7,075 matches
-
aceste lucruri, dar în realitate i s-au părut complet noi" (310). În mod clar, "realitatea" despre care se citește, obiectivată și plasată la o distanță emoțională de propria subiectivitate nu coincide cu "realitatea" acelei subiectivități implicate într-o intimitate imaginară cu experiența. După cum observă Kaplan, "atunci când [Hurstwood] se aventurează să iasă din apartamentul lui ca spărgător de grevă, el nu este pregătit pentru intensitatea conflictului social și este obligat să fie de partea cuiva. El trebuie ori să fie văzut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru el doar un obiect. Potrivit lui Tachtenberg, Crane inversează în mod abil perspectiva spațială, și implicit cea socială, în "An Experiment in Misery" și "The Men in the Storm", în așa fel încât cititorul să se poată simți, la nivel imaginar, în postura de persoană fără adăpost ("Experiments", 273, 282-83). De exemplu, în "The Men in the Storm" cititorul urmărește ce se întâmplă cu evoluția psihologică a oamenilor fără adăpost pe un viscol de februarie, în timp ce aceștia așteaptă afară, la intrarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
există visuri legate de "cealaltă" lume. În plus, obiectele care nu au umbre nu mai sunt obiecte din lumea înconjurătoare. Într-un fel, Hearn s-a sustras concluziilor majore, inițial pe calea universului particular, pentru ca ulterior să îmbrățișeze o nedeterminare imaginară. Un alt scriitor din această perioadă este Abraham Cahan care, când s-a alăturat echipei de la ziarul Commercial Advertiser în 1898, le-a făcut cunoștință colegilor cu realismul rus (și cu "programul Marxian"), după cum a reamintit Steffens. Ca evreu rus
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și obiect sugerează, de asemenea, de ce a fost frecvent asociat cu cauzele populiste și progresiste. Când Crane a simțit pe propria piele ce înseamnă a fi un om fără adăpost, "sau ceva asemănător", a trecut - precum au făcut, în mod imaginar, și cititorii săi - de la o problemă epistemologică la una socială. Acest lucru se reflectă în decizia cu care se confruntă personajul lui Dreiser, Hurstwood. Inițial neutralizat de problema epistemologică pusă de știrile faptice sau obiective, atunci când acesta se confruntă cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poate vedea diviziunea fenomenului obiectificat care poate fi studiat numai de la distanță. Confirmarea ajunsă pe Broadway nr. 9, la 8:20 seara, poate numai să diminueze incidentul original ca fiind dincolo de aprecierea subiectivă și este în contrast cu vizita lui Thomas Hardy - imaginară și subiectivă - a Titanicului scufundat pe fundul Atlanticului atunci când scrie "Over mirrors Meant/To glass the opulent/The sea-worm crawls - grotesque, slimed, dumb, indiferent"65 (7). Strategia retorică a lui Hardy cere atenția subiectivă în fața ambiției umane și a trufiei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu bastonul poliției? Să fi fost strigătul unei funcționare care, în confuzia creată de punerea pe picior de egalitate, a ajuns printre comuniști sau, chiar mai rău, și-a dat seama că a împărțit aceeași subiectivitate (și poate și patul imaginar) cu un comunist? Sau să fi fost ceea ce David Bromwich numea, într-un comentariu legat de poziția lui Irving Howe în această chestiune, detalii "neînsemnate" sau "irelevante"? Detaliul pe care îl numim neînsemnat sau irelevant are ceva ce îl face
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
își definește idealul feminin, concepția de dragoste și codul de frumusețe. Un paradox legat de femeia secolului al XIX-lea este discrepanta între neglijarea ei ca subiect real (juridic, economic, politic), pe de o parte, si idolatrizarea ei ca subiect imaginar, care fascinează secolul. Se percepe o tensiune surda între imaginea idealizata a femeii și realitatea prozaica. Neglijate în viața de toate zilele, femeile se regăsesc în cultul imaginilor 21. Imaginea ocupă un loc central în acest secol care se deschide
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o structură de inteligibilitate: nici imitare a unui model, nici adevăr absolut, ci mediere imaginara între conștiința și lume. Pornind de la faptul ca exigenta artistică nu este exigenta de adevăr, ci de verosimilitate, reprezentarea nu dublează pur și simplu realul, dar îl interpretează în felul său153. Modernitatea nu mai ține de "prezentarea", ci de "reprezentativitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sau al actrițelor: "Cependant, Gâgă en était restée à l'Exposition. Comme toutes ces dames, elles se réjouissait, elle s'apprêtait" [Zola, Nana, p.110]. Spațiul urban este dublu. Este vorba de un loc real, care dă naștere unui univers imaginar. Oraș-iluzie cu decor schimbător, Parisul este totodată locul unui teatru real, dar și imaginar. Ficțiunile, în care orașul este un subiect permanent, se axează pe reprezentarea mecanismelor Comediei urbane. Viața pariziana se prezintă că o "comédie perpétuelle, à laquelle oblige
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dames, elles se réjouissait, elle s'apprêtait" [Zola, Nana, p.110]. Spațiul urban este dublu. Este vorba de un loc real, care dă naștere unui univers imaginar. Oraș-iluzie cu decor schimbător, Parisul este totodată locul unui teatru real, dar și imaginar. Ficțiunile, în care orașul este un subiect permanent, se axează pe reprezentarea mecanismelor Comediei urbane. Viața pariziana se prezintă că o "comédie perpétuelle, à laquelle oblige ce que vous appelez la civilisation du XIXe siècle" [Stendhal, Le Rouge et le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
le seul frémissement de leur tournure nous fait courir des désirs dans leș moelles ..." [Maupassant, Rouerie, în La parure, p.302]. "Toaletă poate fi un instrument de cucerire, (...) artă ei constă în a crea miraje, a oferi privirilor un obiect imaginar" [Beauvoir 1998, ÎI, p.283]. Pentru Pariziana, specializarea în articole de modă, a devenit o problemă de tactică. W. Benjamin vorbește în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte variată și imensă, ocupă o cameră
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor dau dovadă de curaj, nu dau înapoi înaintea pericolelor. Obstacolele, reale sau imaginare, nu o descurajează ușor, ci, mai curând, asigura continuitatea ambițiilor sale. Fire independența și destul de inteligență, ea nu se lasă prinsă în capcana cuiva. Femeia pariziana este sensibilă, dar nu-și face iluzii deșarte. Pariziana este gata să înfrunte situații
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Paris, 2001] și ale lui Vincent Jouve [L'effet-personnage dans le român, P.U.F., Paris, 1992], reflectate în primul și cel de-al doilea capitol al lucrării, care sunt, respectiv, conceptele de imagine-personaj, înțeleasă că o reprezentare mentală, "recreare imaginara", "saturata de semnificații" și conceptul de efect-personaj, care este "un produs al textului", "o reconstrucție a cititorului" și devine un principiu de organizare a analizei. 4 Istoricii ideilor "aleg anul 1789 că data inaugurală a modernității, dar nu ca modernitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
supradeterminată, de inspirație metafizica, care reia sintagma unuia sau a mai multor texte fondatoare" [Siganos, p.32, subn. n.]. 49 Omul modern suporta ceea ce Eliade numește "influență unei mitologii difuze", care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial" [1991, p.135]. 50 "la Parisienne, derrière l'exotisme de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
deja, de vreo câțiva ani buni, a doua noastră casă. El conține o dimensiune proiectivă, o realitate a imaginației la care în urmă cu ceva timp nu puteam decât visa. Spațiul virtual ne-a completat existența, a dat consistență proiectelor imaginare, a făcut posibilă joaca și căutarea de informații până la epuizarea fizică a internautului. E, bineînțeles, ca toate cuceririle tehnologiei, o minune și un blestem în același timp. Spațiul virtual, cu informațiile și motoarele sale de căutare neobosite, este, în același
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu tupeu, ținuți sub papuc de mame dominatoare sau de neveste certărețe, mimează un fel de superioritate scârbită atunci când vine vorba de promovarea unei femei. Se înțelege, de promovat le promovează ei doar pe cele care merită încălecate, real sau imaginar, și le sacrifică rapid, ca băieți deștepți ce se află, imediat ce dau de belea, sau le pun lor în pericol pozițiile, care, natural, li se cuvin. Executarea Monei Muscă, căreia începuse să-i miroase a Cotroceni, bălăcărirea lașă a Monicăi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în aer", virtuale, nu a făcut decât să amâne și să adâncească criza izbucnită anul trecut). Pe scurt, capitalismul e extrem de inconfortabil și nedrept, mai ales cu proștii și cu leneșii. Când comunismul a apărut ca un fel de soluție imaginară la răul economiei de piață, esența sa, rămasă neschimbată și azi, era de "doctrină a resentimentului". Adresându-se nevoiașilor needucați din fabrici și de pe ogoare (deci nu leneșilor, precum stânga contemporană!), comunismul marxist, transformat în drog partinic de Lenin și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fericită inventatorului programului Photoshop!), stârnind, de pe orice suport posibil, gânduri necucernice (dacă nu chiar pohte animalice!), atât gherțoilor în salopete, cât și mocârțanilor în Armani. A stors, cu aplomb, lacrima chivuțelor, și a rezistat, sfidător, laserelor ucigașe, esență de torturi imaginare, lente și dureroase, ale șeptelului de starlete dornice să-i ia locul. A fost, pentru femeia română medie, posacă și nefericită, cocârjată de munci, suptă de vlagă, ofilită de copii și ignorată de bărbat, raza de soare și icoana dătătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Textul de față propune o viziune nouă asupra iubirii. Eul liric al contemporanului, al epocii moderne, se diferențiază de cel clasic, eminescian, spre exemplu. La Eminescu Îndrăgostiții trăiau sentimentul Într-un decor natural, copleșitor și ocrotitor totodată. Entuziasmul dragostei Împărtășite (imaginar) putea anula traiul obișnuit; de aici, pierderea, integrarea sub florile de tei. Poetul Își imagina Întâlnirea În codru („Dorința”), la marginea satului („Sara pe deal”), pe malul apei („Lacul”), nota apoi momentul pierderii Într-un paradis acvatic ce respinge individul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de aici, pierderea, integrarea sub florile de tei. Poetul Își imagina Întâlnirea În codru („Dorința”), la marginea satului („Sara pe deal”), pe malul apei („Lacul”), nota apoi momentul pierderii Într-un paradis acvatic ce respinge individul, dar acceptă cuplul. Întâlnirile imaginare ale poetului marcau o intimitate atât de mare, Încât poveștile eminesciene de iubire par că s-au desfășurat Într-un trecut retrăit de poet cu ajutorul cuvintelor. La Eminescu, scrisul, expresia poetică suplinește realul. Este vorba aici de modalitatea tipică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Început, realizează construcția epică, iar la finalul romanului cititorul se reîntâlnește cu imaginea inițială. Drumul care duce spre Pripas este În același timp drumul de la realitatea vieții, la ficțiunea operei artistice; aceeași imagine de la sfâșitul romanului ne readuce din lumea imaginară a romanului În realitatea concretă: „Din șoseaua ce vine de la Cârlibaba, Întovărășind Someșul când În dreapta, când În stânga, până la Cluj și chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o chestiune de viață și de moarte. Chipurile oamenilor, femeilor, copiilor etc dezvăluie marea capacitate a lui Liviu Rebreanu de a surprinde existența din mediul țărănesc. Satul este hărțuit de lipsuri și greutăți materiale, de conflicte și anchete pentru furturi imaginare, de zvonuri privitoare la vânzări de moșii, ori privitoare la Împărțirea pământului, colportate de călăreți pe cai albi, care poartă porunca lui Vodă etc. Privirea largă asupra societății, mai cu seamă asupra imaginii satului și țăranului, dă prilej scriitorului să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viață În paginile cărții. Realismul, curentul care moșteneșete trăsături clasice, se manifestă diferit. Mai precis Balzac se deosebește de Zola, fiecare din ei văd realitatea În felul lor. Unul ia modelul clasic și Încearcă să-l ducă Într-o realitate imaginară, celălalt reproduce o realitate crudă, chiar dacă, peste timp, aceasta se pierde, că și o realitate are efemeritatea ei. Realistul nu poate ignora, chiar dacă Își propune să ignoreze elementele romantice, ori din acest punct de vedere, Călinescu exprimă un adevăr estetic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
încercare de umanizare a ghețurilor nordului, loc al păcii, și care încearcă să construiască o mitologie. Loc arid din punct de vedere mitologic, Cercul Polar, Laponia și nordul în general, devin prielnice instaurării unei noi specii: muuminii, fie ea și imaginară. Muumin, accidental trezit din hibernare și neputând să adoarmă la loc, pleacă în cercetarea unei lumi pe care nu o cunoaște, iarna. De aceea, traiectul său este unul inițiatic, având ocazia nesperată (dar nu fără greutăți) de a cunoaște ce
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
IV, nr. 119, 17-23 martie 2007, p. 10. 770 Ibidem. 771 Ibidem. 772 Ibidem, p. 11. 773 Ibidem. 774 Ibidem. 775 Ibidem. 776 Bursa cărților, în "Timpul", an XI, nr. 150, 9 septembrie 2011, p. 8. 777 Ibidem. 778 Personaj imaginar care are forma unui animal, imposibil de comparat cu o altă specie, cald, binevoitor și care a suferit de-a lungul deceniilor modificări din punctul de vedere al perspectivei morale. 779 http://yle.fi/lapset/ 780 În limba engleză cuvântul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]