8,611 matches
-
menit să dureze continuu”. Prin cuvântul său, Dumnezeu se „autodeschide” față de om, adresându-i cuvântul său, definindu-l pe om ca o ființă către care se poate adresa. Aceasta face ca religia să fie, „în mod esențial, un dialog de mântuire între Dumnezeul cel viu și om”. Astfel, „Dumnezeu cel nevăzut, în belșugul iubirii sale, se adresează oamenilor ca unor prieteni și intră în relație cu ei, pentru a-i chema și a-i primi la împărtășire cu El”, pentru că „marea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
da personal lor, pentru a stabili cu ei o comuniune”. 2.2 Dumnezeu și omul în dialog și în raport dialogic Dialogul dintre Dumnezeu și om începe într-un mod concret cu Revelația. Aceasta conține adevărul cu privire la Dumnezeu și la mântuirea omului, pe care l-a creat. Prin revelație, omul nu primește doar un simplu „conținut”, ci o „prezență” care pentru el devine în mod evident o forță. În fața unei astfel de prezențe, omul se poate înțelege numai dacă intră într-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiind înglobat sub numele de „revelație extrabiblică”. Între acestea două nu există nici o opoziție, pentru că nu este „nici o antiteză între intervenția universală a lui Dumnezeu, între dialogul pe care Dumnezeu l-a avut cu omul din toate timpurile și economia mântuirii, pentru care Dumnezeu a intervenit o singură dată și definitiv în istorie”. Se recunoaște însă primatul cuvântului lui Dumnezeu, pentru că textele biblice au capacitatea „de a da expresie cu obiectivitate originală evenimentului de automanifestare a lui Dumnezeu”. Aceasta nu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
găsește punctul maxim în persoana lui Isus Cristos, pentru că „viața lui Isus traduce în limbaj uman existența naturii trinitare a lui Dumnezeu care este iubire”. Fiind „Cuvântul” prin excelență (cf. In 1,1-2), Cristos este un „perfect comunicator”, care comunică mântuirea oamenilor. Iar, dacă în același timp el este Adevărul (cf. In 14,6), fiind un Dumnezeu adevărat, atunci tot el comunică cu certitudine adevăratele valori, adică ceea ce este esențial și necesar omului pentru mântuirea sa. Toate lucrările lui Dumnezeu sunt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este un „perfect comunicator”, care comunică mântuirea oamenilor. Iar, dacă în același timp el este Adevărul (cf. In 14,6), fiind un Dumnezeu adevărat, atunci tot el comunică cu certitudine adevăratele valori, adică ceea ce este esențial și necesar omului pentru mântuirea sa. Toate lucrările lui Dumnezeu sunt o comunicare a divinității milostive și toate converg spre acest eveniment al lui Isus Cristos în istorie. Diferitele revelații particulare au loc, nu pentru a completa „evenimentul lui Cristos”, care este revelația definitivă, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să trăiască credința cât mai autentic și eficient. Există o dimensiune trinitară a comunicării lui Dumnezeu, prin care se afirmă că fiecare Persoană Divină posedă tot binele, tot adevărul și tot frumosul, în modalitatea comuniunii și a comunicării. Crearea și mântuirea nu sunt altceva decât comunicarea Sfintei Treimi către umanitate, care are ca scop ultim conducerea omului spre comuniunea cu Dumnezeu. Prin intermediul lui Cristos, care este „inima existenței divine”, Dumnezeu Tatăl se implică într-un dialog cu oamenii (cf. In 14
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
devine un loc sigur, prin care Dumnezeu se apropie de om, iar omul de Dumnezeu. Omul cunoaște mai profund divinitatea și poate dezvolta un dialog cu ea și totodată se recunoaște și pe sine, așa cum este în drumul său spre mântuire. Sfânta Scriptură a fost și este interpretată, nu din motive arbitrare, ci din dorința de a se ajunge la cuvântul propriu-zis și la voia lui Dumnezeu. Interpretată cristologic, se recunoaște că întreaga istorie a mântuirii, în care Dumnezeu s-a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este în drumul său spre mântuire. Sfânta Scriptură a fost și este interpretată, nu din motive arbitrare, ci din dorința de a se ajunge la cuvântul propriu-zis și la voia lui Dumnezeu. Interpretată cristologic, se recunoaște că întreaga istorie a mântuirii, în care Dumnezeu s-a revelat, se concentrează asupra evenimentului unic al lui Isus Cristos, care este numit și „limbajul comun între Dumnezeu și om”, pentru că prin el, Dumnezeu vorbește în mod direct și concret limbajul oamenilor. Dacă „în trecut
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cuvântului lui Dumnezeu, momente de reculegere, proclamări solemne ale cuvântului lui Dumnezeu, rugăciuni și cântece inspirate din Scriptură, cateheze, lectio divina, etc. Toate aceste momente hrănesc un dialog profund între om și Dumnezeu și îl conduc pe om pe drumul mântuirii sale. Există și o „sacramentalitate” a cuvântului lui Dumnezeu, pentru că, atunci când este proclamat, Cristos însuși este prezent, așa cum este prezent și în speciile euharistice. În plan liturgic, între cuvântul lui Dumnezeu și sacramente este o legătură profundă. De aceea, fiecare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
uniunii omului cu Dumnezeu. Cristos este numit „sacrament originar”, „marele sacrament”, sau „sacrament al lui Dumnezeu și sacrament al omului”, pentru că datorită lui este posibilă întâlnirea dintre Dumnezeu și om. În același timp și Biserica este numită „sacrament universal de mântuire”, „sacrament fundamental”, sau „sacrament radical”, pentru că „este peste tot un loc privilegiat al întâlnirii cu Dumnezeu, semn și instrument, în care Dumnezeul cel viu își arată atenția și fidelitatea sa protagonistului uman al alianței”. Fiind un loc privilegiat de întâlnire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Aceasta face ca sacramentul să fie o „parte sigură a relației dintre Dumnezeu și oameni”. Dumnezeu, care este invizibil, se adresează omului printr-un semn vizibil, al sacramentului, pentru a i se dărui și, prin urmare, pentru a-i oferi mântuirea. Omul, la rândul său, doar când se oferă pe sine însuși prin credință, îl poate întâlni pe Dumnezeu, care se lasă găsit în ipostaza celui care i se dăruiește. În aceasta constă dialogul sacramental și tocmai acest fapt face din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mereu păstrând aceeași formă. De la Tradiție la Evul Mediu și mai apoi la postmodernitate, Biserica a menținut și a considerat un dar divin și prețios această taină sfântă, a reconcilierii, păstrând în sânul ei un dialog original și personal de mântuire între „Eu-l lui Cristos și Tu-ul omului", care se întâlnesc în spațiul sacru al aceleiași Biserici. 1. Biblia și reconcilierea Biblia înfățișează într-un mod constant atât dorința clară a lui Dumnezeu ca omul să cunoască fericirea, trăind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iertați evidențiază gradul de recunoștință proporțional cu semnificația iertării pe care omul o primește (cf. Lc 7,40-43). Ca și în Evanghelia după Sfântul Matei, apare și aici ideea că iertarea și reconcilierea sunt împreună evenimente ce decurg din lucrarea mântuirii lui Dumnezeu. Cea mai evocată și mai spectaculoasă scenă a reconcilierii este oferită de „Parabola fiului risipitor” (cf. Lc 15,11-32), întărită de alte două asemănări: cea „a bunului păstor”, care se bucură de oaia regăsită, și cea „a femeii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lucru este încununat în mod admirabil prin modalitatea în care Isus a suferit jertfirea de sine, invocând iertarea Tatălui asupra celor care îl osândeau: „Tată, iartă-i căci nu știu ce fac!” (Lc 23,24). Promițându-i cu certitudine tâlharului din dreapta sa mântuirea (cf. Lc 23,43), Isus demonstrează bunătatea necondiționată a lui Dumnezeu, care dorește ca omul să aibă o relație cu el și în veșnicia fericită. Evanghelia după Sfântul Ioan se caracterizează prin faptul că este presărată cu motive ale carității
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o slujire specială: „Primiți pe Duhul Sfânt. Cărora le veți ierta păcatele vor fi iertate; cărora le veți ține, vor fi ținute.” (In 20,22-23) Datorită prezenței Duhului Sfânt, Cristos îi face pe apostolii săi asociați la opera măreață a mântuirii, încredințându-le acest sacrament scump, al reconcilierii. În Faptele Apostolilor, penitența este un obiect al predicării apostolilor către păgâni și iudei, cărora le sunt propuse convertirea și botezul. Acestea sunt de fapt calea către o viață nouă. Botezul era și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Reconcilierea oferită de Dumnezeu este gratuită și necondiționată, pentru că „dușmani fiind, am fost reconciliați cu Dumnezeu” (Rom 5,10). Omului nu i se cere decât a se deschide acestui dar și de a crede în el. Fiind suficientă această credință, mântuirea omului se justifică prin jertfa lui Cristos, față de care omul este liber, în plenitudinea existenței sale, fie să refuze, fie să accepte că „am fost reconciliați cu Dumnezeu prin moartea Fiului său” (Rom 5,10). În aceeași logică, se înscrie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ef 2,15). Prin urmare, Sfânta Scriptură prezintă reconcilierea ca un eveniment concret care îl transformă pe om atât în interiorul existenței sale, cât și în exterior, în relație cu ceilalți. Vechiul și Noul Testament se poziționează consecutiv în prezentarea planului de mântuire realizat de Dumnezeu. Isus Cristos este punctul culminant al acestui plan, prin care iertarea și viața nouă sunt daruri divine oferite omului. Prin reconciliere, omul devine sfânt și își redobândește viziunea primară asupra lucrurilor din jur așa cum au fost ele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
exprima părerea de rău pentru păcate și pentru a intra într-o viață nouă. Autorul afirmă că este mai recomandabil ca omul să fie considerat mic, dar să rămână în turma lui Cristos, decât să se mândrească și să piardă mântuirea. De fapt, el vorbește de penitență ca modalitate de a se întoarce la ascultarea față de păstori, această acțiune fiind un act de umilință. În secolul al II-lea, un document de referință este Scrisoarea lui Barnaba, care vorbește despre mărturisirea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o listă cu alte zece modalități prin care se putea obține iertarea de păcate, astfel: caritatea, pomana, lăcrimarea, posomorârea inimii sau a corpului, declararea vinovăției proprii înaintea lui Dumnezeu, mijlocirea sfinților, credința bine exercitată, convertirea aproapelui și conducerea acestuia la mântuire, iertarea și uitarea ofenselor primite. Treptat, în secolul al III-lea, practica penitenței își conturează un ritual mai stabil, structurat în trei părți: acuzarea păcatelor, îndeplinirea penitențială și reconcilierea publică. Aceasta din urmă era oferită de către episcop doar când se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mulțime de oameni din rândul păgânilor trec la creștinism și primesc botezul. Dar, din cauza lipsei de experiență de viață creștină, aceștia pierd cu ușurință puritatea dobândită la botez, exprimând o nevoie acută de penitență pentru a putea să râvnească la mântuire. Cu toate acestea, condițiile cerute de practicile penitențiale au rămas aceleași. Această situație însă nu a demonstrat eficacitate, ci a condus chiar la un proces de îndepărtare a omului de sacramentul penitenței. 2.1.2 Elemente de rit în celebrarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
creșterea spirituală a creștinului penitent. Subliniindu-se dimensiunea eclezială a păcatului, se accentuează același aspect și în cadrul reconcilierii și al convertirii chiar a unui singur creștin. Același Conciliu subliniază și aspectul kerygmatic al sacramentului, când afirmă că Biserica anunță vestea mântuirii și celor care încă nu cred, pentru ca toți oamenii să se convertească și să îl cunoască pe unicul Dumnezeu prin faptul de a face penitență. De aceea în fața creștinilor, Biserica are datoria permanentă de a predica credința și penitența. Preoților
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dar pentru care ei pot avea un simț al vinei. Concepția că sacramentul funcționează „ex opere operatum” nu legitimează tratarea acestuia în mod mecanic, fără implicare afectivă, sinceră și profundă. Sacramentul reconcilierii trebuie privit ca un eveniment de eliberare, de mântuire și sfințire, dar nu izolat, ci ca un act inserat în „marile evenimente ale istoriei mântuirii”, care fac parte din planul înțelept al lui Dumnezeu. El trebuie considerat un eveniment în toată puterea cuvântului, pentru că, fiind un eveniment, atunci este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
operatum” nu legitimează tratarea acestuia în mod mecanic, fără implicare afectivă, sinceră și profundă. Sacramentul reconcilierii trebuie privit ca un eveniment de eliberare, de mântuire și sfințire, dar nu izolat, ci ca un act inserat în „marile evenimente ale istoriei mântuirii”, care fac parte din planul înțelept al lui Dumnezeu. El trebuie considerat un eveniment în toată puterea cuvântului, pentru că, fiind un eveniment, atunci este privit ca „ceva care ne surprinde”, care rupe liniștea și caracterul ordinar al timpului, care ne
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
proces dialogic, care alimentează relația fundamentală dintre om și Dumnezeu. 1. Sacramentul reconcilierii, moment privilegiat al dialogului cu Dumnezeu Dialogul între Dumnezeu și om, care se realizează într-un mod privilegiat în sacramentul reconcilierii, poate simboliza „ultimul pas al istoriei mântuirii, care creează comuniunea omului cu Dumnezeu, făcând posibilă și comuniunea oamenilor între ei în unicul Trup al lui Cristos”. Acest dialog este atât de serios și de profund din partea lui Dumnezeu, încât, de când „Cuvântul s-a făcut trup” (In 1
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
împăcării. Căința este elementul declanșator. Ea este necesară ca o cauzalitate a ulterioarelor acțiuni penitențiale, fiind „principiul și sufletul convertirii”. „Detectarea” păcatului nu vine pur și simplu din natura conștiinței umane, ci din raportarea sa la cuvântul lui Dumnezeu. Contemplarea mântuirii înfăptuită de Cristos, îl introduce pe om „într-o dimensiune nouă: în viața de relație cu Dumnezeu”. Doar în raport cu Dumnezeu, omul își poate vedea păcatul său. În acest scop, Ritualul Penitenței propune o scurtă celebrare a cuvântului lui Dumnezeu, înainte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]