7,857 matches
-
Debate?”, International Organization, 43, pp. 441-473. Donnelly, Jack, 2000, Realism and International Relations, Cambridge University Press, Cambridge, UK. Doyle, Michael, 1983a, „Kant, Liberal Legacies, and Foreign Affairs: Part 1”, Philosophy and Public Affairs, 12, pp. 205-235. Doyle, Michael, 1983b, „Kant, Liberal Legacies, and Foreign Affairs: Part 2”, Philosophy and Public Affairs, 12, pp. 323-352. Fierke, Karen M., Jørgensen, Knud Erik, 2001, Constructing International Relations: The Next Generation, M.E. Sharpe, Armonk, NY. Finnemore, Martha, 1996, National Interests in International Society, Cornell University
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
două școli: realiști și idealiști. În timpul Războiului Rece a apărut o nouă categorie - ulii și porumbeii -, concepută pentru a distinge între atitudinile față de Uniunea Sovietică. O analogie similară în termenii politicii interne este în genere considerată cea dintre conservatori și liberali. Recent, sub presiunea terorismului, a turbulențelor din Orientul Mijlociu și în contextul poziției dominante a Statelor Unite în lume, s-a dezvoltat o nouă diviziune filosofică, între cei pe care i-aș numi tradiționaliști și transformaționiști. Tradiționaliștii cred că politica externă trebuie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu ramuri care au domnit în Spania, Regatul celor două Sicilii și Parma; a domnit în Franța, exceptând perioada Revoluției Franceze și era napoleoniană, de la sfârșitul secolului al XVI-lea până în 1848. Bright, John - 1811-1889. Membru al parlamentului britanic. Militant liberal al mișcării de reformă a clasei mijlocii în Anglia. Bryce, James - 1838-1922. Istoric englez, politician, diplomat și jurist. Cunoscut în Statele Unite mai ales pentru studiul său clasic asupra societății și politicii americane, The American Commonwealth (1888) și ca ambasador (1907-1913
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
despre dreptul internațional (De jure belli ac pacis). Guicciardini, Francesco - 1483-1540. Istoric și diplomat italian. Urmaș al lui Machiavelli, Guicciardini este cunoscut mai ales pentru istoria cuprinzând evenimentele din perioada războaielor italiene (1492-1534). Guizot, François - 1787-1874. Istoric și om politic liberal francez. Gustav Adolf - 1594-1632. Rege al Suediei; comandant al protestanților în Războiul de 30 de ani. Habsburg - Dinastie care a domnit în Austria din 1282 până în 1918; din ea au fost aleși împărații Sfântului Imperiu Roman din 1438 până în 1806
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de anomie sau de dezafiliere, atitudinile de mixofobie sau de mixofilie. Cum se pot Împăca, spre exemplu, libertatea individuală și datoria civică, tradiția și modernitatea? Trebuie să acordăm Întâietate „corectitudinii” (right) sau „binelui” (good)? În centrul discuțiilor stau controversele dintre „liberali” și „comunitarieni”, redefinirea formelor de sociabilitate și apariția unor noi modalități de reglementare. Trecerea În revistă efectuată aici nu are deloc pretenția de a fi exhaustivă. Alegerile, ghidate de experiența noastră pedagogică și de preocuparea noastră de a căuta esențialul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scurtă durată, deoarece revoluția liberală din Spania din 1820 a schimbat, pentru o perioadă redusă, dar decisivă, politica acestui stat față de coloniile sale. Ferdinand al VII-lea, În urma unui pronunciamento, a fost obligat vreme de trei ani să cedeze guvernarea liberalilor. Or liberalii, indiferent de unde ar proveni, nu au fost niciodată partizani ai colonizării: ei consideră că aceasta este contrară principiilor lor, dar și că este prea costisitoare și că se poate beneficia de avantajele sale fără a-i suporta și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deoarece revoluția liberală din Spania din 1820 a schimbat, pentru o perioadă redusă, dar decisivă, politica acestui stat față de coloniile sale. Ferdinand al VII-lea, În urma unui pronunciamento, a fost obligat vreme de trei ani să cedeze guvernarea liberalilor. Or liberalii, indiferent de unde ar proveni, nu au fost niciodată partizani ai colonizării: ei consideră că aceasta este contrară principiilor lor, dar și că este prea costisitoare și că se poate beneficia de avantajele sale fără a-i suporta și inconvenientele. Astfel Încât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vină sfârșitul celui de-al doilea război mondial pentru ca marile imperii să se destrame, colonialismul european a fost contestat Încă de la Început, atât pe Bătrânul Continent (unde a fost condamnat, deși adesea ezitant, de către socialiști și comuniști, dar și de către liberali), cât și În colonii (revolte, răscoale, lupte armate). Totuși, primele semne ale unei veritabile mișcări anticolonialiste aveau să apară abia Între cele două războaie mondiale. Acest lucru se explică prin șubrezirea prestigiului de care se bucura Europa, ca urmare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termenul de clasă ă poate că nu este inutil să reamintim acest lucru ă nu este inventat de Marx. ν De la fiziocrați (cu François Quesnay drept cap de listă) și până la fondatorii economiei politice (Adam Smith, David Ricardo), de la istoricii liberali francezi (Augustin Thierry, François Guizot) până la socialiștii utopici (Etienne Cabet, Robert Owen sau Wilhelm Weitling), avem o listă foarte lungă a celor care au folosit această expresie, În accepțiuni ă este drept ă dintre cele mai diverse și, cel mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
filosofii comunitarieni stă Îndoiala privind neutralitatea statului În cadrul dezbaterii morale (chiar dacă gândirea acestora este suficient de diversă pentru a rezista oricărei tentative de Încadrare Într-o tipologie). În sfârșit, ne vom Întreba care sunt posibilitățile de depășire a antagonismului dintre liberali și comunitarieni și care sunt condițiile acestei depășiri. Despre legitimitatea dreptății sociale Este greu pentru un cetățean al unei societăți democratice, convins că regula de aur a oricărei guvernări este urmărirea unei dreptăți cât mai extinse, să-și imagineze bogăția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bine, apoi se servesc de acest acord pentru a construi o teorie a dreptății. Ajungem astfel În fața unei alegeri considerate cel mai adesea decisivă: trebuie să aibă Întâietate binele În fața dreptății sau dreptatea În fața binelui? Prioritatea dreptății asupra binelui Pentru liberalii ca Rawls, dar și ca Ronald Dworkin, Charles Larmore sau Bruce Ackerman, „dreptatea este prima virtute a instituțiilor sociale, tot așa cum adevărul este prima virtute a sistemelor de gândire” (Rawls, 1987, p. 29). Astfel se afirmă prioritatea a ceea ce este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Larmore, 1987, p. 47). Rolul puterii publice nu este nici de a-i face pe cetățeni virtuoși, și nici de a promova anumite scopuri, ci doar de a garanta libertățile fundamentale. Totuși, ne-am Înșela dacă ne-am Închipui că liberalii resping cu totul ideea de bine comun. Antiperfecționismul liberal Înseamnă doar că „interesul indivizilor de a duce o viață bună nu este susținut atunci când societatea exercită o discriminare ce afectează negativ proiectele de viață la care aceștia țin cel mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceste idealuri, și În general În raport cu orice fel de idealuri de acest tip, este esențială pentru liberalism ca doctrină politică”. Suntem constrânși, s-ar părea, să acceptăm această dihotomie dintre spațiul public și cel privat dacă dorim să rămânem În cadrul liberal. Prioritatea binelui asupra dreptății Putem oare separa dreptatea de orice considerație legată de bine? Acesta este punctul esențial contestat de autori extrem de diferiți, precum Alasdair MacIntyre, Charles Taylor, Michael Walzer sau Michael Sandel, grupați În general sub denumirea de comunitarieni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În plan filosofic, putem concepe această independență, În plan politic este Îndoielnic că putem delibera În mod util asupra acestor chestiuni fără să facem referire la concepțiile despre bine legate de culturile În care are loc deliberarea. Astfel, dezbaterea Între liberali și comunitarieni s-a concentrat cu prioritate asupra legăturii pe care o avem cu propriile noastre scopuri. Înainte de a aborda această discuție Însă, ar fi util să facem o prezentare rapidă a diferitelor curente ale comunitarismului. Vom urma În acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Volksgeist-ului, evocat de Baumann cu referire În special la cazul evreilor. Iudeofobia nu este totuși decât un caz particular al alofobiei În general, pentru care mixofobia este una dintre dimensiunile principale. Ne putem imagina cam ce s-ar Întâmpla dacă „liberalii” lui Haider, membrii Ligii Nordului sau partizanii lui Vlaams Blok ar ajunge la putere În țările sau provinciile lor. Al doilea obstacol traduce replierea În cadrul unor identități mai mult sau mai puțin impermeabile una pentru cealaltă. Aceasta este ideea pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
européenne des langues régionales ou minoritaires?”, Hérodote, nr. 105, trimestrul al doilea, pp. 169-177. KOUBI Geneviève (coordonator) (1992), „Les religions en face du droit”, Les Cahiers d’action juridique, nr. special (79/80), aprilie. KYMLICKA Will (1995), Multicultural Citizenship. A Liberal Theory of Minority Rights, Oxford, Clarendon Press. MAY Stephen (2001), Language and Minority Rights, Harlow, Longman. MILL John Stuart (1991), Considerations on Representative Government, in GRAY John (coordonator), On Liberty and Other Essays, Oxford, Oxford University Press, pp. 205-469 (Considerations
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spațiul public a căpătat o mare amploare În anii ’70, o dată cu publicarea lucrării lui John Rawls, A Theory of Justice. Dezbaterea a implicat concepțiile existente cu privire la dreptatea socială, la libertate și la egalitate În cadrul democrațiilor și i-a opus pe liberali (liberals) comunitarienilor (communitarians) care, În diversitatea lor, exprimă cel mai bine preocupările multiculturaliste. Comunitarienii le reproșează liberalilor că ignoră una dintre dimensiunile constitutive ale cetățeanului, cea comunitară. După părerea lor, sau cel puțin după părerea unora din ei, nu poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Theory of Justice. Dezbaterea a implicat concepțiile existente cu privire la dreptatea socială, la libertate și la egalitate În cadrul democrațiilor și i-a opus pe liberali (liberals) comunitarienilor (communitarians) care, În diversitatea lor, exprimă cel mai bine preocupările multiculturaliste. Comunitarienii le reproșează liberalilor că ignoră una dintre dimensiunile constitutive ale cetățeanului, cea comunitară. După părerea lor, sau cel puțin după părerea unora din ei, nu poate exista o perspectivă În afara comunității, pentru că nu ne putem plasa În afara istoriei și a culturii proprii. De
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tuturor celor care au ales cetățenia respectivă, indiferent de originile lor (Tamir, 1993)? Problema autonomiei individuale Ajungem aici la temerile fundamentale inspirate de multiculturalism: acesta ar constitui o profundă repunere În discuție a concepției liberale cu privire la autonomia individuală. Într-adevăr, liberalii consideră eul anterior scopurilor pe care le afirmă, fiecare individ păstrând astfel dreptul de a renunța la propriile angajamente. Relația dintre eu și scopurile sale este așadar determinată numai de alegerea pe care o operează individul. Personalitatea ne este definită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ou les limites sociologiques du multiculturalisme normatif”, in GREVEN-BORDE Hélène și TOURNON Jean (coordonatori), Les Identités en débat: intégration ou multiculturalisme?, Paris/Montréal, L’Harmattan, pp. 15-42. DEVEREUX Georges (1972), Ethnopsychanalyse complémentariste, Paris, Flammarion. KYMLICKA Will (1995), Multicultural Citizenship. A Liberal Theory of Minority Rights, Oxford, Clarendon Press. — „Communautarisme”, in CANTO-SPERBER Monique (coordonator), Dictionnaire d’éthique et de philosophie morale, Paris, PUF, pp. 263-270. LECA Jean (1996), „La démocratie à l’épreuve des pluralismes”, Revue française de science politique, vol. 46
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Alter Ego. Les paradoxes de l’identité démocratique, Paris, Aubier. SANDEL Michael (1982), Liberalism and the Limits of Justice, Oxford, Oxford University Press. SCHNAPPER Dominique (2000), „Comment reconnaître les droits culturels?”, Comprendre, nr. 1, octombrie, pp. 253-269. TAMIR Yael (1993), Liberal Nationalism, Princeton, Princeton University Press. WIEVIORKA Michel (1998a), „Le multiculturalisme est-il la réponse?”, Cahiers internationaux de sociologie, vol. 105, iulie-decembrie, pp. 229-260. — (1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dreptul la specificitatea identitară, ea nu poate totuși accepta subordonarea principiilor universale ale dreptății față de diferențialismul cultural. Deși Taylor se vrea critic față de o versiune a liberalismului politic pe care o califică drept „neospitalieră cu diferența”, el nu crede că liberalii (liberals) ar fi În mod necesar incapabili să se deschidă spre diferență. Este, dimpotrivă, specific liberalismului, În numele prezumției egalei valori a culturilor, să permită exprimarea politică a acestora. Totuși, este incoerent să pretindem că la sfârșitul examinării vom conchide că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gaura de la covrig pentru P.S.D. Căci anticipatele, chiar dacă, să presupunem, nuți sperie, așa cum declară, nici nu lețar aduce vreun avantaj. În al doilea rând, un partid care își asumă debarcarea unui guvern e conștient și de consecințe: părăsind Palatul Victoria, liberalii nuțși vor lua pălăriile de pe cuierele ministeriale și se vor îndrepta, în tăcere, pe la casele lor. Mai ales întrțun moment atât de important, care presupune pregătirea europarlamentarelor, stabilirea bugetului pe 2008, respectarea unor promisiuni cu impact social uriaș precum cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
pălăriile de pe cuierele ministeriale și se vor îndrepta, în tăcere, pe la casele lor. Mai ales întrțun moment atât de important, care presupune pregătirea europarlamentarelor, stabilirea bugetului pe 2008, respectarea unor promisiuni cu impact social uriaș precum cea privind mărirea pensiilor, liberalii ar avea toate instrumentele de care să se folosească în momentul plecării: prezentânduțși cu surle și trâmbițe realizările și intențiile bune, P.N.L. va avea atât grija, cât și forța mediatică de a indica hotărât spre cei care au periclitat soarta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
țul, ci P.D.țul. Venit la pachet cu dorința publică a lui Geoană de a fi instalat primțministru, anunțul moțiunii pare a fi, mai întâi, un exercițiu de imagine, de genul: iată, suntem un partid de opoziție, ne certăm cu liberalii, îi acuzăm de o mulțime de lucruri, îi facem incompetenți, îi vrem debarcați, dar cu o condiție explicită, anume să venim noi în loc. Iar rezultatul e clar: presa sța mobilizat în jurul subiectului, P.S.D.țul a reușit să apară ca opozant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]