7,197 matches
-
cu scopul precis de a mă înțelege mai bine pe mine prin comparație cu Celălalt. Imi înțeleg familiaritatea propriului Sine prin descoperirea străinătății Celuilalt. Însă străinătatea Celuilalt nu o voi putea cunoaște niciodată definitiv. De ce? Pentru că nu sunt în posesia ,,imaginarului colectiv al acelei comunități". Jean-Paul Colleyn făcea trimitere exactă la populația Bambara, dar exemplele se pot multiplica și adapta. Astăzi, observă cu absolută îndreptățire autorii cărții, descoperirea și (re)construcția identității se face în contextul social al unor inedite clivaje
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
eventuala calitate minoră a acestuia fiind infirmată curând de prezența lui si în măsura 5) reînvie culoarea armonică duală a politonalismului afirmat în Brouillards, apelând astfel la același artificiu de scriitură ce proiectează lumea invocată într-un spațiu îndepărtat al imaginarului. La nivelul redării, este esențială preocuparea interpretului în conducerea fidelă a traseului dinamic cu puternice contraste, descrise cu atâta rigurozitate de spiritul meticulos al compozitorului: f âpre (aspru, aprig), ff, f, mf, f, p, pp, f, p, pp . Debussy potențează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
misterului, (efectul de ușor dezacordaj produs de sunetul sol al apogiaturii) este ritualul comuniunii cu Natura, în care tăcerea unui sfârșit devine un nou început al existenței privilegiate în lumea imaterialului. IV.8. Ondine Ilustrând o nouă expresie romantică a imaginarului debussyst, viziunea estetică a Ondinei abordează aceeași lume feerică a miturilor și poveștilor, ce îi putea oferi compozitorului francez oportunitatea evadării din viața prozaică și banală a prezentului. Potrivit mitologiei scandinave, Ondinele, spiritele lipsite de suflet ale apelor, erau sirenele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
îi conferă întrega sferă de definire. Contextul de sens al vieții, nu ne mai permite extrapolarea acestui termen, cu toate că însăși „viața“ este un element ambiguu. Care viață? Există într adevar viață sau este doar un concept ce are la bază imaginarul? Căci nu ne putem baza doar pe experiență. Viața prin ce se definește? Cum se realizează? Care este contextul determinării limitelor sale? Are limite? Sensul vieții este definit pentru fiecare individ în parte, însă ceea ce determină caracterul individului este tocmai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de cerneală pentru a analiza lumea fantastică și misterioasă a lui Bosch. Pentru unii este un alienat mintal și un stricat, pentru alții un predicator genial, un pictor care s-a inspirat din galeria de monștri ai Evului Mediu, din imaginarul colectiv flamand și din arta ilustratorilor. Cercetările contemporane par să indice mai degrabă un artist eretic, dar nu reușesc a dezvălui, totuși, adevăratele enigme ale operei sale. Bosch rămâne omul asfințitului Evului Mediu, în picturile sale sintetizând credințele și fantasmele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
formele de libertate a spiritului și spre eliberarea imaginației creatoare de limitele ei raționale și logice care a dat posibilitatea creatorilor să își unească, în lumea siderală, ideile revenite apoi cu informații în creierul ființei lor telurice. Jocul acesta al imaginarului este o categorie estetică deosebit de elastică și tolerantă, imaginația creatorului adulmecă Universul, îl străbate, îl răscolește în căutarea de energii inspiratoare, creând frumosul, cautand acele muze despre care toți cei care plazmuiesc, vorbesc și dau, prin dedublare, puterea de a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de existentă, cu propria ei logică. Odată acceptat, fantasticul poate deveni un spațiu al unui alt tip de normalitate, el fiind antilogic, nu și alogic, pentru că alogicul aparține deja absurdului. Ar fi totuși prea mult să situăm fantasticul în pur imaginar. Situația fantastică se naște în real, ea reprezintă un mod de a contrazice veridicul. Presupune irealitatea unor întâmplări, dar oferă și destule argumente pentru a le lua în serios cu toată convingerea. Fantasticul reprezintă o lume creata de noi, ceva
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
culori, orice reminiscențe ale lumii înconjurătoare erau voit evitate. Distinctă de acestea două, o a treia atitudine a revenit, din timp în timp, de-a lungul istoriei pentru care subiectul picturii nu era lumea reală, ci aceea întrevăzută în somn imaginarul, alimentat de visele cele mai frumoase și spaimele cele mai cumplite ale omului. Acest curent, numit suprearealism a apărut în Europa după primul război mondial si-a propus să exploreze subconștientul, celebrând virtuțile iraționalului. Pictura suprarealistă este pătrunsă de dorința
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
imaginea fantastică creată din vis și realitate este mai relevatoare decât realitatea fenomenală, pictorii suprarealiști caută legături negândite între lucruri reale, pe care le produc într-o factură realistă, dar opera în ansamblul ei nu mai aprține realului, ci unui imaginar halucinant. Suprarealismul se dovedește a fi cel mai reprezentativ curent ce conține fantasticul, în cea mai deplină formă a lui. Tainele pe care încearcă să le reprezinte artiștii plastici, dar mai ales pictura - ramură a artei ce poate reflecta cel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care conțin un element substanțial cu caracter supranatural, care se petrece în lumi imposibile, cu personaje imposibile”. Aceste definiții sunt însă foarte largi și cuprind în sfera lor totul, de la poveștile cu fantome până la SF. Definiția este așadar a literaturii imaginarului; dar fantasy-ul în sine are caracteristici distincte, care trasează diferența de celelalte genuri ale imaginarului. Prima caracteristică este aceea că lumea descrisă nu este cea reală, ci una imaginată, dar care nu are nici o legătură cu Pământul, ca în cazul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
personaje imposibile”. Aceste definiții sunt însă foarte largi și cuprind în sfera lor totul, de la poveștile cu fantome până la SF. Definiția este așadar a literaturii imaginarului; dar fantasy-ul în sine are caracteristici distincte, care trasează diferența de celelalte genuri ale imaginarului. Prima caracteristică este aceea că lumea descrisă nu este cea reală, ci una imaginată, dar care nu are nici o legătură cu Pământul, ca în cazul SF-ului. Lumile fantasy sunt mult diferite, ele fiind marcate de existența magiei și a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lumii moderne, principiu de acțiune sau modalitate de ființare pentru computer? Apariția jocurilor pe computer, a cyberspațiului și a biotehnologiilor a generat noi viziuni asupra ființei umane, percepută drept cyborg, avatar online sau entitate transgenică. Treptat a luat naștere un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, care, la începutul mileniului al treilea, par încă scenarii science-fiction, iar ființa umană este surprină la interfața dintre realitatea fizică, topografiile tehnologiilor informațional
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ele „humans”, „dwellings” sau „critters”, sunt, oricât de complex ar fi jocul, tot atât de diferite de ființele vii cum este gândirea computerului de cea omenenească. Ele nu sunt mai rudimentare în reacții decât organismele, ci sunt altfel. Deși provin din freamătul imaginarului colectiv, din legendele și din bestiariile medievale sau din „commando”-urile moderne, ele nu sunt totuși ființe care urmează logica basmului, ci o alta, cu totul nouă. Corpul, în mai toate jocurile de strategie, de „beat'em up” sau de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a morții (...). Filosofia care se desprinde din toate temele lunare e o viziunea ritmica a lumii, ritm realizat prin succesiunea contrariilor, prin alternanța modalităților antitetice: viață și moarte, formă și latență, ființa și neființa, rană și mângâiere ” (Structurile antropologice ale imaginarului, trad. de Marcel Aderca, Editura Univers, 1977). Dacă înainte magia selenară zămislea ființe lunatice vii ca umbre de argint, într-un eden natural, acum gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale temporalității. „Iară
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dincolo de semiotică, descoperind particularitațile și formele materialului ideologic ca material semnificant, deosebind utilizarea cuvântului în poezie, de aceea termenul a fost folosit pragmatic. Pornind de la cunoștințele filozofice legate de filozofia lui I. Kant, Bahtin sugerează că metoda filozofică a înțelegerii imaginarului literar presupune o relație a imperativului moral din noi, imperativ realizat cu ajutorul imaginii intuitive. Opera de artă presupune o arhitectonică specială și autorul sugerează prezența unei metafizici mistice, studiind cuvântul ca imagine și pietrificare a ei și descoperind relația dintre
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
conservatorism politic autohton care reușea să-și definească identitatea, recuperând nu doar ideile antirevoluționare sau de reformare moderată a instituțiilor, ci și pe acelea de progres, respectare a legalității, a tradiției, proprietății și religiei. Multe din ultimele idei amintite aparțineau imaginarului politic al unei părți importante a clasei politice românești de la jumătatea secolului al XIX-lea38. Prin punerea în circulație a unor asemenea teme nu se realiza o clarificare doctrinară pentru că, așa cum am mai arătat, ele aparțineau mai multor curente. Explicația pentru
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
imprimă convingerea unității, și nu putem distinge regionalisme vădite. Din poezia inchisorii la Andrei Ciudugă ca și la alți intemnițați - Radu Gyr, Sergiu Matei Nică, Nicolae Coban “Ies acorduri puternice ce ne tulbură prin ele Însele fără vestminte imagistice alese. Imaginarul pășește În fața realului infernalizat, suferința vorbește din ea și prin ea insăși. Esteticul cedează locul fără nici o rezerva eticului.” (Mihai Cimpoi - 1996). Poezia Închisorii exprimă desigur suferința, apăsătoarele suplicii dar și omenescul dor de țară, familie, de toți cei ce
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mă știu, m-am jucat cu explozibile ca un artificier profesionist, fiindcă le cunoșteam șpilul. O curiozitate nemiloasă m-a dominat și mă domină încă și astăzi. Mă domină mai apăsat ca literatura. Când s-a produs declicul sau transferul imaginarului meu spre poezie, e greu de precizat și nici nu are vreo importanță. Am început să scriu în studenția mea sportivă. Târziu adică. Prin anii cincizeci și cinci, texte mediocre, însemnări zilnice. Jinduiam să-mi arhivez biografia, trăirile. De ce? Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
travestit în măștile ironiei. I.M.: La prima vedere, peisajele par realiste, dar prin lumină, prin colorit, te ancorează în vis. Privești cu ochii întredeschiși, nu cu ochii larg deschiși. V.P.: Trebuie să remarcăm în toate tablourile lui Iurie Matei forța imaginarului. Impresia este puternică, deosebită. I.M.: Eu nu transcriu realitatea. Realitatea îmi servește drept model. Așa cum se întâmplă cu un om care pozează. La fel, un copac, o floare, un obiect sunt surse de inspirație și, în același timp, o transfigurare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
am detașat de tot ce mi-ar putea strica liniștea, buna dispoziție, echilibrul pe care mi l-am dorit atât de mult. Acum prețuiesc, în primul rând, prieteniile amoroase, tandrețea. V.P.: Trăiți des în acele, să le spunem, plutiri ale imaginarului, să le spunem stări poetice? Vă protejează de realitățile bizare, ciudate, pe care le trăiți? C.M.: Încerc să mă protejez de lucrurile neplăcute refugiindu-mă în cele plăcute mie. Trag obloanele între mine și lumea reală, îmi iau un pahar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
genial!) este "Când n-aveam ce face". Candiano Popescu, avansat spre sfârșitul vieții la gradul de general de brigadă, îmi pare a fi o chintesență a spiritului ploieștean (deși omul venea dintr-o localitate buzoiană). Vasile Proca: Apelând la puterile imaginarului, fă, te rog, o călătorie în timp. DESCOPERĂ-te! Dă libertate fanteziei (cât se poate), pornind de la homo sapiens, trecând prin homo faber, homo ludens, homo religiosus, homo europaeus, homo sovieticus și homo smartphonicus. Dacă numărătura mea a sărit vreun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mă întreb: este poezie sau nu este poezie? Restul e teorie. V.P.: Comentând volumul amintit mai sus, Cristian Popescu, un remarcabil poet, spunea următoarele: "Personajul care "vorbește" poemele lui Lucian Vasilescu este un Golan trist. O așa-zisă "frondă" a imaginarului său are acoperire în valuta forte a angoasei". Fă-i, te rog, un portret din cuvinte autorului insolitului volum "Arta Popescu". L.V.: Cristi Popescu s-a prăpădit în 1995, cu doar câteva luni înainte de a-mi apărea și mie volumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
poezia? Repet: nu știu. Când o să aflu, probabil că ne vom lua rămas bun... Comentarii critice "(...) Lumea pentru Lucian Vasilescu nu există decât atunci când este scrisă. Metafora este realitate, elementele fac schimb de taine cu cuvintele, realul se confundă cu imaginarul, au aceeași esență concretă care este de natură mitică, fabuloasă, magică. Alexandru Condeescu, Textul și sexul, în Adevărul literar și artistic, 18 februarie 1996 "(...) Lucian Vasilescu e un poet greu de confundat. Nu e lucru ușor ca, în contextul atâtor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Dumitru Preda • Românii și bulgarii. Provocările unei vecinătăți, Florin Anghel, Mariana Cojoc, Magdalena Tiță • Românii în politica est-central europeană, Veniamin Ciobanu • România nu și-a plătit facturile. Diplomație și comerț exterior în sec. XX și XXI, Mariana Cojoc • Statul Israel: imaginar politic și istoric, Mădălina Vârtejanu-Joubert • Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
viu în inima Olympiei: elementele pământului și ale luminii solare, verdele copacilor și murmurul vizatorilor. Umbrele celor de demult urmăresc pelerinii contemporani și construiesc viziuni pline freamăt a competițiilor și a bucuriei victoriei. Ler și prietenii săi vor participa în imaginar pentru prima oară la Jocurile Olimpice organizate în onoarea lui Zeus. Căldura și soarele din prezent primesc murmurul spectatorilor ce fremătau aici odinioară. Imaginea Marelui Templu, înfrumusețat cu statui din marmură, domnește și veghează asupra celor sosiți. Alături stă templul zeiței
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]