6,649 matches
-
din afară ca și lucrurile materiale. Astfel, intuiția sensibilă și legătura pe care o stabilește ea, pe moment, în conștiința noastră se explică prin legătura care există sau care se stabilește între obiecte, în exterior. Să înaintăm acum în timp. Intuiția sensibilă a încetat să existe și, în acest sens, ea aparține trecutului. Cum ar putea fi altfel din moment ce influențele exterioare, care o determinau prin întîlnirea lor, nu se mai întîlnesc? Mai exact, ea poate conserva o realitate virtuală numai în măsura în care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fapt, destul de puternică. Dar amintirea există în afara noastră, împărțită poate între mai multe medii. Dacă o recunoaștem, cînd reapare pe neașteptate, recunoaștem de fapt forțele care o fac să reapară și cu care am fost într-un contact neîntrerupt. Atunci intuiția sensibilă se recreează, însă în acel interval, dacă ne referim numai la noi înșine și la organismul nostru psihofizic, ea încetase să existe. Intuiția sensibilă este mereu în prezent. Nu putem deci să presupunem că ea ar fi capabilă să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
forțele care o fac să reapară și cu care am fost într-un contact neîntrerupt. Atunci intuiția sensibilă se recreează, însă în acel interval, dacă ne referim numai la noi înșine și la organismul nostru psihofizic, ea încetase să existe. Intuiția sensibilă este mereu în prezent. Nu putem deci să presupunem că ea ar fi capabilă să se recreeze sin-gură, spontan, ca și cum ar fi supraviețuit în noi ca o fanto-mă gata să se reîncarneze: transportată, imaginar, în trecut, ea nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
memoriei, care a constituit opera centrală a lui Halbwachs, a fost abordată mai întîi în Cadrele, apoi în Memoria: este o realitate care poate fi studiată fie ca exterioritate (obiectul Cadrelor), fie ca interioritate interactivă și reciprocă (obiectul Memoriei colective). Intuiția centrală a mitului solitarului din Londra va trimite la dialectica simmeliană a excluderii și includerii memoriei individuale și memoriilor colective, care va fi ca o sinteză generală. Vom reveni mai tîrziu, analizînd conceptele și căile noi deschise de "Memoria colectivă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
colectivă". Acesta dă sens mitului solitarului din Londra: data imediată a conștiinței este pluralitatea memorii-lor colective, descoperită pornind de la o memorie individuală. Nu doar că Memoria colectivă inversează punctul de plecare față de Cadrele sociale, ci reprezintă chiar contrariul, deoarece vechea intuiție bergsoniană a duratei, prezentă în Cadrele, este respinsă: în loc de o identificare, în actul amintirii, a unei memorii individuale și a unei memorii colective, amintirea devine o interacțiune multiplă. Sensul ultim al Memoriei, pregătit de pagina despre solitarul din Londra, este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un timp comun pentru Sirius și pentru Terra; nu există decît timpuri relative. Aceste temporalități relative sînt cele susținute de fiecare memorie colectivă. Realitatea ultimă este timpul memoriei colective; dimpotrivă, timpul istoriei este doar unul exterior. Acest raționament anunță superba intuiție finală a lui Halbwachs, care nu va fi reluată de nici un sociolog pînă la sfîrșitul secolului XX: ideea dublei dimensiuni a timpului social 195. Fundamentele psihologice sau ontologice pentru superioritatea timpului memoriei colective în raport cu istoria și chiar pentru autenticitatea unică
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ideea dublei dimensiuni a timpului social 195. Fundamentele psihologice sau ontologice pentru superioritatea timpului memoriei colective în raport cu istoria și chiar pentru autenticitatea unică a timpului trăit al memoriei colective față de facilitatea timpului istoric aceasta este teoria timpului dublu. Reluînd o intuiție din Cadrele sociele, confirmată de toate analizele de pînă atunci asupra istoriei și a interiorității reciproce în cîteva cazuri excepționale, Halbwachs recurge încă o dată la fenomenologia rememorării: să-ți amintești spunea el în Cadrele înseamnă să urci în timp cu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
iubirea de oameni, de o înaltă conștiință încălzită în abnegație, devotament și sacrificiu. De aceea, computerele nu vor putea înlocui niciodată omul, ordinatorul nu poate evalua psihologicul, iar toate bolile sunt psihosomatice. Explorărilor instrumentale le lipsesc prerogativele spiritului uman, judecata, intuiția, spiritul critic, flerul, într-un cuvânt le lipsește simțul etic. Dar nu de la roboți va începe dezumanizarea medicinii, ci de la medicii care își vor pierde calitățile elementare de oameni, aptitudinea de a se apropia de cei în suferință, de a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
rezistența la progres" era, hotărât lucru, de preferat acuzațiilor de liberalism antisocialism sau cosmopolitism. În perioada premergătoare formalizării noii gândiri, prin Plenara CC al PCR din noiembrie 1971, Ceaușescu a revenit în două rânduri la scriitori pentru a-și testa intuițiile teoretice. Lansarea Programului de măsuri în iulie 1971, considerat începutul "minirevoluției culturale", conținea o serie de prevederi concrete privitoare la impunerea noului curs, însă nu fixa repere de parcurs și nici nu excela în claritate teoretică și organizațională. Materialul era
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rolul de a strânge argumente instituțional valabile pentru retragerea pașaportului. Din câte se poate vedea, părerile erau împărțite în ce mă privește și probele strânse erau contradictorii. Maiorul Gheorghe Rusu, fără a fi un psiholog subtil, nu era lipsit de intuiții polițiste. Ceea ce surprinde la lectura raportului este alcătuirea lui din două părți contradictorii: prima este elogioasă, dar anonimă, sugerează un oarece consens în privința calităților mele; cea de-a doua enumeră defectele, indicând de această dată sursele. Astfel, dacă doi dintre
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
le prezint în Histoire des croyances etdes idees religieuses. Dar nu pentru a ilustra concepțiile mele personale am scris cartea de față. Ci, înainte de toate, pentru a arăta ce s-a întâmplat, în durata timpului istoric, cu o seamă de intuiții, experiențe și idei religioase care au contribuit la constituirea condiției umane, din preistorie și până la începutul epocii noastre. MIRCEA ELIADE. Universitatea din Chicago 15 decembrie 1980 Partea I. DE LA EPOCA DE PIATRĂ LA MISTERELE DIN ELEUSIS. CUVÂNT ÎNAINTE. Pentru istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Kausltaki, Taittirlya. Ele au fost probabil redactate între 800-500 î. Hr. 35 Nu trebuie să uităm totuși că f^i-i Upanișade lor sunt urmașii "văzătorilor" și poeților-filosofi din epoca vedică. Dintr-un anumit punct de vedere se poate spune că intuițiile centrale ale Upanișadelor se "! Sesc deja, într-o formă nesistematică, în Vede. Astfel, de pildă, echivalența "spirit" = "zeu" = "real" = "lumină". Cf. J. Gonda, The Vision ofthe Vedic Poets, pp. 40 sq., 272 sq. India înainte de Gauâama Buddha din viață, voi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
demetaforizarea, preferința pentru registrul ludic și ironic. Concluzia generală rezidă în considerarea poeziei albastrosiste ca fiind o reflectare a idealurilor unei generații-punte care a preluat într-o formă sublimată experimentele avangardiste, a reușit să schimbe criteriile poeticității și a avut intuiția prefacerilor ce-și vor pune pecetea și asupra evoluției poeziei noastre contemporane. Poeții albatrosiști au păstrat ceva din trăsăturile modernismului interbelic (fapt care-i apropie de neomodernismul anilor '60), dar au și repudiat sau parodiat alte direcții (anticipând astfel postmodernismul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poetic și să confere poemelor aparență de jurnal), preferința pentru registrul ludic și pentru cel ironic. Pe scurt, poezia albastrosistă reflectă o generație-punte care reușește să păstreze ceva din modernismul interbelic, să preia unele dintre experimentele avangardiste și să aibă intuiția schimbărilor care-și vor pune amprenta asupra literaturii române. Acestea sunt, până la urmă, coordonatele pe care se structurează lucrarea de față: contextul, delimitarea termenilor, funcționalitatea conceptului de generație în cadrul istoric dat și relevanța publicațiilor reprezentative pentru modul acestor scriitori de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Omul se regăsește însă într-un univers claustrant, supus unei eterne anchete și trebuie să-și dezvăluie esența în fața necunoscuților. Există o gradare a materiei poetice astfel încât sugestia acestui refuz de a mărturisi adevărurile în fața cărora a fost adus de intuiție, de ochiul interior și descrierea universului torționar se relevă abia în final. Pentru a se elibera, pentru a scăpa de cei care își arogă statutul de anchetatori, trebuie să se rezume la ceea ce e banal, evident. Căutătorul poate fi un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Este aici o proiectare în spațiul poetic a unui univers caragialian din care nu lipsesc nici adulterul, nici cadrul specific ("la CFR condica se ridică dimineața la 7 și jumătate"). Eul liric se prezintă uneori în ipostaza celui care are intuiția adevărului universal și atunci mărcile unui discurs care sintetizează esența lumii iau locul elementelor de incertitudine. Veșnicul joc se construiește pe un asemenea discurs din care nu lipsesc proiectările în absolut sau în viitor. ("Și iar vei fugi, ca un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
odihnă la Bușteni, Bacovia îl vizitează aci, fapt care, sigur, nu-l va fi încîntat. îl tolera, dar nu-l înțelegea. Deși a scris și el versuri, ba a și publicat o poezie în „Ateneul literar”3) n-a avut intuiția a ceea ce reprezenta Bacovia. Recent, citind Soarele melancoliei de Petre Pandrea, am dat peste dovada opacității lui. Se află într-o scrisoare pe care memorialistul i-o trimite altui memorialist, M. Sevastos: „Am tot așteptat să revin în București și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
față-i fierbe și se cerne”)8). Rescriind de mai multe ori „Lacustră” și înlocuind (după informația dată de Aurelia Batali lui Ion Caraion)9), într-una din variante, versul „Aud șuvoaiele plîngînd” cu „Aud materia plîngînd...”, Bacovia a avut intuiția enormei puteri evocatoare pe care o are acest cuvînt. „Cuvîntul «materie» - remarca Blaga, care îl folosește în «Lucrătorul» - este plin de rezonanțe mitologice: el vine dintr-o epocă cînd materia era privită ca principiu matern al lumii sau chiar ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gol. Și goliciunea mă doare cînd văd golul din jur”, scrie primul dintre aceștia, mărturisire pe care, cu mici schimbări, nu se va sfii să o repete de mai multe ori. Chiar dacă antenele lor nu sînt orientate către Bacovia, au intuiții și stări asemănătoare cu cele anunțate de acesta în Plumb, Scîntei galbene, Cu voi... „Adînc pe adînc cheamă...”, spune Psalmistul. Aceeași mișcare se întîmplă și la Bacovia: golul dinăuntru cheamă golul din afară. Cuvîntul, folosit și ca titlu de poem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
formele de populism sunt, într-un fel sau altul antielitiste". Din această perspectivă, se pare că fiecare manifestare a populismului reprezintă o critică a existenței minorităților puternice, care într-un fel sau altul obstrucționează voința oamenilor de rând. Urmând această intuiție și racordându-ne la mai vechile contribuții ale unuia dintre autorii acestui capitol, vom defini populismul drept o ideologie rarefiată, care consideră că societatea poate fi separată în două grupuri omogene și antagonice: "poporul virtuos" și "elita coruptă" și care
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
bucurat când această dispută din East Side a ajuns și în paginile ziarului meu (Steffens - Autobiography - 317-18). Așa cum amintește în biografia lui, Cahan "făcea neîncetat propagandă printre noi pentru programul marxist și pentru realismul rus" (314). Mai mult, printr-o intuiție care anticipează aceste conexiuni biografice - în această postură nu numai de la scriitoarea realistă timpurie la cea naturalistă de mai târziu, și de jurnalistă literară narativă, dar și de la mamă la fiu - Rebecca Harding Davis, al cărei fiu, Richard, a devenit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
stilului romanesc - s-a încercat stabilirea unei baze epistemologice comune pentru ceea ce Trachtenberg numește "schimb de subiectivități" (273). Datorită naturii sale abstractizante, curentul dominant de jurnalism obiectiv nu a izbutit să vină la momentul respectiv cu un apel retoric la intuiția comună, sau ceea ce Trachtenberg descria în altă parte drept "detaliul intuit" (278). Crane își anunță fățiș intenția de a înlătura distanța dintre subiectivitate și lumea obiectivată, în povestirea "An Experiment in Misery" când, după ce vede o persoană fără adăpost pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care reușește să imite vaporul Robert E. Lee, reiterând astfel statutul rasial de Celălalt al lui Jones. Totuși, Hearn este chibzuit în alegerea detaliilor și a adjectivelor calificative care descriu eforturile lui Jones sau mai degrabă prin apelul retoric la intuiția comună, prin care cititorul este invitat să ia parte la experiența personajului: "Și-a dus brusc ambele mâini la gură, așezate în mod concav, și-a umflat pieptul adânc, și a scos un strigăt lung, profund, armonios, care a vibrat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
expun opiniile prin intermediul imaginilor" (North, 121). La vremea aceea, Joseph North era redactor-șef la ziarul New Masses, o publicație remarcabilă de stânga. În exprimarea opiniilor poate fi detectată conștiința modelată a jurnalistului, în timp ce în imagini se regăsește apelul la intuiția comună. După cum remarcă Boylan, "reportajul documentar de la începutul anilor '30 ai secolului al XX-lea... a fost creat pentru a afecta statu-quo-ul" (175). Ernest Hemingway, Edmund Wilson, Sherwood Anderson, Erskine Caldwell și James Agee sunt câțiva dintre cei care au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a unei familii 79. Zola a urmărit devenirea și evoluția membrilor familiei la nivelul întregii societăți pe parcursul a cinci generații. S-ar părea că nu este nimic mai puțin modern și mai atemporal decât familia. Însă familia i-a dat intuiția inconștientului, neliniștii, complexului modern al lui Œdipe, catastrofelor sexului și tocmai prin aceste aspecte, mai mult decât prin tabloul unei locomotive, Zola este modern. Termenul naturalism, împrumutat terminologiei științifice, lasă să se întrevadă că omul păstrează un fond de "naturalețe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]