14,805 matches
-
desăvârșită și o atmosferă sfâșietor de înghețată. Din când în când, câte o prună coaptă cădea la pământ, cu un zgomot ca al unui ciocan de lemn izbind țărâna. Acele sunete erau singurele care risipeau liniștea. Dintr-o dată, o rază luminoasă de soare căzu pe panourile ușii glisante. — Ei, e timpul să ne luăm rămas bun. Avem de rezolvat unele treburi urgente, spuse Masataka, profitând de ocazie pentru a se retrage, dar Mitsuharu, care deschise scrisoarea și o citea în fața celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Cambodgia. Se spune că el a fost omul care a importat nucul-de-ceară din sudul Chinei și a inventat o metodă de fabricare a cerii, producând astfel uleiul de lampă care a făcut ca nopțile din Japonia să fie mult mai luminoase. Îmbunătățind tehnicile metalurgice aduse din străinătate, este creditat, de asemenea, cu începuturile rafinării mijloacelor de topire a fierului. De asemenea, Soshitsu fusese implicat în comerțul extern și era înrudit cu Sotan. Pe toată insula Kyushu, nu exista nici un senior care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
senin la nori. Ploile abundente continuaseră până la sfârșitul Lunii a Cincea. Apoi, timp de două-trei zile la începutul Lunii a Șasea, un vânt violent dinspre sud-vest suflase norii zdrențuiți de la sud la nord, iar cerul continuase să fie variabil, când luminos și curat, când acoperit. Majoritatea oamenilor, sătui de ploaie și umezeală, sperau ca anotimpul ploios să se termine mai repede, dar armata lui Hideyoshi, care rămăsese la îndelungatul asediu al Castelului Takamatsu, se ruga celor Opt Regi Dragoni să trimită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
la castel pentru a-i face urările de Anul Nou părea să nu se mai sfârșească. Hideyoshi îi salută pe toți, oferindu-i fiecăruia câte o ceașcă de sake. Ulterior, vizitatorii treceau pe lângă nenumărate grupuri de alți oaspeți, cu chipuri luminoase și vesele. Străbătând cetatea principală și pe cea de la apus, se observa că toate încăperile erau pline cu musafiri - ici, un grup recita versuri din teatrul Nô, colo, în alt grup, se declamau poezii. Chiar și după-amiază, alți și alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să fie o singură linie de flăcări curgând ca un râu, tocmai de la Nagahama până la Kinomoto, lângă poala muntelui pe care se aflau. Flăcările se întindeau din loc în loc, cât vedeai cu ochii - un torent continuu de foc, cu cercuri luminoase. — Ce-i asta? Buimăciți un moment, își veniră, dintr-o dată, în fire. — Să mergem! Repede! Santinelele coborâră pe fața râpii ca și cum și-ar fi pierdut echilibrul și o luară la fugă să anunțe tabăra principală. Legănat de anticipările glorioase pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Katsuie. Fie și numai din acest motiv, situația era profund emoționantă. În castelul Kitanosho, avea loc un banchet final. Participau peste optzeci de persoane - întregul clan și vasalii superiori. Soția lui Katsuie și fiicele ei stăteau așezate sub lămpile luminoase, în mijlocul grupului, pe când armata inamică aștepta afară, la foarte mică distanță. — Nu ne-am adunat așa nici măcar ca să sărbătorim prima zi a noului an! spuse cineva și toată familia râse. În zori, va începe prima zi din viața noastră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
putu stăpâni un zâmbet în colțul gurii. După căderea Castelului Kitanosho, Hideyoshi le îngrijise pe cele trei fete ale lui Oichi ca și cum ar fi fost propriile lui fiice. Când clădise Castelul Osaka, pusese să se construiască o incintă mică și luminoasă, anume pentru ele. Din când în când, le vizita și se jucau împreună de parcă ar fi avut grijă de niște păsări rare, într-o colivie aurită. — De ce râzi, Sakichi? îl provocă Hideyoshi. Însă și el însuși se simțea destul de amuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
începură să se îmbulzească pe străzi și prin vecinătatea castelului, ovaționându-l, până la căderea nopții. Lucrările de construcții externe ale Castelului Osaka se terminaseră deja. Când se înnoptă, în fața oamenilor începu să se desfășoare o scenă de pe altă lume. Lămpi luminoase străluceau din nenumăratele ferestre ale fortului cu cinci niveluri din fortăreața principală, precum și din fortărețele mai mici, a doua și a treia, împodobind cerul nocturn și luminând hotarele castelului pe toate cele patru laturi: la răsărit, Râul Yamato; la miazănoapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nechemați aduși la catedră. Doar că omul sfințește locul: și soții Mânăstireanu «ridică» la propriu și la figurat școala din Căuești. Încep presiunile și persecuțiile politice, delațiunile și privațiunile în toată această lungă iarnă a vrajbei noastre, sunt și puncte luminoase: drag de școală, căldura familiei și prietenii (este cazul învățătorului și profesorului Petre Coloșenco). Stăruința și pasiunea îl conduc pe învățătorul Alexandru Mânăstireanu spre Facultatea de Filologie: în 1959, la 43 de ani, absolventul Alexandru Mânăstireanu trece cu brio Examenul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
afectate capitolului ultim este apropiat de al celui dedicat vieții active, dovadă că pensionarul înțelege să rămână activ, dar mai ales prezent în viața familiei și a breslei (prin continuarea tradiției întâlnirilor de promoție, găzduite, subliniez, de organizator!). Din zile luminoase, dar și din zile negre e făcută vârsta înțelepciunii: împliniri (prin copii, nepoți, strănepoți), dar și pierderi de neconsolat (20 august 1983 cea mai neagră, amarul și disperarea despărțirii de soție). Et la vie continue... «Mariana, draga mea! Mergi cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
răspicat: „Domnule, lasă băiatul aici și vom vedea ce putem face acum. E păcat ca un asemenea băiat să rămână la coarnele plugului”. Și am plecat eu la clasă și tata acasă și neagra disperare s-a transformat într-o luminoasă nădejde spre viitor și asta datorită acelui OM minunat, profesorul PAUL CONSTANTINESCU, pe care nu-l voi uita până în ultima clipă a vieții mele. 4 decembrie 2003 Al. Mânăstireanu, „Academia Bârlădeană”, Nr.21, trim. IV, 2005 *** Mălin, vestitorul Revoluției Am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fapt care aduce mult optimism. La ora 10 iau un taxi și merg la cimitir, cu multe crizanteme și împodobesc mormântul soției și al fostului meu director la Școala Normală, Paul Constantinescu. E o liniște perfectă în cimitir, soarele stăruie luminos și călduros pe la ora 11, încât pare nefiresc de cald pentru mijlocul lui decembrie. Revin acasă puțin transpirat, încălzit. Am pregătit un volum pentru d-na prof. Ioana Triculescu din București, veche și bună prietenă a Marianei. Un autograf potrivit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
se văzu nevoit să intervină încă o dată în încercarea de a aplana potențialele divergențe majore ce puteau măcina membrii Quadrantului. Cumva, trebuia să reinstaleze atmosfera de optimism ce dominase inițierea proiectului. Așa că începu să deseneze în aer o uriașă spirală luminoasă care se îngusta pe măsură ce luminozitatea ei devenea din ce în ce mai puternică, până ce ajunse un bob de lumină orbitoare. - Nu poți organiza un spațiu ideal în care să împaci toate interesele caracteristice ființei umane, ce pot merge de la simbioză și până la antagonism total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
de semnul crucii.. A urmat un moment de întristare. Bătrânul parcă nici nu îndrăznea să privească spre mine. L-am lăsat să-și rumege năduful... În cele din urmă, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, cu chip liniștit și luminos, a reluat: --Nu știu dacă și tu gândești la fel, dar eu stau și mă întreb cum a rezistat și cum a renăscut de atâtea ori Moldova, care s-a aflat în calea tuturor răutăților. Când nu veneau tătarii în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Adam și Eva în genunchi, 12 îngeri aplecați spre scaun și apoi o mare mulțime de sfinți cu aureole de o parte și de alta, ca o mare de capete ce se pierde în zare, pe un cer cu nori luminoși. Deasupra absidei sudice, pe porțiunea de zid vertical ce face legătura cu bazele turlei, într-o scenă mai mare sunt reprezentați Apostolii pe scaune de judecată cu Iisus Hristos în centru, deci, tot o scenă din Judecata de apoi. De
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din Egipt a iudeilor. În prima scenă după cetatea Egiptului este arătată armata egipteană, după care urmează Marea Roșie în valurile căreia se zbat cei ce se încumetă să-i urmărească pe evrei, care sunt plasați pe malul opus, cu chipurile luminoase, că au scăpat de robie. Scena următoare arată cum este dus chivotul legii pe umeri de către un grup de evrei, în fața cărora unii se închină iar alții cântă din trompete. În zare se vede silueta unei cetăți, țara făgăduinței. Registrul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
încearcă să-i ajute în ascensiunea lor, precum și atitudinea de satisfacție a diavolilor, care-i privesc pe cei prăbușiți, dar și spaima și deznădejdea celor aruncați în abis. Dozajul culorilor, închis la chipurile celor aruncați în abus și al diavolilor, luminos la figurile și nimburile îngerilor, care zboară, a sufletului ajuns pe ultima treaptă a scării și a lui Iisus Hristos, dau compoziției, în ansamblul ei, un aer de puternic dramatism. Pe glaful din stânga este Scara lui Iacob, pe care urcă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iacob, pe care urcă și coboară îngerii, în partea de sus este Maica Domnului cu Pruncul Iisus. Sunt redați mulți îngeri într-o mișcare vie. În fereastra din stânga, în partea de sus este Iisus Hristos binecuvântând, încadrat de o aureolă luminoasă și simbolurile evangheliștilor. Pe glaful din dreapta sunt mai mulți îngeri și câțiva demoni, ținând sufletele credincioșilor reprezentate prin trupuri în miniatură. În stânga sunt două scene: Iisus Hristos, în medalion, încadrat de îngeri, în a doua, de asemenea, îngeri și demoni
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
iertați câți îmi vor fi greșit”. Acest paragraf arată că alcătuitorul era un călugăr care cunoștea temeinic învățătura Bisericii Ortodoxe și care era înzestrat cu alese calități sufletești. Sărăcia în care a trăit arată că egumenul Varlaam era o figură luminoasă, conștientă de chemarea sa”<footnote Adrian Hrițcu, Viața monahală în Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 575 footnote>. Vatra mănăstirii a fost arendată între 1843-1846 egumenului Metodie cu 400 de galbeni. La
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
11 februarie 2006. Pot spune că a avut trei virtuți, care i-au împodobit viața: credința ortodoxă păstrată cu sfințenie de-a lungul întregii vieți, smerenia inimii și dragostea față de Dumnezeu și față de oameni. Avea o figură blândă, pătrunzătoare și luminoasă, vindecătoare și aducătoare de multă pace. Cel care s-a rugat mult și a lucrat pentru binele credincioșilor cât a trăit pe pământ va continua să se roage și să ne ajute spiritual în drumul spre mântuire și de acolo
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și a lucrat pentru binele credincioșilor cât a trăit pe pământ va continua să se roage și să ne ajute spiritual în drumul spre mântuire și de acolo, din împărăția veșnică a lui Dumnezeu. Era un om deschis, o persoană luminoasă și apropiată de oameni. Privirea lui senină te fascina. Știa gândurile și necazurile oamenilor înainte de a le spune fiecare. În ultimul an al vieții a fost mai mult bolnav. L-am văzut lăcrimând când durerile nu conteneau să înceteze. O
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de președintele României. Iată liniile în care s-a desfășurat viața monahală la Mănăstirea Cetățuia de-a lungul celor 340 de ani de existență. Cu toate că obștea a avut călugări puțini și mijloace materiale reduse, aici s-a scris o pagină luminoasă a istoriei Bisericii și a neamului românesc. Rămâne ca astăzi, noi, ucenicii acestor mari duhovnici să ne străduim să păstrăm și să punem în valoare tezaurul numit Cetățuia. X. Odoarele de altădată ale mănăstirii Pentru Gheorghe Duca, Mănăstirea Cetățuia era
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
noroc, pentru că tot atât de bine se putea ca eu să vorbesc, eu să aud... Savurăm băutura pe îndelete. Bătrânul - se vede bine - este în al nouălea cer. Privește adesea spre ușița închisă, dincolo de care se află fostul lui ucenic. Un zâmbet luminos îi stăruie pe chip. Când vraja momentului s-a risipit, ne ridicăm - cu părere de rău parcă... Ei, acum mai merge să colindăm cele ulițe, fiule. Hai întâi să privim oleacă la palatul gospod și după aceea s-o luăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Vodă vine din Copou, fiule. Are acolo un foișor. A stat câteva zile să se hodinească și să scape de griji...Aer curat, liniște... Cred că ai dreptate, părinte, pentru că asta se vede și pe chipul lui. Parcă-i mai luminos, mai vioi, iar pe buze îi flutură un zâmbet continuu. Când totul s-a liniștit și când târgoveții și-au ridicat frunțile din colbul uliței bătrânul mă face atent: Aș vrea să-mi spui ce părere ai despre cele scrise
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de tineri brigadieri, care în mod voluntar s-au înscris în brigăzile de muncă patriotică și numai cu roaba și târnăcopul a mutat munții din loc, cântând voioși cu credința în suflet că ei construiesc o țară liberă, un viitor luminos pentru ei și copiii lor. Așa au fost făcute căile ferate, Bumbești-Livezeni, Salva-Vișeu, Agnita Botorca și alte construcții care au rămas și vor rămâne pe veci, ca un semn al entuziasmului unui popor, care la un moment dat au crezut
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]