acestui fapt, o putere de fascinație care comunică, dincolo de dimensiunea lor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și al referirilor la o plauzibilitate legată de știința și tehnica unei epoci, printr-un vocabular cu conotații științifice. Jocul respectiv nu este însă gratuit, SF-ul se dorește "literatură de idei" și se prezintă ca un sprijin în favoarea reflecției filozofice sau politice, frizând uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este antrenat
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Roma Eterna, 2005), dacă statele din Confederație l-ar fi adus (W. More, Pe aripile timpului, 1955), dacă Hitler ar fi devenit autor de SF (Norman Spinrad, The Iron Dream / Visul de fier, 1972)155 etc. Virtual: având o semnificație filozofică, termenul virtual se opune lui actual, este opusul a ceea ce este efectiv și desemnează o posibilitate. Însă virtualul modern, ținând seama de inovațiile tehnologice și de aplicațiile lor, cum ar fi simulatoarele de zbor și anumite jocuri (cf. site-ul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Mihai Dan Pavelescu, în Almanah Anticipația, 1993 (LT). 87 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Stoian (LT). 88 John Wylenbroeck, "Science and fantasy", în Extrapolation, vol, XXIII, nr. 4, iarnă, 1982, p. 326: Atunci când o ipoteză științifică se îmbină cu speculația filozofică, ia naștere un gen literar unic și pertinent". 89 Traducere de George Rareș cu titlul Împrejurul Lunei, Ed. Cugetarea, f. a. (LT). 90 "Există o perioadă a civilizației occidentale când gândirea mitică își pierde din forță și dispare în favoarea, pe de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
geniu", Revista fundațiilor regale, vol. VI (1939), nr. 1, pp. 132-143; Personalități și tendințe în perioada pașoptistă, Minerva, București, 1976, pp. 285-296; Revista de filosofie, vol. XXV (1978), nr. 2, pp. 231-238. Tomoiagă, Radu, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971. Trabant, Jürgen, Traditions de Humboldt (1990), Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fiecăruia dintre membrii ei. 54 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, pp. 631-632. 55 Ibidem, p. 687. 56 O expunere a contextelor în care apar ideile lui Heliade Rădulescu despre boierie, la Radu Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971, pp. 241-253 și 273-276. Ceea ce mă interesează aici e raportul cu ideea de geniu și tentativa de a construi în material local o reprezentare a capacității colective; în acest sens, rețin comentariul "boieribilității" ca ideal democratic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Despre contactul cu doctrina saint-simoniană în cursul anilor '30, la Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, pp. 81-82. Despre rezistența ideilor saint-simoniene de-a lungul întregii cariere a lui Heliade Rădulescu vorbește Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, pp. 95-117 (și în mod precis la pp. 100-101: În cursul întregii perioade 1832-1852 se poate observa la Eliade o creștere continuă a influenței fourieriste, dar faptul acesta nu are ca urmare o resorbție a influenței saint-simoniene, ci, dimpotrivă, o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu Vaticanul; când s-a considerat necesar transferul ei din regatul napolitan în Statele Papale, s-a hotărât ca fiecare număr să treacă prin filtrul Sfântului Scaun, înainte de a fi publicat. b) Autonomia revistei a stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici în diferite domenii se lovea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă mai mult decât prezentarea legilor și regulilor ospitalității în cutare civilizație, prin cutare operă, la cutare autor. Ea ne oferă o interogație modernă asupra acestora, ne alertează asupra pericolelor și derapajelor ospitalității și ne propune o deschidere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de relele civilizației 278 încă din vremurile originare ale omenirii când ea înflorea, această frumoasă noțiune nu pare operantă pentru Jean-Jacques, din mai multe motive. În mod evident, conceptul nu există pentru el, nu are un loc în dispozitivul său filozofic și numeroasele indexuri stabilite de critici operei lui Rousseau confirmă această lipsă, ceea ce nu înseamnă că practica și imaginarul ospitalității nu sunt prezente la el, ci dimpotrivă. Rousseau a fost toată viața un oaspete, ca să nu spunem un parazit, și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de pertinență, cea a indecidabilului" (Pierre- Marc Biasi). Astfel Orientul, în profuziunea sa simbolică este asociat cu un proces general de desimbolizare. Folosirea mitului ca și a simbolului țin totodată de o referință gravă și de ideea primită, de profunzimea filozofică și de "panoplia culturală a comis voiajorului". Orientul ca ocolire sau reîntoarecere la o origine pierdută nu este decât un miraj contribuind la o dezorientare generală, fiindcă exilul în afara ținutului natal nu poate rezolva dilema eroului, nici să împiedice împlinirea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și până în prezent, numeroși teoreticieni au încercat definirea corectă și completă a termenului. Literatura de specialitate notează peste 1.000 de definiții ale relațiilor publice, lucru care poate fi explicat prin poziția autorilor, privind relațiile publice prin prisma sociologică, psihologică, filozofica, teoretică sau aplicativa. Pentru a lămuri definirea relațiilor publice, Rex Harlow a sintetizat, în anul 1976, un numar de 479 de definiții, ajungând la următorul concept: „Relațiile publice reprezintă o functie distinctă a managementului care ajută la stabilirea și menținerea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
și până în prezent, numeroși teoreticieni au încercat definirea corectă și completă a termenului. Literatura de specialitate notează peste 1.000 de definiții ale relațiilor publice, lucru care poate fi explicat prin poziția autorilor, privind relațiile publice prin prisma sociologică, psihologică, filozofica, teoretică sau aplicativa. Pentru a lămuri definirea relațiilor publice, Rex Harlow a sintetizat, în anul 1976, un numar de 479 de definiții, ajungând la următorul concept: „Relațiile publice reprezintă o functie distinctă a managementului care ajută la stabilirea și menținerea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ce întoarce spatele trecutului, fascinată de un viitor utopic. Gândirea abstractă franceză este combustibilul raționalismului politic. Dezvoltarea de energie vitală fără seamăn pe care o arătase poporul francez se părea atunci lumii întregi a fi rezultatul ideilor abstracte, al formulelor filozofice și sociale, pe care le întrebuințaseră antemergătorii revoluției, pentru a răsturna vechea stare de lucruri, su punândo criticii incizive a gândirii abstracte. Astfel, e ușor de înțeles cum se formase acea școală pentru care omul istoric cu legăturile lui diverse
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
se determine dacă obiectivul real este reprezentat de putere și avuție, mai curând decât de religie, rasă și ideologie ca atare. Totuși, chiar și într-o analiză a evenimentelor pur laice, religia nu poate fi redusă la un simplu înveliș filozofic al factorilor economici și sociali”90. Mai avem și problema lansată de David Gress: “întrebarea dacă Occidentul, ca versiune postumă a creștinismului lipsită de o credință publică, care să reprezinte un liant, ar putea supraviețui pe termen lung ca civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
crearea unui tip de atitudine pe care îl voi numi „lene a reflecției” sau o „suspendare a activității spiritului.” Acest tip de gândire se face vinovat de încălcarea unuia dintre principiile de bază enunțate de R.G. Collingwood în clarificarea reflecției filozofice („gândire de gradul al doilea”) a istoriei comparate cu filozofia în sine, ca disciplină separată („gândire de gradul întâi” sau, ca să folosesc cuvintele lui Collingwood însuși, „gândirea în relația ei cu obiectul său nu este pur și simplu gândire, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
caz, o alăturare nefericită dacă am pune existențialismul, în special cel heideggerian, ca fiind una dintre sursele de inspirație în conturarea ontologiei naționale în atemporalitatea etnică a ființei naționale. Deși se poate observa folosirea unor cuvinte din registrul unor curente filozofice dragi protocroniștilor în scrierile lor, inserarea acestora, denumită de Katherine Verdery „apropriere genealogică”, în argumentarea propriilor opinii despre cultura națională nu face posibilă stabilirea unei stricte genealogii culturale, cu surse de inspirație în ceea ce s-a produs în Occident. Sintagme
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
libertatea sa nelimitată, se sustrăgea „adevărului” istoric și submina caracterul științific conferit istoriei. Hermeneutica istorică și revalorizarea teoretică a narațiunii au fost preocupările mai degrabă excentrice și interdisciplinare ale unor cercetători din afara câmpului istoric pentru care acest exercițiu al speculației filozofice și al interpretării ținea de înclinația lor către actul de reflecție. Pentru a mă întoarce și a reaminti că anterior pomenisem de intervențiile românești pe piața „dezbaterilor ideologice”, ca să parafrazez numele unei celebre colecții de volume inițiate de Editura Politică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]