5,696 matches
-
scene cu tineri părinți grijulii (sau bunici și mai grijulii) alergînd după copiii lor care făceau primii pași, înspăimîntați să nu le cadă căciulița de pe cap. Un amic de-al meu a stat o dată cîteva ore într-un loc de joacă dintr-un parc și a numărat copiii și adulții : erau între doi și trei bunici la un copil ! Pe de altă parte, îmi aduc aminte de prima dată cînd, la un congres, am văzut în fundul sălii o colegă din Statele Unite
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a unei „glume de tîmplar” din Maramureș : Odinioară - spune tîmplarul -, soția unui tîmplar trebuia să fixeze cu propriul ei corp bîrna cea groasă pe care o tăia bărbatul ei în unghi drept. Femeia stătea călare pe bîrnă și, aproape în joacă, i-a cerut bărbatului ei să fabrice, după modelul așchiilor care cădeau pe jos, un obiect care să imobilizeze bîrna. Bărbatul o ascultă și fabrică, din fier, primul cîrlig. Și Anghelescu interpretează : În această istorie a originii cîrligului, obiectul eliberează
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
așa-i obiceiul“, interveni doctorul - prezintă totul ca și cum asta ar fi regula, și nu este. Multe din fetele pe care le-au ajutat au izbutit, altele s-au măritat, dar așa cum e în ziar, pare că inițiativa ei e o joacă, că e numai de paradă... Or, societatea lor ajută cu adevărat. Chiar dacă ea nu e pomenită cu numele, toată lumea știe... Doctorul o opri. — Sunt pe lume, Agata, suferințe pe care nu ți le poți închipui, nu trece zi să nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și cei din stup. Dintr-o miză mică nu pot ieși capodopere. S-a înăsprit concurența. Nici Diavolul nu mai achiziționează orice jerpelitură de suflet. Copil fiind, inventasem un plan genial de salvare a lumii. Dar m-am luat cu joaca... Insomnia și nevroza sunt poate singurele boli ... creative. Nu poți deveni critic mare, devorând doar scriitori minori. Nu-i poți pretinde unui birjar și expresivitate în limbaj și delicatețe. Căutăm Paradisul în vicii. Uneori, nesimțiții trec drept olimpieni. Vrem să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
înhumare, firele de iarbă vor fi singurele noastre antene spre cosmos. Moartea vine, probabil, tot pe hornul pe care, în copilărie, se strecura Moș Crăciun. Multă vreme, moartea te strigă și se ascunde. Și, deodată, nu mai are chef de joacă. Navigația de pe Styx este garantată tuturor. Chiar și după ce coborâm în mormânt, cei apropiați aruncă în noi cu bulgări de pământ. Sper să fiu așteptat dincolo cu stegulețe și pancarte. In tinerețe zburdam singur. Acum simt că vine o urâtanie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
hârtie! Extemporal. " Un cerc, cu diametrul de... se învârte in jurul unei axe...situate în...dar care nu trece prin centrul... etc, etc. Aflați volumul noului corp geometric rezultat, etc. etc.". În alte condiții volumul torului îl calcula și în joacă, dar acum, nu-i veneau în minte decât niște versuri schilodite, învățate aiurea cu mult timp în urmă: "A fost un vis misterios / Și blând din cale-afară / Și prea a fost de tot frumos / C-a trebuit să piară", și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
înnegrită de vreme în jurul cărora roiau din zori și până noaptea târziu droaie de copii murdari, desculți, cu hainele zdrențuite, probabil și flămânzi, impresionau neplăcut pe cei ce le priveau. Câțiva dintre acești copii ștrengari, năstrușnici și cu chef de joacă, făceau cu mâinile semne de salut. În naturalețea și spontaneitatea lor, erau chiar simpatici, iar călătorii priveau la ei cu drag. Alții, supărați pe necunoscuții din interiorul vagoanelor, mai belicoși și mai îndrăzneți, dimpotrivă, aruncau cu pietre în direcția trenului
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de matematician profesionist, încât se minunau chiar și cei mai buni elevi din clasele respective. Experimentul s-a repetat, până în momentul când, directorul școlii l-a interzis, pe motivul că nu ar fi conform cu cerințele pedagogiei moderne. În schimb, la joacă și la sport Lică era centrul și sufletul acțiunii. Nu-l întrecea nimeni. De obicei, pe lângă cei doi se mai atașau și alții, bineînțeles. Orice joacă e mai frumoasă în echipă, însă ei doi erau considerați lideri de necontestat. Orele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
interzis, pe motivul că nu ar fi conform cu cerințele pedagogiei moderne. În schimb, la joacă și la sport Lică era centrul și sufletul acțiunii. Nu-l întrecea nimeni. De obicei, pe lângă cei doi se mai atașau și alții, bineînțeles. Orice joacă e mai frumoasă în echipă, însă ei doi erau considerați lideri de necontestat. Orele ca orele, dar splendoarea minunatelor recreații nu putea fi pusă la îndoială. La școală ca la școală, dar frumusețea de vis a vacanțelor îi atrăgeau mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de biciul rece al crivățului care nu îl slăbea o clipă, la jumătatea drumului spre casă, s-ar fi transformat într-un sloi inert ce s-ar fi topit hăt încolo, odată cu venirea primăverii. Noroc de părinții prietenului său de joacă Nichita care locuiau în prima casă pe dreapta, după pod. Aceștia, la căldura unei plite încinse și a jarului din vatră scos special, l-au dezbrăcat până la piele și i-au uscat hainele. Într-un cuvânt, l-au oblojit cum
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un fel de opinci primitive, ce l-ar fi făcut de râs chiar și în fața propriei sale familii, de care atârnau o pereche de schiuri rudimentare și cu care nu ar fi îndrăznit să se arate nici măcar în fața prietenilor de joacă pe timpul zbuciumatei sale copilării. Așa nenorocit cum se prezenta, mai stătea și expus ca "August Prostu", în văzul tuturor, pe cea mai măreață și mai reprezentativă clădire din țară. Un sentiment de silă și de rușine îl învălui. Ce vor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din invidie, a aruncat ca din întâmplare un pumn de zăpadă afânată în mire. Acesta a fost elementul declanșator al unei bătălii care a durat aproape jumătate de oră, bătălie în care fiecare arunca în fiecare, transformând nunta într-o joacă în aer liber a unor copii năbădăioși. Sosiți cu întârziere la restaurant, veseli, bine dispuși și flămânzi, nuntașii s-au pus pe treabă, consumau tot ce li se punea pe masă, fără a comenta. Da, parcă a fost ieri, își
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bună, care a crescut-o până aproape de cinci ani, laolaltă, fără deosebire, cu verii ei, s-a simțit în largul ei, dar sufletul... îi era ancestral atras de pădure. Acum trăia fericită alături de Pârvu, paznic de nădejde și tovarăș de joacă, și cu bunicul ei, bătrânul Toma, tatăl lui Anton, care o îngrijea în lipsa lui, și care-i ticsea capul de povești și întâmplări din pădure, nemaiauzite... cum n-a mai făcut-o de la moartea Frăsânicăi. Singurătatea departe de sat, n-
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nimic! Promit sincer c-am s-o apuc pe calea unei emancipări totale, dar una aleasă de mine în întregime, proprie, originală și care cu adevărat să-mi placă și să-mi devină repede o dulce obișnuință! Destul acum cu joaca! Sau mor, sau se întâmplă cum vreau eu să se întâmple! Trebuie să mă gândesc atent la asta. Ah, fir-ar să fie, ce neconfortabil mă mai simt: văd c-a început să mă tot chinuie și o durere nenorocită
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Primise 25 la tălpi cu vâna de bou, nu ca să spună ceea ce nu știa, cum ar fi fost normal, ci pentru că îndrăznise să scrie în declarație Washington cu „w de la veceu”. Și pentru că, la disperare, îi aruncase mai mult în joacă, celuilalt camarad legat și el de patul de lemn, Mortua est. Atâta ne-a trebuit-râdea nenea Epa amintindu-și toate astea cu lux de amănunte - se uitaseră ofițerii prosovietici unul la altul, iar unul din ei, cu mustață neagră, scos
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
magazie - preciză o altă voce-Precis iară-l vezi citind în neștire în magazie, cocoțat pe bănci și pe saci, aproape de tavan. Toți strigară în gura mare: Castelane! Castelane! Castelane! Vă rog frumos căutați-l peste tot, că nu-i de joacă. Ce mama dracului! Ne înecăm la mal? - zise regizorul, cu părul vâlvoi, abia stăpânindu-și nervii. Reluăm scena fără el, până vine - se aude vocea uneia dintre fete. Imposibil - își ieși din minți regizorul-El e personajul cheie. Fără el, d-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aș fi îndrăgostit de dumneata, adică de contesa de Bethlen - precizase Gerard. Vedeți, domnule Gerard, că scriu prostii... Nu se așteptase desigur, la o astfel de replică. Mai degrabă s-ar fi așteptat ca Gerard s-o strângă cumva, în joacă, la piept. S-o strângă cum n-o strânsese nimeni niciodată. Vise ! Sunteți sigură? - sunase replica lui Gerard voit ambiguă. Asta nu. Ba da. Da sau nu? Renunțarea la ambiguitate era pentru ea ca o trezire dintr-un vis nemaipomenit
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bărbați pot ajunge chiar așa obscuri - remarcă Iozefina. Nici eu n-am crezut că n-ai crezut că unii bărbați pot ajunge chiar așa obscuri... - se jucă Valy din nou, gratuit cu cuvintele. Ea se repezi să-i dea în joacă, o palmă, gest exagerat de artificial, care trăda totuși, o anumită intimitate a lor, iar el o prinse cu amândouă mâinile de fund ridicându-i fusta sus de tot, în timp ce ea îi dădea haotic cu pumnii în cap: Lasă-mă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și ca o aluzie (după aceea îi trecu prin minte lui Valy, cu întârziere) la vârsta ei, mai înaintată decât a lui Gerard. Și ce? Singură nu mă puteam așeza în brațele lui Gerard? Gerard n-are chef azi de joacă - remarcă Valy - E plouat. Atunci Iozefina se sculă de pe genunchii lui Gerard și, voind parcă să-și aranjeze fusta, își trase degrabă ciorapii, pe rând, în fața lor aranjându-și-i meticulos, pe pulpele picioarelor și se încălță cu cizmele. Tu te-mbraci
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
doborî un iepure frumos, pe care-l mâncă la lumina unui foc din ramuri de tamarin. Apoi privi stelele care veniseră să-i țină de urât și se cufundă cu desfătare în amintirile sale: chipul și trupul Lailei, râsetele și joaca copiilor săi, vocea profundă și cuvintele înțelepte ale prietenului său Abdul-el-Kebir și frumoasa, captivanta și memorabila aventură pe care îi fusese dat s-o trăiască în pragul maturității, ce-i avea să-i marcheze viața pentru totdeauna și pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
infantil, așezându-se pe marginea patului ei În așa fel Încât să fie despărțiți de lățimea acestuia. — Și ce are aici frumoasa Anna? Un bărbat mare și greu? Oh, ce te va mai crâmpoți el! O amenință cu degetul, În joacă: — Tu și cu mine, Anna. Ne vom distra bine curând. Eh? Trase cu coada ochiului și văzu ușurat că ușa nu era Încuiată. Ar fi fost posibil ca bătrâna japiță să-l Închidă Înăuntru și să ascundă cheia. Dar nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
abandonat “Patrierșia” acea vie, părinte? ― Apoi, dragule, cine nu știe ce înseamnă a ține o vie pe rod și apoi a valorifica darul oferit de ea, strugurii în care soarele și-a desăvârșit puterea, acela crede că totul e o joacă. Așa că “Patrierșia”, dând de greu, a lăsat dania “de haram”, cum se spune, și mitropolitul a vândut-o mănăstirii Golia. A făcut și el un ban... ― Un dar în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
băut și se așezară să prânzească. Prânziră. După care, adormiră. Mama dormea mai profund. Băieții se mai foiau, se mai mișcau, apoi, reveneau la locurile lor, și iar mai sforăiau câte puțin. Mai neliniștit era cel mărișor. Își găsea de joacă printre micile tufe de iarbă și flori dintre cursul apei și drumeag. La un moment dat, auzi, de către deal, un zgomot necunoscut lui. Ceva, care-l înfioră. În același timp, de sub malul râulețului, apăru apa, care-l sperie. Voi să
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
zise: care e șeful parcului? Eu, răspunse administratorul. Coboară și inspectează, atent, nu cumva să mai fi rămas, peacolo, vreun om ori vreun cățel. Ăla a coborât. Între timp, Lolica, împreună cu dolofanii ei, s-a dus pe la locurile lor de joacă. În adâncimea parcului. Administratorul, ieșind la suprafață, raportând cu mâna la cozoroc, precum, că, ordinul fusese îndeplinit în mod ireproșabil. Primarul, ordonă: acum fiecare la ale sale! și, să ne îndeplinim îndatoririle, față de alegători, în chip exemplar! Bocancii blestemați Ca
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nisip curat, de rară calitate și se tăvălea, prin el, ca o turturică, ori, ca o guguștiucă, ce se scăldă în puțina apă a unei ploi de vară, din mijlocul drumului. și încet încet, puțin câte puțin, se dezbrăca. și joaca, prin nisipul încă fierbinte, din timpul zilei, devenea tot mai pasionată și tot mai pasionantă. Când pe burtă, când pe spate, când în fund, de cele mai multe ori rostogolindu-se, arzând ca focul... așași petrecea orele, până târziu, către zori... Excitată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]