5,442 matches
-
acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe efecte decât cele vizibile; de pild], efectul net al unei acțiuni X se poate manifestă mai târziu sau urm]rile sale r]mân în „inconștient” și sunt distribuite pe parcursul timpului. X se poate combină cu efectul rezidual al lui Y pentru a genera un efect combinat în viitor. Și acesta devine determinant al unei alte acțiuni, Z, sau al unei st]ri de fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conștiința, împreun] cu energia vital] și bună dispoziție. Ideea este urm]toarea: conștiința este conținu] și nu exist] nimic în univers care s] nu dețin] un grad de conștiinț], la diferite nivele ale existenței conștiente și, în aparent], ale celei inconștiente, variind de la forma sa cea mai dezvoltat], reg]sit] la om, pan] la modele embrionare, reg]site la un nivel „inferior” - la animale sau plante. (În acest caz, constiinta nu poate fi determinat] prin reacțiile la durere-pl]cere.) Totuși, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al doilea trimestru al sarcinii. Înainte de acest moment, creierul și organele senzitive sunt prea puțin dezvoltate pentru a putea permite prezenta senzațiilor. Dovezile behavioriste susțin același punct de vedere. La sfârșitul primului trimestru, un f]ț poate avea unele reflexe inconștiente, dar nu interacționeaz] cu mediul într-un mod care s] sugereze existența facult]ții. În cel de-al treilea trimestru al sarcinii, unele p]rți ale creierului sunt funcționale și f]tul poate reacționa la sunete, lumin], presiune, mișcare și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei conștiințe a materialismului capitalist. Sexul este acceptabil moral numai dac] p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice marxiste asupra sexului se concentreaz] asupra unor acuze generale legate de persuasivitatea explicațiilor marxiste ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al premiului Nobel, economistul Milton Friedman, publicat] în The New York Times (13 septembrie 1970) sub titlul: „Responsabilitatea social] a unei afaceri este s] își sporeasc] profitul”. Autorul i-a numit pe oamenii de afaceri care ap]rău ideea responsabilit]ții sociale „marionete inconștiente a acelor forțe intelectuale care au subminat și conținu] s] submineze bazele unei societ]ți libere” și i-a acuzat c] „predic] un socialism pur si nediluat”. Argumentul lui Friedman este c] managerii unei corporații sunt angajații acționarilor și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vom propune construcția conceptului de identitate socioculturală o are viziunea noologică a lui Blaga și Bădescu. Vom constata aici că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice și metodologice. Practic, aici vom defini identitatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se înțelege că altceva trebuie să determine stilul. Ce anume este acel ceva îi este sugerat lui Blaga de distincția psihanalitică între conștiință și inconștient colectiv 22. În vreme ce conștiința este în viziune psihanalitică responsabilă doar de adaptările și orientările momentane, inconștientul e un strat abisal, de profunzime al structurii psihice, este general uman, atemporal, și cuprinde elemente comune mai multor indivizi (la Jung acestea se numesc arhetipuri 23). Orizontul conștiinței e multiplu, caleidoscopic, divers, e străin de ea, în vreme ce orizontul unic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un strat abisal, de profunzime al structurii psihice, este general uman, atemporal, și cuprinde elemente comune mai multor indivizi (la Jung acestea se numesc arhetipuri 23). Orizontul conștiinței e multiplu, caleidoscopic, divers, e străin de ea, în vreme ce orizontul unic al inconștientului este parte integrantă a acestuia: "Câtă vreme orizonturile inconștiente sunt constitutive pentru substanța umană, orizonturile sensibile ale conștiinței sunt numai factori integranți ai obiectului conștiinței" (Blaga, 1965:63). Schimbarea orizonturilor conștiinței nu afectează "firea conștiinței ca atare", pentru că ea se
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
general uman, atemporal, și cuprinde elemente comune mai multor indivizi (la Jung acestea se numesc arhetipuri 23). Orizontul conștiinței e multiplu, caleidoscopic, divers, e străin de ea, în vreme ce orizontul unic al inconștientului este parte integrantă a acestuia: "Câtă vreme orizonturile inconștiente sunt constitutive pentru substanța umană, orizonturile sensibile ale conștiinței sunt numai factori integranți ai obiectului conștiinței" (Blaga, 1965:63). Schimbarea orizonturilor conștiinței nu afectează "firea conștiinței ca atare", pentru că ea se găsește într-un raport neutru cu orizonturile sale; dacă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru substanța umană, orizonturile sensibile ale conștiinței sunt numai factori integranți ai obiectului conștiinței" (Blaga, 1965:63). Schimbarea orizonturilor conștiinței nu afectează "firea conștiinței ca atare", pentru că ea se găsește într-un raport neutru cu orizonturile sale; dacă însă orizonturile inconștientului se schimbă, adică dacă inconștientul, se orientează spre un alt orizont, de o altă structură, atunci se schimbă chiar inconștientul pentru că "orizonturile sale nu sunt un simplu mediu, ci axe de realizare a inconștientului însuși" (Blaga, 1965:63-64). Deci ceea ce
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ale conștiinței sunt numai factori integranți ai obiectului conștiinței" (Blaga, 1965:63). Schimbarea orizonturilor conștiinței nu afectează "firea conștiinței ca atare", pentru că ea se găsește într-un raport neutru cu orizonturile sale; dacă însă orizonturile inconștientului se schimbă, adică dacă inconștientul, se orientează spre un alt orizont, de o altă structură, atunci se schimbă chiar inconștientul pentru că "orizonturile sale nu sunt un simplu mediu, ci axe de realizare a inconștientului însuși" (Blaga, 1965:63-64). Deci ceea ce face ca în același spațiu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu afectează "firea conștiinței ca atare", pentru că ea se găsește într-un raport neutru cu orizonturile sale; dacă însă orizonturile inconștientului se schimbă, adică dacă inconștientul, se orientează spre un alt orizont, de o altă structură, atunci se schimbă chiar inconștientul pentru că "orizonturile sale nu sunt un simplu mediu, ci axe de realizare a inconștientului însuși" (Blaga, 1965:63-64). Deci ceea ce face ca în același spațiu să coexiste culturi diferite este faptul că, deși grupurile sau populațiile își schimbă locurile de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu orizonturile sale; dacă însă orizonturile inconștientului se schimbă, adică dacă inconștientul, se orientează spre un alt orizont, de o altă structură, atunci se schimbă chiar inconștientul pentru că "orizonturile sale nu sunt un simplu mediu, ci axe de realizare a inconștientului însuși" (Blaga, 1965:63-64). Deci ceea ce face ca în același spațiu să coexiste culturi diferite este faptul că, deși grupurile sau populațiile își schimbă locurile de baștină, peisajul se schimbă doar la nivelul conștiinței, nu și la nivel inconștient 24
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
peisajul se schimbă doar la nivelul conștiinței, nu și la nivel inconștient 24, unde, odată structurate într-un anume chip, orizonturile rămân aceleași: Una e peisajul real, caleidoscopic, în care se așează întâmplător un suflet, și alta e orizontul spațial inconștient, menhir care rezistă tuturor intemperiilor" (Blaga, 1965:49). Teoria morfologică eșuează tocmai pentru că se adresează doar nivelului conștiinței: "Teoria morfologică situează simțământul spațiului sau intuiția variabilă a spațiului în întregime în domeniul conștiinței" (1965:40), iar "peisajul singur, fără orizonturile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
menhir care rezistă tuturor intemperiilor" (Blaga, 1965:49). Teoria morfologică eșuează tocmai pentru că se adresează doar nivelului conștiinței: "Teoria morfologică situează simțământul spațiului sau intuiția variabilă a spațiului în întregime în domeniul conștiinței" (1965:40), iar "peisajul singur, fără orizonturile inconștiente [...] nu poate să explice nimic din structura intimă și mai profundă a unui stil cultural" (1965:50). Ceea ce face Blaga ca prim pas pentru a rezolva inconsistența teoriei morfologice este transpunerea problematicii spațiale "de pe tărâmul morfologiei culturii pe planul psihologiei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Dacă însă la Frobenius și Spengler, sentimentul spațiului ca factor care stă la baza unui stil ca fenomen caracteristic unei culturi este un element ce intră în câmpul conștiinței, la Blaga apar noi determinanți cu importanță la fel de mare, orizonturi proprii inconștientului 25, cu conținuturi și structuri eterogene față de cele ale conștiinței: "Baza teoriei noastre este teza că pe plan inconștient avem de-a face cu conținuturi și structuri psihice eterogene față de cele din ordinea conștiinței, și în special supoziția că inconștentul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unei culturi este un element ce intră în câmpul conștiinței, la Blaga apar noi determinanți cu importanță la fel de mare, orizonturi proprii inconștientului 25, cu conținuturi și structuri eterogene față de cele ale conștiinței: "Baza teoriei noastre este teza că pe plan inconștient avem de-a face cu conținuturi și structuri psihice eterogene față de cele din ordinea conștiinței, și în special supoziția că inconștentul posedă orizonturi proprii, care sunt cu totul altele decât cele ale conștiinței" (Blaga, 1965:40). Viziunea spațială devine astfel
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
eterogene față de cele din ordinea conștiinței, și în special supoziția că inconștentul posedă orizonturi proprii, care sunt cu totul altele decât cele ale conștiinței" (Blaga, 1965:40). Viziunea spațială devine astfel la Blaga "reflexul unor profunzimi sufletești", un produs al inconștientului (1969:45). Stilul implică, așadar, o dimensiune adițională conștiinței, dimensiunea inconștientului 26. Sistemul interpretativ al acestei dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inconștentul posedă orizonturi proprii, care sunt cu totul altele decât cele ale conștiinței" (Blaga, 1965:40). Viziunea spațială devine astfel la Blaga "reflexul unor profunzimi sufletești", un produs al inconștientului (1969:45). Stilul implică, așadar, o dimensiune adițională conștiinței, dimensiunea inconștientului 26. Sistemul interpretativ al acestei dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează însă conștientul, el făcând parte alături de inconștient dintr-o "zonă" sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Blaga "reflexul unor profunzimi sufletești", un produs al inconștientului (1969:45). Stilul implică, așadar, o dimensiune adițională conștiinței, dimensiunea inconștientului 26. Sistemul interpretativ al acestei dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează însă conștientul, el făcând parte alături de inconștient dintr-o "zonă" sau dintr-un orizont mai larg, denumită spirit, dar se adresează preponderent celui din urmă28. Inconștientul este ca un cosmos 29, este
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează însă conștientul, el făcând parte alături de inconștient dintr-o "zonă" sau dintr-un orizont mai larg, denumită spirit, dar se adresează preponderent celui din urmă28. Inconștientul este ca un cosmos 29, este o realitate psihică și spirituală 30 cu elemente, categorii, structuri și dinamică proprii, ce are propria viață: "Inconștientul și conștiința sunt a se considera analogic în substanța lor psihică spirituală, dar dizanalogic în structurile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
zonă" sau dintr-un orizont mai larg, denumită spirit, dar se adresează preponderent celui din urmă28. Inconștientul este ca un cosmos 29, este o realitate psihică și spirituală 30 cu elemente, categorii, structuri și dinamică proprii, ce are propria viață: "Inconștientul și conștiința sunt a se considera analogic în substanța lor psihică spirituală, dar dizanalogic în structurile și conținuturile lor ca atare" (Blaga, 1969:28). Inconștientul este o realitate psihică aflată în legătură cu conștiința, ce comunică cu conștiința. Procesul prin care conținutul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
psihică și spirituală 30 cu elemente, categorii, structuri și dinamică proprii, ce are propria viață: "Inconștientul și conștiința sunt a se considera analogic în substanța lor psihică spirituală, dar dizanalogic în structurile și conținuturile lor ca atare" (Blaga, 1969:28). Inconștientul este o realitate psihică aflată în legătură cu conștiința, ce comunică cu conștiința. Procesul prin care conținutul inconștientului ajunge "la lumină", în conștiință, este numit personanță: "O însușire grație căreia inconștientul răzbate, cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și conștiința sunt a se considera analogic în substanța lor psihică spirituală, dar dizanalogic în structurile și conținuturile lor ca atare" (Blaga, 1969:28). Inconștientul este o realitate psihică aflată în legătură cu conștiința, ce comunică cu conștiința. Procesul prin care conținutul inconștientului ajunge "la lumină", în conștiință, este numit personanță: "O însușire grație căreia inconștientul răzbate, cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței". Spre deosebire de procesul sublimării, "clasic" în psihanaliză, prin care conținuturile inconștientului ajung în conștiință deghizate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dizanalogic în structurile și conținuturile lor ca atare" (Blaga, 1969:28). Inconștientul este o realitate psihică aflată în legătură cu conștiința, ce comunică cu conștiința. Procesul prin care conținutul inconștientului ajunge "la lumină", în conștiință, este numit personanță: "O însușire grație căreia inconștientul răzbate, cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței". Spre deosebire de procesul sublimării, "clasic" în psihanaliză, prin care conținuturile inconștientului ajung în conștiință deghizate, distorsionate (vise, acte ratate ș.a.), prin personanță "anume conținuturi inconștiente apar în conștiință
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]