5,667 matches
-
fiică. Unul din fiii săi, rabinul Shlomo Meir Issakhar Mark (n. 1958), conduce activitatea hasidimilor Habad în localitatea israeliană Makkabim-Re'ut și s-a distins prin editarea și comentarea unor scrieri religioase, precum și studii din punct de vedere religios ale gramaticii ebraice. În august 2009, într-un articol în ziarul Haaretz, criticul literar israelian Ariel Hirshfeld a deplâns faptul că a găsit aruncate în stradă în dezordine cărțile și revistele laice din biblioteca dr. Yehezkel Mark. Articole despre opera lui Yosef
Yehezkel Mark () [Corola-website/Science/310458_a_311787]
-
își va pierde tatăl iar la 10 mama, amândoi secerați de TBC. Până la 10 ani a fost răsfățat și iubit cu pasiune; mama lui considerând că o asemenea avere nu-l obliga pe Simón să aibă prea multe cunoștințe de gramatică ori matematică, îi angajează un profesor - Simón Rodriguez care caută să-i stimuleze aptitudinile, înclinațiile sau dorințele lui firești după metoda filozofului francez Jean Jacques Rousseau. Singurele cărți pe care le-a predat elevului său au fost Robinson Crusoe de
Simón Bolívar () [Corola-website/Science/304950_a_306279]
-
aristocraților creoli. În contact cu viața de Curte, prințul creol înțelege carențele sale educative și cere ajutorul marchizului de Ustariz, om cult originar din Caracas, care-i dezvăluie operele lui Homer, Vergiliu, Horațiu, Dante, Cervantes. devine un autodidact ce studiază gramatica, filozofia, citește poezie și învață să respecte conveniențele sociale și să scrie fără greșeli de ortografie. În trepidantul ritm al vieții madrilene, la 17 ani, se îndrăgostește de Maria Teresa Josefa Antonia Jaquina Rodriguez del Toro y Alaysa, fata unui
Simón Bolívar () [Corola-website/Science/304950_a_306279]
-
fi. În realitate fiecare varietate își are normele ei, cu deosebirea că cele ale varietății standard sunt elaborate în mod conștient. Principala proprietate a limbii standard este caracterul ei elaborat, codificat, instituționalizat, cu norme prezente în dicționare explicative și ortografice, gramatici, lucrări de cultivare a limbii etc.. Există și instituții oficiale care se ocupă de standardul limbilor, de exemplu, pentru limba română, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei. Limba standard este cea care este predată în sistemele de învățământ ca
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
literare au fost considerate demne de urmat de către toți utilizatorii limbii. Prin urmare, limba standard era limba literară. Această concepție a trăit multă vreme, regăsindu-se la unii lingviști și într-o epocă relativ recentă. De exemplu, după Mioara Avram, „gramaticile normative formulează reguli explicite și prescriptive, adăugând judecăți de valoare cu privire la folosirea unei forme sau construcții apreciate drept corectă sau greșită în varietatea literară a limbii”. În prezent limba literaturii artistice a devenit atât de variată, incluzând elemente din tot
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
divinități ca Dionysos, Sabazios, Semele, Seirenes, Silenus, etc.; medicină populară: zeul-"medic" Aesculapios, plante medicinale geto-dace, câteva cuvinte importante în limba greacă ("ambon", "basileus", etc.) și o serie de mari figuri ale civilizației elenice: Tucidide, artiștii Brygos, Doidalses, antroponime trace, gramatici ca Dionysios Thrax, câțiva filologi, etc. Teritoriul ocupat de traci se întindea de la Marea Egee până în regiunea Boemiei, și din zona Serbiei actuale până la gurile Bugului. Dar, în contrast cu tracii dintre Haemus și Marea Egee, care n-au reușit să-și întemeieze o
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Marea Britanie fiind formată în 2004 din fuziunea dintre "Victoria University of Manchester" și "UMIST" (University of Manchester Institute of Science and Technology). Universitatea Metropolitană a fost creată din vechiul Colegiu Politehnic. Cea mai importantă școală din Manchester este "Școala de Gramatică" (Manchester Grammar School), creată în 1515. Cele mai notabile galerii de artă din Manchester sunt următoarele: Orașul Manchester are două cluburi de fotbal care activează în prima ligă engleză de fotbal (Premier League): Manchester United și Manchester City. Manchester City
Manchester () [Corola-website/Science/305034_a_306363]
-
precizând că aceasta ține numai de domeniul sociolingvisticii și că din punctul de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare a limbii începe încă din 1997, când apare prima ortografie, apoi prima gramatică. În 2003 se înființează la Cetinje Institutul Limbii Muntenegrene și de Lingvistică, sub conducerea profesorului Vojislav Nikčević, cu statut de organizație non-guvernamentală, dar sprijinită financiar de Ministerul Culturii. În 2004, guvernul modifică planul cadru din învățământ, folosind termenul „limba maternă
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
al limbii muntenegrene. În 2008, Ministerul Învățământului și Științei anunță că din anul 2009, manualele școlare vor fi editate în limba muntenegreană. În iulie 2009 apare documentul care fixează și oficializează ortografia (vezi Surse bibliografice). În august 2010, guvernul aprobă gramatică oficială a limbii muntenegrene, iar volumul care o cuprinde apare la 4 septembrie (vezi Surse bibliografice). În aprilie 2016 apare volumul I al primului dicționar al limbii muntenegrene, editat de Academia Muntenegreană de Stiinte și Arte, care provoacă indignare. Pe
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
vezi Surse bibliografice). În aprilie 2016 apare volumul I al primului dicționar al limbii muntenegrene, editat de Academia Muntenegreană de Stiinte și Arte, care provoacă indignare. Pe de o parte, lingviști, autori ai primelor lucrări normative, cele ale ortografiei și gramaticii, de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii muntenegreni, musulmani, găsesc în el elemente șovine, ofensatoare pentru ei, si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
hărți, pot fi scrise împreună și fonetic, si ca în limba de origine, dacă aceasta folosește alfabetul latin sau pe cel chirilic. Morfologia și sintaxa limbii muntenegrene standard are doar câteva particularități față de standardele din restul diasistemului (vezi Limba sârbă. Gramatică). Unele forme specifice decurg din frecvență mai mare în muntenegreană a grupului "ije". Prin urmare, ca forme negative de indicativ prezent ale verbului "biți" „a fi” sunt normate numai formele cu "ije": "nijesam" ( și "nisam") „(eu) nu sunt”. De asemenea
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
citirea numerelor pînă la 100. La orele de religie se învățau pe de rost rugăciuni. În clasele a II-a, a III-a și a IV-a programa prevedea scrierea, citirea, dictarea și copierea, rezolvarea problemelor de aritmetică, noțiuni de gramatică, operații aritmetice cu numere peste 1000. De asemenea se studiau geografia și istoria. Școala era întreținută pe contul sătenilor și al statului. În anul 1862 pentru prima dată în Alcedar s-a deschis o școală parohială civilă. Au avut posibilitatea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
posibil ca scrierea să nu mai reflecte fidel pronunția actuală, respectiv sensul actual al cuvântului vorbit. Limbile pot fi analizate din următoarele puncte de vedere: vocabular, pronunție, (set de foneme, intonație, ritm, accent), modul de combinare și flexionare a cuvintelor (gramatică), și modul de scriere (ortografie). Știința care se ocupă cu studiul limbilor se numește lingvistică, iar cei ce studiază una sau mai multe limbi în mod științific se numesc lingviști. Lingviștii, la rândul lor, sunt adesea specializați, studiind doar gramatica
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
gramatică), și modul de scriere (ortografie). Știința care se ocupă cu studiul limbilor se numește lingvistică, iar cei ce studiază una sau mai multe limbi în mod științific se numesc lingviști. Lingviștii, la rândul lor, sunt adesea specializați, studiind doar gramatica, pronunția, dialectele, evoluția, aria de răspândire a limbii respective, relația cu alte limbi, rolul limbii în psihologie, societate, etc. Este extrem de important a se menționa că limbajul vorbit și cel scris reprezintă una din cele mai mari invenții abstracte, colective
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
inclusiv schimbările fonetice în cursul flexiunii. Vuk Karadžić este numit reformatorul limbii sârbe, pentru că de la el a pornit standardizarea acesteia, nu numai prin ortografia propusă în dicționarul din 1818 împreună cu alfabetul reformat, ci și cu însuși acest dicționar și cu gramatica din prima parte a sa. Până la Vuk Karadžić limba sârbă literară a fost foarte deosebită de limba vorbită, fiind puternic influențată de limba rusă. Karadžić a impus ideea că limba literară trebuie să fie apropiată de limba vorbită, să fie
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
grecești au apărut în principate în 1818 iar prima școala românească a fost înființată la București de către Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu. Anton Pann a fost un povestitor și muzician de succes, Ienăchiță Văcărescu a scris prima carte de gramatică română, iar nepotul sau, Iancu Văcărescu este considerat a fi primul poet român important. Anul revoluționar 1848 a avut ecouri și în Principatele Române și în Transilvania și o nouă elită, numită „pașoptistă”, în mare parte influențată de cultura franceză
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ. În gramaticile a diferite limbi și de către diferiți lingviști este definit prin trăsături morfologice specifice și/sau prin funcții mai mult sau mai putin specifice, ori este ignorat ca
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ. În gramaticile a diferite limbi și de către diferiți lingviști este definit prin trăsături morfologice specifice și/sau prin funcții mai mult sau mai putin specifice, ori este ignorat ca mod din lipsa unor trăsături morfologice specifice, funcțiile sale fiind îndeplinite de alt
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
formă modala, numită în general „imperativ”, acesta având toate formele personale. Există totuși autori care numesc acest mod conjunctiv-imperativ. În limbile din diasistemul slav de centru-sud, valorile conjunctivului sunt exprimate de prezentul indicativului cu conjuncția "da" corespunzătoare lui "să", în gramaticile lor nefiind luat în seamă un mod conjunctiv. Standardul limbii croate prezintă o preferință pentru infinitiv în exprimarea acțiunilor subordonate care au același subiect identic cu cel al verbului regent, iar cel al limbii sârbe pentru subordonată cu "da" în
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
fiind modul de exprimare iar cunoștiița enciclopedică fiind fundamentul esențial. Imensa operă a lui Nichifor Gregoras denotă versatilitatea intelectuală și studiozitatea excepțională a acestui predecesor bizantin al Renașterii din Italia. Nichifor Gregoras a scris despre istoria romană, teologie, filozofie, retorică, gramatică și astronomie. Lucrarea sa majoră este "Istoria romană", în 37 de cărți, care tratează perioada 1204-1359 din diverse perspective, inclusiv controversa teologică cu Palamas.
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
parte din Scoția, numită „Scotia Major”, deci Scotus Eriugena trebuia să însemne „Scoțianul irlandez” sau „Scoțianul născut în Irlanda”. În jurul anului 851 sosește la Paris, trăind o perioadă în Franța, la curtea lui Carol cel Pleșuv, inițial ca profesor de gramatică și dialectică, aceasta fiind perioada sa activă și, de altfel, cea mai cunoscută. Eriugena era cunoscător de limbă greacă, astfel încât a tradus cu pricepere din Pseudo-Dionisie Areopagitul și alte texte, fiind influențat de gândirea greacă . La Paris devine foarte prețuit
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori nici printre lingviștii care se ocupă de aceeași limbă. Unii folosesc numai noțiunea de aspect și includ printre aspecte ceea ce alții consideră moduri de acțiune. Alți lingviști deosebesc cele două categorii, remarcând că acestea sunt strâns
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
este marcată uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe și un afix la celălalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai puțin cu aspectele și modurile de acțiune și gramaticile unor limbi în care acestea nu sunt exprimate atât de sistematic ca în limbile slave. În dicționarele de lingvistică Bussmann 1998 și Crystal 2008 apar următorii termeni, toți definiți ca denumiri de aspecte, niciunul ca mod de acțiune, deși Bussmann
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
Bussmann 1998 are un articol „Aktionsart”, iar Crystal 2008 menționează modul de acțiune la articolul „Aspect”. Având în vedere caracteristicile limbii engleze, aceste aspecte sunt exprimate de exemplele date mai ales prin sensul lor lexical, eventual împreună cu contextul lor: Printre gramaticile limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud sunt unele care iau în seamă numai aspecte și subcategorii ale acestora, pe care altele le consideră moduri de acțiune, acestea din urmă distingând aspectele de modurile de acțiune. Lingvistul sârb Ivan Klajn
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
centru-sud sunt unele care iau în seamă numai aspecte și subcategorii ale acestora, pe care altele le consideră moduri de acțiune, acestea din urmă distingând aspectele de modurile de acțiune. Lingvistul sârb Ivan Klajn (Klajn 2005) și "Gramatika crnogorskoga jezika" „Gramatica limbii muntenegrene” (Čirgić 2010) consideră că există două aspecte: Klajn 2005 include în noțiunea de imperfectiv și pe cea de durativ, menționând că mai toate verbele imperfective pot fi și iterative: "Učenici pišu zadatak" „Elevii își scriu tema / scriu o
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]