5,875 matches
-
virgină de orice cultură, s a găsit deodată față cu civilizațiunea occidentală, era firesc să nu înțeleagă întregul mecanism și întregul mers al acestei civilizațiuni; era firesc ca de multe ori să confunde cauza cu efectul, și să crează că, imitând în mod superficial efectele, luând pur și simplu formele cari lea luat civilizațiunea Occidentului, noi aveam să ajungem la același rezultat la care a ajuns Europa, și a uitat că ceea ce ne impune nouă în străinătate, ceea ce ne impune atât
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
analitică se ocupă de analiza proceselor informaționale din economie , biologie, tehnică industrială, pe când cibernetica tehnică, în sens general, are ca sarcină sinteza mașinilor informaționale, capabile să realizeze algoritmii respectivi și să le traducă în funcțiuni corespunzătoare, care în particular pot imita funcțiunile creierului omenesc. Cu alte cuvinte obiectul ciberneticii tehnice îl constituie elaborarea teoriei acelor mașini și a principiilor de realizare a acestora, care pot realiza algoritmii , care descriu procesele informaționale respective. Se poate face o analogie între cibernetică și alte
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ordinatorului, a platformei cu senzori “Miron Georgescu” modificată și a aparatului foto finish „Omega” cu precizia 10 -9 . Stabilitatea ritmului s-a testat prin intermediul platformei cu senzori, conectată la calculator, pe care sportivul testat sare pe ambele picioare încercând să imite ritmul mișcării de pe display, a unei mingi care sare stânga-dreapta, înainte și înapoi. La anumite intervale de timp mingea își schimbă ritmul, ceea ce necesită o readaptare a sportivului la noul ritm. S-a înregistrat durata care urmează fazei de modificare
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
sau fineței, coordonărilor sau a schemelor preexistente. Una din metodele mai frecvent utilizate în studierea și demonstrarea formării noii coordonări senzorio-motorii este învățarea desenului în oglindă în care se realizează o nouă coordonare ochi-mână. Când efectuăm desenul unei figuri sau imităm cu creionul conturul unei figuri, executăm o mi șcare manuală orientată de percepția vizuală. Când suntem puși să facem același lucru, însă orientându-ne după imaginea din oglindă a figurii, execuția devine foarte dificilă, din cauză că în oglindă figura este inversată
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și toată trufia care se înalță împotriva cunoașterii lui Dumnezeu (2Cor 10, 3-5). Prețuind foarte mult spiritul de sacrificiu și de renunțare al soldatului, care pleca la luptă, îl admira, îl lăuda și îl recomanda creștinilor ca model vrednic de imitat. Vedea în acesta un adevărat campion care, plecat să lupte și să învingă (2Cor 6, 14), nu mai privea înapoi, nu-și mai amintea de viața personală și de afecțiunile celor dragi, uitând și sacrificând totul, conștient de misiunea sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
onorurile pământești, tot astfel trebuiau să fie și de cele militare, contrare stării religioase. Consimțământul și aprobarea vieții militare relevate de elogiul episcopului milanez, este însoțit de admirația acesteia, pe care o considera, din unele aspecte, vrednică de a fi imitată de creștini. Dacă pentru legile umane soldații, însemnați cu numele împăratului, erau excluși din orice activitate a forului și a comerțului, cu atât mai mult trebuie exclus și creștinul, soldatul păcii, marcat de semnul lui Cristos. Dacă cel care se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să vină; El va da împărăției sale o pace fără de sfârșit ca să o întărească și s-o întemeieze prin judecată și dreptate (Is 9, 4.5b.6b). În baza celor afirmate de Sfânta Scriptură, concludeau montaniștii, creștinul trebuind să-și imite Maestrul în toate, nu se putea dedica vieții militare și nici purta arme, pentru că acelea despre care vorbește Scriptura și Cristos erau numite astfel doar alegoric. A treia motivație antimilitaristă a montaniștilor se baza pe apartenența creștinului la Evanghelie: creștinul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care țineau administrarea provinciei și i-a pus la munci ca prizonieri, în posesiunile imperiale. Valerian i-a persecutat pe creștini mai ales din motive fiscale, pentru a îmbogăți visteriile sărace ale statului, dar și aici a voit să-l imite încă o dată pe Decius. Trebuie să ținem cont de faptul că, aproprierea de bogățiile creștinilor în persecuția lui Decius a fost ceva secundar, pe când în cea a lui Valerian era scopul principal. Din diferite izvoare aflăm că, în această perioadă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
domnia lui Vespasian: Leontius, Hypatius și Theodulus la Tripoli, în Fenicia; 3. în timpul domniei lui Traian: la Melitene: Eudoxius, Zenon și Macarius; praepositus Romulus; la Roma: Eustatius, Placidus (un general victorios din armata lui Traian; pedepsit pentru atitudinile sale creștine imitând comportamentul milostiv al centurionului Cornelius), Theophistus și Agapios la Roma; 4. sub domnia lui Hadrian: la Nicomedia tribunul Quirinius, Photius, Archelaos și cei 17 însoțitori din Nicomedia ; pe muntele Ararat, zona Turciei actuale: primicerius Acacius; în Iliria: Anphilocus . 5. sub
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
i-a sfătuit pe soldații săi să aducă jertfe; pe cei care refuzau îi îndepărta din armată (militia rejiciebat). Dar acest lucru nu e considerat printre persecuții: a fost o treabă cu atât mai ușoară cu cât atingea rănile Bisericilor. Imitându-l pe Dioclețian, a pus în mișcare o vastă epurare cu intenția precisă de a rămâne numai cu soldații fideli lui și de a slăbi tradiția creștină existentă încă de la sfârșitul secolului II, în cadrul legiunii a XII-a Fulminata, transferată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
incendiu copleșitor de pretutindeni. Prin erupția fanatismului său, Iulian spera într-o schimbare a părților, ignorând ideile aflate în comă care nu mai puteau reveni nicicând la viață, chiar și prin persecutarea celor deschiși spre noi orizonturi. Asemenea lui Licinius, imitând procedura dioclețiană, s-a concentrat asupra armatei, nervul vital al oricărui regim, pe care a încercat să-și o câștige de partea sa, chiar și afectiv. Vorbea deseori cu soldații, participa la acțiunile lor militare, împărtășea alături de ei pericolele, asprimile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
își nemulțumea și prietenii. A dat dovadă și de intoleranță, fapt care ar trebui să fie pentru totdeauna uitat, prin aceea că interzicea profesorilor de retorică și gramatică să predea în învățământ dacă erau de rit creștin. Voia să-l imite pe împăratul filozof Marcus Aurelius (161-180), de o ținută morală superioară lui și mult mai plin de demnitate decât el, apărând în ochii celor gânditori destul ridicol, mai ales atunci când din discuțiile filozofice cădea în banalizarea consultațiilor divinatorii și în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a-și stabili obiectivele, planurile, căile de progres pentru acestea. • Corelarea motivării cu obiectivele propuse, cu performanțele așteptate. • Mentoratul constă în ajutorul în inițierea și formarea pentru învățarea de durată, de performanță. • Este un receptor pasiv, care ascultă, înregistrează, reproduce, imită, restituie, corectează, răspunde la situații de interpelare, cultivă relații de competiție. • Educatul receptează pasiv informațiile date de către educator și rămâne în lumea lui interiorizată, nemanifestată. • Performanțe în achiziția conținutului și reproducerea lui în testări. • Înțelegerea este raportată la explicația educatorului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
actorul principal în situația problematică și vrea să se implice în cercetarea ei, devenind și practician-cercetător. El își transformă o parte a activității sale după regulile cercetării, la fel și discursul său, acționează singur sau în grup, dar nu o imită pasiv, rigid, ci îi adaptează regulile la propria activitate, la context și competență, la experiența anterioară și la așteptări. Acum încă se reunesc trei elemente esențiale, din perspectiva practicianului: acțiunea proiectată de schimbare, activitatea în sine de influențare a dezvoltării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la îndemână „imagini” sunt ale familiei, apoi ale educatoarei, învățătorului și mai târziu ale profesorilor. Conduita lor morală îi oferă un model pe care îl va interioriza (asimilându-l propriei conștiințe), pentru ca apoi să-l exteriorizeze în propria să conduită, imitându-i astfel. O dată cu creșterea și dezvoltarea copilului apar noțiunile morale pe care familia, dar mai ales educatorii le vor transmite, conform cerințelor oricărei învățări, adică explicându-le, demonstrându-le și definindu-le. Procesul de formare a conștiinței morale se va
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
de activitate complexă ce oferă multiple forme de îmbogățire și activizare a vocabularului, de dezvoltare a exprimării scrise, de dezvoltare a imaginației și gândirii creatoare la elevi. Elevii sunt îndrumați în școală să-și lase imaginația să zboare, să nu imite ci să fie originali, descoperindu-se pe sine. Compunerile sunt de mai multe feluri: * După un șir de benzi desenate; * După imagini sau tablouri; * Cu început sau cu sfârșit dat; * Cu sarcina de a folosi anumite cuvinte și/sau expresii
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Pentru a fi corecți, mulți exponenți ai abordării științifice au recunoscut această problemă, dar ei credeau că știința a dat analiștilor posibilitatea să se ridice deasupra lumii politice și sociale pe care o investigau. Ceea ce reușiseră științele exacte putea fi imitat de formele de investigație științifice în domeniul social. Aceasta este o chestiune asupra căreia se va reveni ulterior. Dar dezbaterile privind posibilitatea existenței unei științe a relațiilor internaționale și disputele privind posibila existență a unei preocupări excesive pentru teorie în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Utilizând experiența istorică pentru a înțelege ce este unic (Bull 1966a) sau pentru a identifica anumite tradiții de gândire care au supraviețuit timp de secole (Wight 1991)? Utilizând abordarea marxistă a inegalităților de producție, de clasă și a celor materiale? Imitând, precum Waltz (1979), studiul comportamentului firmelor pe piață pentru a înțelege forțele sistemice care fac toate statele să se comporte oarecum asemănător? Susținând, precum o face Wendt (1999) în apărarea constructivismului, că în studiul relațiilor interna-ționale este important să se
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
liberali: cea conform căreia răspândirea ordinilor politice naționale legitime va aduce până la urmă sfârșitul conflictelor internaționale. Această poziție neokantiană pleacă de la premisa că anumite state, cele cu un liberalism democratic consolidat, constituie un ideal pe care restul lumii îl va imita. Fukuyama este uimit de gradul în care democrațiile liberale și-au depășit instinctele violente și au instituționalizat norme care pacifică relațiile dintre ele. El este impresionat în mod special de emergența principiilor împărtășite asupra legitimității printre marile puteri, o tendință
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
explicit nevoia ca gândirea utopică să fie realistă (Rawls 1999:11-23). Deoarece numărul societăților islamice și din Asia de Est care resping superioritatea normativă a democrației liberale este în creștere, apare o îndoială cu privire la credința că lumea non-europeană caută să imite drumul occidental de modernizare politică. Acest lucru a fost foarte bine ilustrat de valul actual al terorii islamiste antioccidentale. Linklater sugerează că nu răspândirea democrației liberale în sine are o atractivitate universală, "ci ideea puterii limitate care îi este consubstanțială
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de guvernanții aleși în mod democratic -, el reprezintă o provocare fundamentală pentru sugestia lui Fukuyama că în perioada de după războiul rece democrația liberală nu se confruntă cu nicio provocare universală serioasă. Este clar că aceste state nu se străduiesc să imite calea occidentală spre modernizarea politică. Unele chiar au refuzat-o categoric. Chiar dacă s-ar putea găsi un consens asupra normelor și instrumentelor universale, cum ar putea fi asigurată conformitatea cu standardele universale? Liberalii sunt divizați în această privință, între nonintervenționiștii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
își găseau ecoul în concepțiile occidentale de libertate și egalitate și încercau să facă puterile coloniale să-și ia în serios propriile principii în relațiile lor cu diferitele părți non-europene ale lumii. Aceasta părea să reprezinte o dorință de a imita calea occidentală a dezvoltării sociale și politice. Dar, după cum am remarcat, revolta culturală a fost diferită, deoarece era de multe ori "o revoltă împotriva valorilor occidentale" (Bull și Watson 1984: 223). Întrebarea inevitabilă era dacă expansiunea societății internaționale care intervenise
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
împărtășeau credința marxistă conform căreia capitalismul era o forță progresistă pentru că urma să aducă dezvoltare industrială și o bază pentru prosperitatea materială a tuturor popoarelor. Asumpția era că modelele capitaliste occidentale și ulterior dezvoltarea de tip socialist urmau să fie imitate de alte regiuni ale globului. Ideea lui Troțki privind dezvoltarea combinată și inegală a capitalismului putea duce la posibilități diferite: întâlnirea între regiunile capitaliste și cele precapitaliste din lume ar conduce la crearea unor tipuri cu totul noi de societate
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afla un om”; Frumusețea cui nu-i place? Dar nu știi În ea ce zace”.) „Sufletul e unica valoare a omului; el Îl face pe slujitor egal stăpânului său.” (Seneca) Unii mai degrabă Îi invidiază pe alții, decât să-i imite. (E mai comod, desigur, să invidiezi, decât să faci efortul de a urma un mod de viață sau de activitate care presupune rigoare și exigențe sporite față de sine Însuși.) „Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ușor să-i Înșelăm chiar pe cei mai destoinici, propunându-le lucruri care le depășesc mintea, dar care le atrag inima.” (Vauvenargues) Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată. (Discipolul care se limitează doar la a-și imita magistrul nu-și va putea Împlini niciodată aspirația de a-l depăși.) Cine disprețuiește un lucru Îl va pierde. (Dar, ca să nu-l disprețuiești, trebuie să ajungi să-i cunoști valoarea, făcându-l.) „Nu ne simțim legați trainic de ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]