5,312 matches
-
serioase, ca orbirea sau paralizia. Dunning și Kruger au testat aceste ipoteze pe studenții de la cursurile de psihologie de la Universitatea Cornell. Într-o serie de studii, ei au notat aprecierile subiecților despre ei înșiși asupra abilităților de raționament logic, cunoștințelor gramaticale și umorului. După ce li s-au arătat rezultatele testelor proprii subiecților li s-a cerut să estimeze poziția lor în lot: cei competenți și-au estimat poziția corect, în timp ce cei incompetenți și-au supraestimat poziția. După Dunning and Kruger, de-
Efectul Dunning-Kruger () [Corola-website/Science/330317_a_331646]
-
Acest articol prezintă succint părțile de vorbire neflexibile din limba franceză care au funcție gramaticala: adverbul (cu funcție sintactica), prepoziția și conjuncția (cuvinte gramaticale). Interjecția, care nu are funcție gramaticala în propoziție, este prezentată în articolul Lexicul limbii franceze, secțiunea Crearea spontană de cuvinte. Spre deosebire de limbă română, în franceză sunt rare adjectivele folosite cu aceeași
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
Acest articol prezintă succint părțile de vorbire neflexibile din limba franceză care au funcție gramaticala: adverbul (cu funcție sintactica), prepoziția și conjuncția (cuvinte gramaticale). Interjecția, care nu are funcție gramaticala în propoziție, este prezentată în articolul Lexicul limbii franceze, secțiunea Crearea spontană de cuvinte. Spre deosebire de limbă română, în franceză sunt rare adjectivele folosite cu aceeași formă și că adverbe. În schimb sunt foarte frecvente
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
Acest articol prezintă succint părțile de vorbire neflexibile din limba franceză care au funcție gramaticala: adverbul (cu funcție sintactica), prepoziția și conjuncția (cuvinte gramaticale). Interjecția, care nu are funcție gramaticala în propoziție, este prezentată în articolul Lexicul limbii franceze, secțiunea Crearea spontană de cuvinte. Spre deosebire de limbă română, în franceză sunt rare adjectivele folosite cu aceeași formă și că adverbe. În schimb sunt foarte frecvente adverbele, mai ales de mod, derivate
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
Familia lexicală sau familia de cuvinte reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens, formate de la același cuvânt de bază și având același radical. Ea este formată din cuvântul de bază, cuvintele derivate, cuvintele realizate prin compunere și prin schimbarea valorii gramaticale. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se pornește în alcătuirea unei familii lexicale. b) Radicalul este elementul comun care se întâlnește la cuvintele ce formează o familie lexicală. Notă: bun - bunic - străbunic cuv. de bază- radical - radical muncă
Familie lexicală () [Corola-website/Science/329296_a_330625]
-
precum și la diverse particularități și invalidități ale omului. Scrie și o introducere în logică, un mic manual pentru începători. Nășīf al-Yăziğī a întocmit o culegere de "maqame" (piese în proză rimată și ritmată care abordează diverse teme: proverbe, zicători, reguli gramaticale, ghicitori, povești etc), intitulată Mağma' al-baḥrayn "La întretăierea celor două mări". Lucrarea a avut succes și după moartea sa, cunoscând mai multe ediții, printre care și două postume, publicate de fiul său Ibrăhīm al-Yăziğī. De asemenea, scriitorul a alcătuit un
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
32-40 de ani, probabil în Fărs. Sībawayhi a scris o singură lucrare, fără titlu, care este cunoscută îndeobște ca "Kităb Sībawayhi" ("Cartea lui Sībawayhi") sau pur și simplu "al-Kităb" ("Cartea"), în care a expus pe rând normele generale ale analizei gramaticale, sintaxa, morfologia și fonetica limbii arabe. Lucrarea este structurată în 571 de capitole (dintre care 7 introductive) în care sunt analizate araba coranică, araba folosită de poeții preislamici și islamici, dar și araba unor vorbitori nativi provenind din triburile din
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
poste", pentru că informația conținută în această secvență este deja cunoscută, apărând în întrebare, iar rema - "demain", acest complement reprezentând informația nouă. Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu demain ?", adică se referă la predicat, răspunsul este același din punct de vedere gramatical și al conținutului ca cel precedent, "Demain, je vais à la poste" „Mâine merg la poștă”, dar aici "Demain" devine temă, în timp ce "je vais à la poste" devine remă. Prin urmare, vorbitorul, în acest exemplu cel care răspunde, tematizează o
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
a câștiga <nowiki>"</nowiki> lingouri". Cea mai mare parte din învățare, în Duolingo, este vizuală. Sunt imagini pentru învățarea vocabularului, culori care indică dacă aveți dreptate sau dacă ați greșit, si de a sublinia textul pentru noi cuvinte sau puncte gramaticale. Este indicat pentru utilizatorii vizuali. Duolingo a lansat Duolingo Test Center la 22 iulie 2014. Este o platformă on-line de certificare a limbii care poate fi luată pe Web, iOS sau Android, unde testele sunt supravegheate prin microfon și camera
Duolingo () [Corola-website/Science/335030_a_336359]
-
arabi, al-Farăhīdī este părintele prozodiei arabe, el fiind cel care a stabilit regulile acesteia și a fundamentat o teorie acceptată până în zilele noastre. Lucrând cu versuri din poezia preislamică și postislamică pentru a cerceta sensurile cuvintelor, particularități lingvistice și construcții gramaticale, el a descoperit că silabele scurte și cele lungi alternau și se repetau după modele precise. El a împărțit aceste unități în funcție de cantitate în cinci cercuri concentrice, punând astfel la punct un sistem simplu și remarcabil de a reprezenta în
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
aceștia. În literatura de specialitate franceză se disting trei registre de limbă principale, familiar, curent și elevat, între ele neexistând limite precise. Distincția se poate face mai bine la nivelul lexicului folosit, și mai puțin bine la cel al structurii gramaticale. Există sinonime care diferă numai prin registru, de exemplu, în limba română: Un vorbitor care învață o limbă sau chiar unul nativ poate face nu numai greșeli de pronunție, lexicale și gramaticale, ci și de registru de limbă, dacă cel
Registru de limbă () [Corola-website/Science/331279_a_332608]
-
și mai puțin bine la cel al structurii gramaticale. Există sinonime care diferă numai prin registru, de exemplu, în limba română: Un vorbitor care învață o limbă sau chiar unul nativ poate face nu numai greșeli de pronunție, lexicale și gramaticale, ci și de registru de limbă, dacă cel folosit nu este corespunzător situației de comunicare în care se află. De exemplu, dacă într-un anturaj în care toți în afară de o persoană vorbesc în registrul curent, și numai acea persoană folosește
Registru de limbă () [Corola-website/Science/331279_a_332608]
-
dessin" „desen” și "dessein" „intenție, proiect” sunt considerate omonime, deși provin de la același verb din limba italiană, "disegnare", cu două sensuri, „a desena” și „a proiecta”, ce stau la baza celor două cuvinte din franceză. Alt criteriu ar fi unul gramatical, de exemplu genul, care distinge sensuri în cazul lui "le pendule" „pendulul” vs. "la pendule" „pendula”, dacă n-ar distinge și omonime: "le vase" „vaza” vs. "la vase" „nămolul”. În multe cazuri nu se poate stabili dacă un cuvânt are
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
de derivare țin și de lexic, și de morfologie. Un exemplu de astfel de afix, polisemic, este în limba maghiară sufixul "-ság/ség" care formează substantive din adjective sau din alte substantive. Acesta poate exprima: Există și afixe polisemice numai gramaticale, de exemplu, în maghiară, sufixele "-kod(ik)/-ked(ik)/-köd(ik)" și "-ód(ik)/-őd(ik)". Sensul lor de bază este reflexiv (de pildă în cazul verbului "mosakodik „a se spăla”), dar pot avea și sens activ (ex. "gúnyolódik „a
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
reflexiv (de pildă în cazul verbului "mosakodik „a se spăla”), dar pot avea și sens activ (ex. "gúnyolódik „a ironiza”), și sens pasiv ("elintéződik „a se rezolva”), și să exprime și diateza medie ("bánkódik „a fi trist”). Alte afixe polisemice gramaticale sunt, tot în maghiară, majoritatea prefixelor verbale. Prefixul "ki-", bunăoară, provine de la adverbul "ki" „(spre) afară”, având uneori sensul acesta concret și ca prefix: kimegy" „a ieși” (literal „a merge afară”). În afară de acesta, același prefix are diferite sensuri abstracte, metaforice
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
ाहि (Domnule, salvează-mă) तपःफलम् (Rezultatul penitențelor) etc. Jihvămūlīya visarga este scrisă ca două semicercuri în formă de semilună unul deasupra celuilalt, orientate respectiv în sus și în jos. Acest mod de a indica regula gramaticală aferentă Jihvămūlīya încă există în scrierea telugu și alfabetul kannada, în timp ce alofonul a fost pierdut complet în toate celălalte sisteme de scriere indiene. În prezent este folosit doar pentru sandhi. În limba tamilă, visarga este numită "ăytam", scrisă . Înafară de
Visarga () [Corola-website/Science/334445_a_335774]
-
toți la înmormântare... iar joi, marele concert!”". Stilul literar al Hortensiei Papadat-Bengescu a fost considerat greoi din cauza familiarității sporite a autoarei cu limba franceză și a lipsei de obișnuință în exprimarea în limba română. Astfel, romanele ei conțin numeroase greșeli gramaticale și lingvistice care se repetă și creează dificultăți în înțelegerea textului literar. „Oricât de remarcabil ar fi al doilea roman al d-sale, «Concert din muzică de Bach», el ne lasă impresia unei produceri străine de spiritul propriu al literaturii
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
a acestei scriitoare, calității de fond nu-i corespunde și una de formă. H. Papadat Bengescu nu are simțul limbii noastre”. Criticul Mihai Ralea remarca, în plus, că limba de conversație folosită de lumea bună este nefirească și forțată. Greșelile gramaticale și lingvistice existente în scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu sunt frecvente: dezacorduri dintre subiect și predicat, folosirea greșită a prepozițiilor și locuțiunilor, declinările greșite ale pronumelor, franțuzisme neestetice și vulgare contrare spiritului limbii române etc. Se observă că autoarea a depus eforturi
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
acestea au apărut spontan (spre exemplu relațiile de dragoste dintre doctorul Rim și Sia sau dintre Ada și Lică), descrieri de prost gust (precum plăcerea prințului Maxențiu de a-și mirosi propria transpirație) și o exprimare neglijentă plină de greșeli gramaticale. Succesul redus la public al romanului " Concert din muzică de Bach" s-a datorat, în opinia lui Nicolae Manolescu, faptului că majoritatea cititorilor îl considerau o „proză lentă și greoaie, cu multe greșeli de exprimare”, această percepție negativă influențând inițiativa
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
negativă influențând inițiativa de introducere a romanului în programele școlare. Criticul sus-menționat afirmă că impresia cititorilor este falsă, datorându-se dificultăților de acomodare cu textul literar. Chiar dacă stilul scriitoarei „abundă în barbarisme și construcții defectuoase, nu o dată chiar sub raport gramatical” (după cum observa Ov.S. Crohmălniceanu), romanele Hortensiei Papadat-Bengescu au o valoare incontestabilă. „"Concertul" mi se pare astăzi mai degrabă un roman rezumativ, decât unul minuțios (...): este liniar, ca o nuvelă ceva mai lungă, deloc inextricabil sau labirintic; pe scurt, a devenit
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie (2001) deosebește două categorii de formule pragmatice: Unele unități frazeologice pragmatice de tip formulă devin propoziții atipice din punct de vedere gramatical prin transformarea sursei lor. Uneori aceasta constă într-o scurtare. Bunăoară formula "Et avec ça?" (literal „Și cu asta?”), cu care un vânzător întreabă dacă clientul mai dorește ceva în afară de ce a cerut, este scurtarea lui "Et avec ça qu
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Ne t’angoisse pas!", " Ne vous inquiétez pas!" „Nu vă neliniștiți!”) dar "T’inquiète!" nu mai poate suferi nicio transformare și se poate adresa numai unui destinatar pe care vorbitorul îl tutuiește. Există și transformare de sursă într-o formă gramaticală imposibilă în afara sensului pragmatic, de exemplu în "De quoi je me mêle!" „Ce te amesteci!” (lit. „Ce mă amestec!”) (persoana I în locul persoanei a II-a). Unitatea frazeologică pragmatică prezintă două asemănări cu interjecția: folosirea automată în situații corespunzătoare și
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
frază cu propoziție subiectivă care devine expresie idiomatică primind un subiect precizat. Exemplu: Această parimie se aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează pe înțelepciunea populară, are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim, iar din punct de vedere gramatical se constituie din cel puțin o propoziție. Unii autori consideră că dictonul se deosebește de proverb doar prin caracterul de afirmație directă, neconotată, neexploatabilă metaforic al primului. Astfel, "Qui ne risque rien n’a rien" „Cine cu riscă nu câștigă
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
În morfologie, adjectivul demonstrativ este un cuvânt gramatical din categoria adjectivelor pronominale, care determină un substantiv indicând în general apropierea ori depărtarea acestuia față de vorbitor (uneori și față de destinatarul comunicării) în spațiu sau în timp. Entitățile denumite de substantiv pot fi concrete (obiecte, ființe, persoane), pe care vorbitorul
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]
-
se referă la dimensiune sau la cantitate, și care nu au corespondente românești care să indice apropierea și depărtarea: Exemple în propoziții: În gramaticile limbii maghiare sunt considerate adjective demonstrative mai multe cuvinte, care nu variază după gen, această categorie gramaticală fiind străină limbii maghiare. Ca adjective se folosesc aceleași forme ca cele ale pronumelor. O primă categorie sunt adjectivele corespunzătoare lui "acest" și "acel", precum și cele care le au pe acestea ca ultimul element al unor adjective compuse. Acestea sunt
Adjectiv demonstrativ () [Corola-website/Science/335353_a_336682]