56,594 matches
-
este vorba despre o terță persoană sau în debitul contului 428 ,,Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, în cazul în care minusul poate fi imputat unui salariat; neimputabile, minusurile care se înregistrează în conturile de cheltuieli excepționale privind operațiunile de gestiune, aceste cheltuieli nefiind deductibile fiscal (nu se scad din profitul impozabil). Funcțiunea conturilor utilizate pentru evidențierea constatărilor o vom prezenta prin exemplificarea unor operațiuni economico-financiare specifice procesului de inventariere. Astfel, enunțăm: A) Plusurile de inventar plusul de imobilizări corporale și
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
428.2 = % „Alte creanțe în legătură cu personalul” 758.8 „Alte venituri din exploatare” 442.7 „TVA colectată” sau 461 = % „Debitori diverși” 758.8 „Alte venituri din exploatare” 442.7 „TVA colectată” Concomitent cu aceste operații prezentate anterior, se înregistrează și descărcarea gestiunii aferentă elementelor patrimoniale a căror valoare a fost imputată. Situațiile financiare și rolul lor informațional 10.1. Situațiile financiare anuale: prezentare și cadrul general Principalele reglementări legale naționale în ceea ce privește situațiile financiare anuale sunt Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/2009
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
asigurări sociale și alte contribuții). Nota 9: Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori economico financiari - în care sunt cuprinse informații din modul de calcul și de interpretare a unor indicatori cum sunt indicatorii de lichiditate, de risc, de gestiune, de profitabilitate și indicatorii privind rezultatul pe acțiune. Nota 10: Alte informații - cuprinde informații cu privire la prezentarea entității, relațiile acesteia cu alte entități care dețin titluri de participare, impozitul pe profit, cifra de afaceri, onorarii plătite auditorilor, angajamente acordate și primite
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
resurselor necesare întreținerii instituțiilor publice, a funcționării normale a acestora, care presupune: conceperea acestora astfel încât să aibă un caracter neutru, să nu modifice relațiile social-economice existente; păstrarea echilibrului între veniturile și cheltuielile bugetare, privită ca o cerință fundamentală a bunei gestiuni, cheia de boltă a finanțelor publice 5. Principiile doctrinei liberale, care au constituit temelia finanțelor publice clasice, sunt următoarele: cheltuielile publice, reduse la un nivel cât mai mic, ar trebui să acopere pe seama contribuției generale numai costurile serviciilor, instituțiilor și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
al formării resurselor; vărsămintele pentru formarea resurselor nu sunt de tip contraprestație directă și imediată; caracterul de patrimoniu public al fondurilor bănești constituite; metodologia derulării relațiilor între buget și particulari, între entități publice sau între acestea și cele private; metodologia gestiunii fondurilor publice; obligativitatea gestiunii acestor fonduri de administrația de stat, centrală și locală. Apariția finanțelor publice se datorează unor necesități și cauze obiectiv determinate, funcția lor principală fiind aceea de a procura resursele financiare de care are nevoie statul pentru
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
pentru formarea resurselor nu sunt de tip contraprestație directă și imediată; caracterul de patrimoniu public al fondurilor bănești constituite; metodologia derulării relațiilor între buget și particulari, între entități publice sau între acestea și cele private; metodologia gestiunii fondurilor publice; obligativitatea gestiunii acestor fonduri de administrația de stat, centrală și locală. Apariția finanțelor publice se datorează unor necesități și cauze obiectiv determinate, funcția lor principală fiind aceea de a procura resursele financiare de care are nevoie statul pentru a-și exercita atribuțiile
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
audit ale ministerelor, prefecturilor și altor autorități ale statului 19; - controlul financiar realizat de bănci asupra clienților lor; b) controlul din interior se clasifică la rândul său în: - controlul financiar preventiv: realizat de conducătorul departamen tului financiar-contabil; - auditul intern al gestiunilor proprii. În funcție de momentul în care se exercită, controlul financiar se clasifică în: a) control financiar preventiv; b) control financiar concomitent; c) control financiar ulterior sau postoperativ. Din punct de vedere al modului de execuție, controlul financiar poate fi: a) control
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
calendaristic, astfel, avem următoarele exemple: - coincide, în țări precum România, Italia, Franța, Germania; - 01.04 - 31.03: Marea Britanie, Israel, Japonia; - 01.07 - 30.06: Suedia, Australia; - 01.10 - 30.09: SUA; b) perioada în care se execută bugetul. sisteme de gestiune bugetară în România: - bugetul se închide automat la sfârșitul anului; - numai veniturile încasate și cheltuielile efectuate sunt înscrise în contul de încheiere; - în bugetul anului următor se evidențiază toate veniturile neîncasate și cheltuielile angajate și neefectuate în anul bugetar curent
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
efectuarea operațiunilor este ulterioară datei care marchează încheierea anului bugetar); • ca urmare a situației mai sus prezentate, pentru o perioadă de timp funcționează conturi duble: unul cu privire la anul bugetar precedent, iar altul referitor la anul în curs; - în sistemul de gestiune: • se ilustrează, în contul de încheiere al bugetului pe anul următor, toate operațiunile prevăzute în bugetul unui anumit an, nerealizate până la finele anului bugetar în curs; • contul de încheiere a execuției bugetare pentru un an conține operațiunile realizate în anul
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
execuției bugetare acesta se poate realiza de diferite organe împuternicite, în funcție de natura lor: - control jurisdicțional - exercitat de Curtea de Conturi prin verificarea amănunțită a actelor justificative, după care se pronunță cu privire la legalitatea acestor acte și dă sau nu descărcarea de gestiune; - control politic - exercitat de parlament, urmărește respectarea de către guvern a prevederilor în materie de buget, dar vizează și modul în care fondurile bugetare au fost gestionate; - controlul administrativ - realizat de organele de specialitate ale Ministerului Finanțelor Publice și ale celorlalte
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
gestionați banii publici la nivelul fiecărei instituții și pe ansamblul bugetului 32; după finalizarea verificărilor realizate prin structurile sale funcționale și dacă nu au fost semnalate ilegalități ori prejudicii ale fondurilor publice, Curtea de Conturi enunță actul de descărcare de gestiune a conducătorului fiecărei instituții publice; în situația descoperirii unor operațiuni ilegale, generatoare de pagube materiale, ele vor fi recuperate de organele de jurisdicție ale Curții de Conturi (dacă există astfel de organe în structura sa) sau prin organele de specialitate
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
care au determinat evoluția acesteia; 32 D. Moraru și colab., op. cit., p. 59. Capitolul 4 47 47 în faza următoare, formațiunile politice reprezentate în forul legislativ își exprimă punctele de vedere, împrejurare în care se fac aprecieri referitoare la calitatea gestiunii bugetare prin comparație cu prevederile bugetului aprobat; mai pot fi lansate propuneri referitoare la modificarea unor legi, în scopul maximizării eficienței folosirii banilor publici; în faza următoare se discută articolele proiectului legii privind aprobarea contului de execuție bugetară; în conținutul
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
legii 36; 35 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 101. 36 D. Moraru și colab., op. cit., p. 65. Finanțe publice 52 52 potrivit legii, ordonatorii de credite răspund de: - realizarea veniturilor; - angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare; - integritatea bunurilor înmânate instituției pe care o administrează; - angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate; - organizarea: • sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice; • evidenței programelor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
fi obligat să facă acest lucru. Principalele surse de rambursare sunt: - cheltuielile prevăzute anume în buget pentru împrumutul de stat, respectiv veniturile bugetare ale anilor din perioada de scadență; - excedentele bugetare; - fondurile speciale de amortizare constituite în mod expres în gestiunea instituției specializate pentru rambursarea unor împrumuturi publice. Rambursarea prin bursă se poate practica pentru orice fel de împrumut ale cărui titluri sunt cotate la bursă. Decizia este luată de guvern, care stabilește și sursa din care se va face răscumpărarea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Politici și tehnici bugetare, Editura Universitară, București, 2004 Popescu Nicolae, Finanțe publice. Finanțe. Buget. Fiscalitate, Editura Economică, București, 2002 Răileanu C., Fenomenul de evaziune fiscală, Editura Tribuna Economică, București, 2003 Stancu Ion, Finanțe - teoria piețelor financiare, finanțele întreprinderilor, analiza și gestiunea financiară, Editura Economică, București, 1997 Stroe Radu, Armeanu Dan, Finanțe, ediția a doua, curs în format digital Văcărel Iulian, Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995 Văcărel Iulian și colaboratorii, Finanțe publice, ediția a patra, Editura Didactică și Pedagogică, București
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
care le solicită un astfel de diagnostic. Diagnosticul se realizează în condiții mult mai performante dacă este de tip preventiv, realizat „la rece” și, cu atât mai mult, dacă este efectuat periodic. El devine în acest caz o sursă de gestiune și chiar un mijloc de îmbunătățire a gestiunii. Din punct de vedere psihologic, acest tip de diagnostic este cu mult mai ușor acceptat de membrii întreprinderii. Repartizarea lucrărilor pe unități de timp, exploatarea în profunzime a tuturor anomaliilor, disponibilitatea mult
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
se realizează în condiții mult mai performante dacă este de tip preventiv, realizat „la rece” și, cu atât mai mult, dacă este efectuat periodic. El devine în acest caz o sursă de gestiune și chiar un mijloc de îmbunătățire a gestiunii. Din punct de vedere psihologic, acest tip de diagnostic este cu mult mai ușor acceptat de membrii întreprinderii. Repartizarea lucrărilor pe unități de timp, exploatarea în profunzime a tuturor anomaliilor, disponibilitatea mult mai mare a personalului de a oferi informații
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
a întreprinderii (de producție, comercială, financiar-contabilă, de personal etc.) în cazul în care se solicită un diagnostic parțial; dacă se dorește un diagnostic global, este necesar în prealabil și acordul directorului general; un departament al întreprinderii: organizare, audit, control de gestiune etc., atunci când se dorește rezolvarea unor probleme de gestiune; un consilier al întreprinderii care, prin atribuțiile sale, poate identifica unele anomalii apărute în funcționare: expert contabil, comisar de conturi etc. În funcție de complexitate, realizarea diagnosticului întreprinderii este pusă în sarcina diferiților
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
în cazul în care se solicită un diagnostic parțial; dacă se dorește un diagnostic global, este necesar în prealabil și acordul directorului general; un departament al întreprinderii: organizare, audit, control de gestiune etc., atunci când se dorește rezolvarea unor probleme de gestiune; un consilier al întreprinderii care, prin atribuțiile sale, poate identifica unele anomalii apărute în funcționare: expert contabil, comisar de conturi etc. În funcție de complexitate, realizarea diagnosticului întreprinderii este pusă în sarcina diferiților subiecți. Astfel, diagnosticul poate fi întreprins de: a) Personalul
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
abordării științifice în orice domeniu. În cadrul analizei economico financiare, literatura economică evidențiază două surse de proveniență a informațiilor: 1) sursele interne ale întreprinderii, care pot fi de natură contabilă, financiară, fiscală, juridică, umană etc. Principalele surse interne sunt: contabilitatea de gestiune; contractul de management al organizației; contabilitatea financiară; programele de fabricație; normele interne; planul de afaceri; rapoartele de audit ș.a.; 2) sursele externe întreprinderii, printre care cel mai frecvent citate sunt: anuarele și buletinele statistice; site-urile de profil; revistele, cotidienele
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
a fenomenului și a parametrului specific acestuia (analiza stocurilor de mărfuri pe sortimente, analiza puterii de negociere a întreprinderii în raport cu clienții, analiza vânzărilor în funcție de nomenclatorul de produse etc.); 2) stabilirea valorilor parametrului specific (de obicei aceste informații se preiau din gestiunea sau documentele interne ale societății). Primele două etape ale metodei sunt considerate date de intrare. Prelucrarea informațiilor în continuare, până la sfârșitul aplicării metodei, se realizează de analist; 3) ordonarea componentelor fenomenului investigat după o logică ABC (ordinea descrescătoare a parametrului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
principalii concurenți. După conținutul lor, există patru categorii de rate: a) rate de structură (de exemplu, rata activelor imobilizate, rata activelor circulante, rata stocurilor, ponderea personalului operativ în totalul personalului salariat, rata îndatorării, rata autonomiei financiare etc.); b) rate de gestiune (de exemplu, rata creditului-clienți, rata creditului furnizor, durata de rotație a activelor circulante, eficiența utilizării mijloacelor fixe etc.); c) rate de rentabilitate (rata rentabilității comerciale, rata rentabilității financiare, rata rentabilității economice, rata rentabilității veniturilor etc.); d) rate ale echilibrului financiar
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
o gamă relativ restrânsă, care reflectă cel mai bine interesele sale. Astfel, managerii urmăresc acele rate care permit fundamentarea deciziilor de menținere, respectiv de dezvoltare a unei firme într-un mediu economic perturbat permanent de mutații și crize (ratele de gestiune, ratele de rentabilitate). Creditorii, în schimb, se orientează spre ratele de solvabilitate, care le oferă informații cu privire la securitatea creditelor plasate în întreprinderi, iar acționarii, spre ratele de rentabilitate, în special spre rata rentabilității financiare. Metoda scorurilor Scorul este un indicator
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
asigură centralizarea și generalizarea datelor agenților economici și instituțiilor publice, într-o formă sintetică unitară, și care permite o prezentare de ansamblu, o analiză detaliată și un control al activității derulate sau al rezultatelor obținute la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune. Datorită posibilităților sale informative, bilanțul constituie un instrument deosebit de important în procesul de fundamentare a deciziilor pe care le adoptă organele de conducere în vederea dirijării activității curente și îndeosebi a celei de perspectivă, precum și pentru efectuarea îndrumării și a controlului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
efectul decalajului dintre fluxul de lichidități de intrare și cel de ieșire, provocat de ciclul de exploatare. Crearea bilanțului funcțional trebuie să respecte următoarele reguli: activele sunt luate în calcul la valoarea lor brută, adică la valoarea de intrare în gestiune; imobilizările închiriate, deținute în leasing sau în locație de gestiune sunt integrate în activ și corespunzător în pasiv la „Împrumuturi și datorii asimilate”, datorită faptului că ele deservesc ciclul de exploatare; conceptul de activ fictiv nu mai este operațional; cheltuielile
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]