5,496 matches
-
Condițiile economice precare tind să genereze o familie extinsă, care reprezintă un instrument economic eficace în aceste condiții. Pe măsură ce resursele economice de care dispune familia devin mai abundente, ea tinde să devină nucleară. Teoria pare să sugereze că, în logica intrinsecă a familiei, soluția nucleară este preferabilă; în condiții de sărăcie însă, o asemenea soluție nu este economic adecvată, preferându-se forma extinsă, mai eficientă în utilizarea unor resurse economice sărace. Discuțiile actuale asupra factorilor determinanți ai organizării muncii iau în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod absolut. În fapt, ele reprezintă doar o alternativă care trebuie mereu evaluată în raport cu celelalte alternative posibile. Există o inegalitate funciară între alternativele de organizare ale unui sistem: alternativa practicată este, prin însuși acest fapt, și nu prin valoarea sa intrinsecă, mai puternică decât alternativele posibile, dar nepracticate. Această inegalitate provine din cinci surse distincte. Prima, proba practicii: însăși existența sa probează nu numai realizabilitatea, dar și validitatea ei, în timp ce celelalte alternative, existente doar în mintea oamenilor ca simple ipoteze, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează și susțin o relație între ingineri și muncitori accentuat autoritară, neparticipativă. Chiar și aceste date empirice despre diferențele reciproce de percepție și despre efectele lor în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vedere al unor cunoștințe, o soluție ar putea avea șanse să fie soluția cea mai bună, din perspectiva altora, respectiva soluție poate apărea ca insatisfăcătoare. Calculul rațional nu are capacitatea să armonizeze cunoștințele care ele însele nu au o coerență intrinsecă. Nu putem deci accepta ca neproblematică presupoziția că o imagine cognitivă incompletă și incertă este coerentă logic, lipsită de contradicții. Același lucru este valabil și în legătură cu integrarea noilor cunoștințe. Din acest punct de vedere, John D. Steinbruner (1976) formula următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestora o șansă egală de a fi alese. Configurația aștrilor sau a măruntaielor unei gâște este absolut independentă în raport cu orice alegere umană și, în consecință, aleatorie. În al doilea rând, fiind exterioare alegerii propriu-zise, nereferindu-se la nici unul dintre aspectele intrinseci ale acesteia, elimină complet recursul la cunoaștere. Din acest motiv, ele nu generează incertitudini, fiind proceduri de alegere structural diferite de procedurile cognitive. Se produce astfel o mutație structurală în procesul alegerii. Într-o problemă importantă, utilizarea de criterii cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se produce o „alchimie” interesantă a raporturilor dintre teorie și realitatea socială observată, care ridică un semn de Întrebare asupra naturii științei generale a societății ca prototip al raționalității și, simultan, ca produs al modernității. Este vorba despre o caracteristică intrinsecă a practicii metodologice, pusă În lumină de epistemologi, conform căreia ansamblul de presupoziții generale (ideologii, teorii, concepte, definiții, modele) structurează faptele studiate de sociologi, generează Întreg proiectul de cercetare. Altfel spus, există Întotdeauna angajamente teoretice și ideologice a priori, Însușite
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă o poziție a priori asupra problematicii ordinii și acțiunii sociale (J. Alexander). De exemplu, tipologiile asupra acțiunilor raționale sau nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săi, ca și dintre durata individuală și durata comună, dintre timpul privat și timpul public. Apartenența la o generație nu poate fi niciodată redusă la partajarea În comun a experiențelor istorice, ca urmare a eterogenității sale sociale și a caracterului intrinsec calitativ al experiențelor trăite. În domeniul științelor sociale, generațiile au devenit, În același timp, obiect de studiu și instrument de investigare. Printre motivele creșterii importanței teoretice a conceptului de generație, ne Întrebăm dacă folosirea noțiunii de generație (și, În general
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o ,,perspectivă” interpretativă privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării antropologiei culturale În România invită de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eficient - șanse crescute de integrare socioprofesională -, și mai puțin propriile aspirații, idealuri legate de atingerea unui anumit nivel de cunoaștere. Acest aspect este evident și la nivelul relației dintre așteptări, performanțe educaționale și motivația de a continua pregătirea educațională: motivația intrinsecă se asociază, de regulă, cu așteptări ridicate vizavi de cadrele didactice, colegi, instituția de Învățământ În general și cu performanțe educaționale de nivel Înalt, după cum motivația extrinsecă duce la așteptări și performanțe modeste. Indiferent de forma de Învățământ frecventată, de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare, Încrederii sociale ca element intrinsec conduitelor sociale. Plecând de la cercetări asupra sinelui, ea trage concluzia că, În scopul atingerii relațiilor sociale satisfăcătoare, oamenii Își dezvoltă competențe sociale. În capitolul 2, intitulat „Competența socială”, după clarificarea conceptelor de competență socială și competență profesională, a semnificațiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc la punerea În valoare a grilelor de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților. Problema schimbării, conceptualizată, printre alții, de Comte, Marx, Durkheim, rămâne dependentă de cea a mobilizării acțiunii colective. Am putea Înțelege mai bine emergența mișcărilor sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reducând variabilele psihologice sau de mediu la rang de epifenomene, de factori predispozanți sau precipitanți. Tratamentele (farmacologice și/sau cele psihosociale) sunt, în această situație, considerate ca „medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor unuia sau a mai multor tratamente diferite (farmacologice/psihosociale) la subiecți regrupați sub o etichetă generică. Confruntate cu problemele unui subiect anume, clasificările nosologice și comparațiile statistice nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cărui origine rezultă din natura și forța unor entități inconștiente, aflate într-un stadiu precoce sau anterior dezvoltării individuale. Analiză critică Intervențiile se conformează sau derivă dintr-o metodă unică (regulă fundamentală), definită de către un părinte fondator, ale căror proprietăți intrinseci ar fi benefice pentru o vastă gamă de tulburări sau de suferințe. Foarte rar empirică, validarea lor se bazează pe opinia consensuală a utilizatorilor. Efectele acestora ar fi consecința unei conștientizări, datorită unor anumite modalități de relaționare, a mecanismelor inconștiente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă Validare prin consensul utilizatorilor Multimodal (metode simultane sau succesive) Metodă individualizată de ajutorare a subiectului în vederea modificării unor aspecte ale funcționării sale Validare empirică Evaluare Controlul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă Validare prin consensul utilizatorilor Multimodal (metode simultane sau succesive) Metodă individualizată de ajutorare a subiectului în vederea modificării unor aspecte ale funcționării sale Validare empirică Evaluare Controlul concordanței între efectul așteptat și cel obținut Analiză critică a rezultatelor Reanalizarea ipotezelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
împiedicată eliminarea sa (anurie excretorie) sau mecanismul este mixt: - anuria secretorie (adevărată) poate avea cauză prerenală (hemoragii, deshidratare, șoc hipovolemic), renală (afecțiuni ce implică glomerulul, tubii interstițiali sau ambele) - anuria excretorie (falsă, urologică) are mecanism postrenal obstructiv organic (obstrucție ureterală intrinsecă sau extrinsecă) sau funcțional (spasm ureretal). 4. Hematuria se definește ca prezența de sânge în urină. Cuantificarea numărului de hematii se poate face prin examen microscopic (nr. hematii/câmp microscopic), prin raportare la debitul urinar (hematii/min) sau la volumul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
maligne ca leucemii sau gamapatii monoclonale (ex. mielomul multiplu). - tisulară - consecința unor procese inflamatorii sau neoplazice la nivelul tractului urinar. C. După cantitatea de proteine eliminată, proteinuria poate fi: - ușoară (0,3-1 g/24 ore) - în nefropatii tubulo-interstițiale, în IRA intrinsecă sau în faza de remisiune a glomerulopatiilor - moderată (1-3 g/24 ore) - numită proteinurie subnefrotică, apare mai ales în NG, dar și în nefropatii tubulo-interstițiale (în acest caz rămâne < 2g/24 ore) - severă (> 3 g/24 ore) - numită proteinurie nefrotică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și excreția urinară. De asemenea tulburările metabolismului hidric și accelerarea catabolismului proteic (stări de deshidratare prin transpirații profuze, diaree excesivă, vărsături repetate; hemoragii digestive, stări febrile, infecții, cetoacidoză diabetică, hipercorticism etc) creează condiții pentru creșterea concentrației ureei, în absența afectării intrinseci a funcției renale. Ureea crește în orice afecțiune renală complicată cu IRA sau IRC și scade în malnutriție sau afectare hepatică severă. Creatinina serică are valori normale de 0,6-1 mg% la femei și 0,8-1,3 mg% la bărbați
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
peritonita, ocluzia intestinală) b. debit cardiac scăzut (insuficiența cardiacă) c. alterarea perfuziei renale (sepsis, medicație vasodilatatoare în exces, anestezice, sindrom hepato-renal, tromboză de arteră sau venă renală) d. afectarea autoreglării renale (AINS, IECA, sartani) e. hipervâscozitate (hemopatii maligne) II. renală (intrinsecă) - consecința afectării tubulare, glomerulare, interstițiale sau vasculare: a. necroza tubulară acută - cea mai frecventă cauză, apare la peste 90% din pacienții spitalizați cu IRA și este indusă de toxice directe endogene (ex. mioglobinurie în sindromul de strivire) sau exogene (antibiotice
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
importantă diferențierea: - IRA de insuficiența renală cronică (IRC) avansată. În IRA rinichii au dimensiuni normale, nu apare anemie sau HTA (decât dacă acestea sunt preexistente), nu există semne clinice sugestive pentru IRC - formei etiopatogenice de IRA:IRA prerenală de IRA intrinsecă prin utilizarea unor parametri cu valori bine definite numiți indici urinari (osmolaritate urinară, sodiu urinar și fracția de excreție a sodiului, fracția de excreție a ureei, densitatea urinară). Sedimentul urinar este obligatoriu deoarece este sărac în IRA funcțională și întotdeauna
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vitamina B12. Etiopatogenie Cauzele deficitului de vitamina B12 sunt: 1. deficit de aport în caz de dietă exclusiv vegetariană, fără produse lactate și ouă, alcoolism cronic, carențe alimentare persistente 2. deficit de absorbție prin deficit congenital sau dobândit de factor intrinsec 3. utilizare inadecvată în caz de boli cronice hepatice și renale, medicație care antagonizează efectele vitaminei B12, deficite enzimatice etc 4. necesități crescute în sarcină, neoplazii, parazitoze, hipertiroidie etc 5. eliminare crescută în malabsorbție, afecțiuni hepatice și renale. Frecvent cauzele
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
eficiente de economisire a vitaminei, depozitul fiind de 2000-5000 γ. Necesarul zilnic de B12 este de 2 γ. În consecință, în prezența deficitului de B12 anemia apare după ani de zile. Absorbția de B12 are loc după cuplarea cu factorul intrinsec, o proteină secretată de celulele parietale fundice și ale corpului gastric. De aici complexul este transportat la nivelul ileonului unde celulele înglobează complexul vitamină B12factor intrinsec, ulterior B12 se cuplează cu o nouă proteină și trece în plasmă și țesuturi
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
apare după ani de zile. Absorbția de B12 are loc după cuplarea cu factorul intrinsec, o proteină secretată de celulele parietale fundice și ale corpului gastric. De aici complexul este transportat la nivelul ileonului unde celulele înglobează complexul vitamină B12factor intrinsec, ulterior B12 se cuplează cu o nouă proteină și trece în plasmă și țesuturi unde este absorbită. Anemia Addison-Biermer Definiție, clasificare, epidemiologie Este anemia megaloblastică determinată de deficitul de factor intrinsec. Denumirea clasică era de anemie pernicioasă din cauza prognosticului și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
la nivelul ileonului unde celulele înglobează complexul vitamină B12factor intrinsec, ulterior B12 se cuplează cu o nouă proteină și trece în plasmă și țesuturi unde este absorbită. Anemia Addison-Biermer Definiție, clasificare, epidemiologie Este anemia megaloblastică determinată de deficitul de factor intrinsec. Denumirea clasică era de anemie pernicioasă din cauza prognosticului și evoluției nefavorabile. Există două forme de anemie Biemer: - congenitală (rar întâlnită) în care există un defect genetic care constă în toleranță imună scăzută față de celulele epiteliului gastric și apariția de anticorpi
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]