6,722 matches
-
din Constituția României din 1991. Articolul 656 Lipsa de denunțare nu poate vatămă în drepturile lor pe ascendenții și descendenții omorâtului, pe afinii săi de acelasi grad, pe soțul sau soția sa, pe frații sau surorile sale, pe unchii sau mătușile sale, pe nepoții sau nepoatele sale. Articolul 657 Moștenitorul depărtat de la succesiune că nedemn este obligat a întoarce toate fructele și veniturile a caror folosință a avut-o de la deschiderea succesiunii. Articolul 658 Copiii nedemnului viind la succesiune, în virtutea dreptului
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
distincției biologice prin distincții de altă natură, mai ales economică. Opoziția masculin-feminin se realizează, lexical, a. la nivelul rădăcinii: bărbat - femeie cerb - căprioară băiat - fată bou - vacă tată - mamă motan - pisică frate - soră cocoș - găină ginere - noră berbec - oaie unchi - mătușă armăsar - iapă b. la nivelul sufixului moțional, care formează substantivele mobile: • substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Alb tăiușul paloșului... (I. Creangă, I, p. 210), „Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă că ți-oi prinde și eu bine vrodată.” (I. Creangă, p. 236). Cel mai adesea, însă, vocativul intră în sintagme cu interjecții sau termeni alocutivi (bade, mătușă, moș, nene, domn etc.) în care nu dezvoltă nici o funcție sintactică: „Da ce-a fost pe aici, moș Nichifor?” (I. Creangă, p. 103), „Nu-i rău, măi Ștefane, să știe băietul oleacă de carte” (I. Creangă, p. 27). Rămân în afara
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorială de tip sintactic: negația, modalitatea, aspectul, temporalitatea. Ocupă această poziție funcțională: - adverbe de negație: nu, nici: „Nu lua în seamă cântecele grele / Cu care turbur liniștea de-apoi.” (T. Arghezi) - de modalitate: aproape, mai, cât pe ce: Hârsita de mătușa nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului! Cât pe ce să puie mâna pe mine!” (I. Creangă) Observații: Aceste adverbe exprimă foarte frecvent în mod redundant „irealul” concomitent cu semiauxiliarul de modalitate a fi: Cuprins de amețeală nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul semantic al relației de dependență sau al verbului regent; verbul a se îndoi, locuțiunea verbală a sta la îndoială, de exemplu, sunt determinate în mod frecvent de circumstanțiale limitative (referențiale): "Nu te mai îndoi despre asta, cumnată Smărandă, zise mătușa..." (I.Creangă) RELAȚII DE DEPENDENȚĂ MEDIATĂTC "RELA}II DE DEPENDEN}| MEDIAT|" În afara relațiilor sintactice de dependență desfășurate prin implicarea directă a celor doi termeni ai sintagmei: regentul și determinantul: Am cumpărat ¬ mere, intervin în structura enunțului, în legătură cu desfășurarea pluridimensională a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a născut tot în 2002, prematură, la 7 luni, având 1,300 grame, fiind întubată și ținută la incubator timp de trei luni. Mai are un frate, acesta sănătos, dezvoltat normal, și locuiește, împreună cu părinții, într-o casă a unei mătuși din partea soțului, pe perioadă determinată. Este diagnosticată cu „Paralizie cerebrală infantilă, diplegie spastică operată, cu deficit neuro motor sever, greu transportabilă”, neputându-se deplasa decât cu sprijin. Dezmierdată „Bia”, este o fetiță frumoasă și cochetă. Are suflet mare, dăruiește tot
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dat mâna, ș-am dus-o la maică-sa. I-am spus atunci câteva cuvinte. - înțeleg și știu ce cuvinte... oftă abatele. A tâta est e? - Atâta! Intrând apoi și eu la domnița Ruxand a, care mi-i rudă și mătușă, eram așa de aprins, încât i-am mărturisit mai multe decât se cuvenea. Atunci bătrâna a susp inat și și-a adus aminte de iubirile și nefericirile tinereților ei și m-a mângâiat, încredințându-mă că va găsi vreme să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
școală. Informații privind abuzul În ziua de 15 august 2010, în jurul orelor 12 12.30, tatăl minorei A.C., și-a trimis fica să aducă apă de la locuința surorii sale, M.A., aflată în apropierea casei.Dorind să nu-și deranjeze mătușa, minora l a înștințat pe tată că are de gând să meargă la fântâna situată la aproximativ 300 metri de casă, pe un imaș, la ieșirea din sat, loc în care mai fusese de foarte multe ori. După aproximativ o
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
În călătoria întreprinsă în Orient, băiatul reține mai ales unele detalii erotice și , acasă, se laudă cu aventuri imaginare. În București cutreieră străzile în speranța nemărturisită - a unei aventuri adevărate, însă când se ivește prilejul, bate speriat în retragere. Pe mătușa Mary o iubește în taină, îi cotrobăiește cu volupate prin lucruri sau se ascunde în buduarul ei. Altă dată ochii îi fug după Ioana, o tânără servitoare. Respins de Ioana, pătrunde noaptea pe fereastră în odaia naivei Lilli, care, deși
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
dar obiectivul este până la urmă atins. Nepotismul este un mod de a fi, iar dacă cel realizat din familie ajunge într-o funcție publică, atunci acea instituție va fi curând invadată de rudele sale. Este vorba aici despre veri, unchi, mătuși, surori, frați, copii sau nepoți. Există primării, de exemplu, în România, în care primarul și-a adus pe unchiul său viceprimar, nepoata la cadastru, sora directoare de școală și mătușa măturătoare la grădiniță. Se trăiește găunos într-un fel de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
invadată de rudele sale. Este vorba aici despre veri, unchi, mătuși, surori, frați, copii sau nepoți. Există primării, de exemplu, în România, în care primarul și-a adus pe unchiul său viceprimar, nepoata la cadastru, sora directoare de școală și mătușa măturătoare la grădiniță. Se trăiește găunos într-un fel de complicitate perpetuă, asemeni cetelor și triburilor primitive. Chiar comportamentul celor amintiți este unul în consecință. Ei nu se comportă ca funcționari ai statului, ci ca șefi de trib sau preoți
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ne-a înconjurat o turmă de mistreți. Era iarnă, noapte, frig teribil. Înnebuniți de spaimă, am stat totuși neclintiți. Ne-au dat târcoale și au plecat mai departe. După această întâmplare, mama m-a mutat în alt sat, la o mătușă. Numai că nici acolo n-am stat prea mult, deoarece trebuia să am grijă de copiii mătușii și să-l ajut pe bărbatul ei să facă agricultură, așa că timp de învățat nu-mi mai rămânea. Până la urmă, m-am mutat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
totuși neclintiți. Ne-au dat târcoale și au plecat mai departe. După această întâmplare, mama m-a mutat în alt sat, la o mătușă. Numai că nici acolo n-am stat prea mult, deoarece trebuia să am grijă de copiii mătușii și să-l ajut pe bărbatul ei să facă agricultură, așa că timp de învățat nu-mi mai rămânea. Până la urmă, m-am mutat la internatul care se înființase pe lângă școală, unde am făcut încă un an. În clasa a șaptea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
părinților noștri, despre care ei (ne) vorbeau mai mult pe șoptite. Noi, copiii, știam că ea se află chiar peste deal, dincolo de pădurea Odocorenilor, peste sârma ghimpată, unde trăiesc mulți dintre părinții, frații și surorile părinților și bunicilor noștri, verișori, mătuși și unchi de-ai noștri. Mai târziu, când au apărut primele aparate de radio, primele televizoare, România a început să existe și pentru noi, cei mai mici, care treptat am început să conștientizăm că românii din Bucovina nu sunt altceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
relația cu Jean ar fi provenit Gennaro care a venit la Veneția, în perioada carnavalului, cu dorința de a-și găsi mama. Într-un dialog cu Lucrezia, Gennaro a aflat că ducesa, care-și încărcase conștiința cu multe omoruri, este mătușa lui și este sigur că ea a omorât-o pe presusupusa lui mamă. Din gelozie, ducele, care o suspecta pe Lucrezia de relații amoroase cu Gennaro, l-a otrăvit, iar Lucrezia i-a dat un antidot să-l salveze. Gennaro
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de asasinat a soției și a amantului ei, de conspirație împotriva cardinalului de Richelieu, însoțit voluntar de a doua sa soție, Jeanne de Cardillac, s-a născut o fetiță Françoise d'Aubigné. Copila a fost luată și crescută de o mătușă și apoi a intrat sub tutela contesei de Neuillan care a tratat-o ca pe o rudă săracă, ceea ce corespundea realității. Un timp a fost dusă la o mânăstire pentru a fi educată. Tânăra a ales între a merge a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Marie Rose, alintată, Yeyette, era prima dintre cele trei fete ale familiei. Sora lui Josephe, Edmée, o blondă atrăgătoare, a plecat la Paris ca amantă a vicontelui François de Beauharnais. La insistențele acesteia, Marie Rose a plecat în Franța, la mătușa ei care s-a ocupat de educația ei. Avea cincisprezece ani, era frumoasă, grațioasă, capricioasă, provocatoare, avea păr negru, ochi negri și expresivi. Dansa, cânta, avea maniere demne de o aristocrată, își corectase pronunția și modul de exprimare, citea Racine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Olympia, ce a generat mare scandal, a fost cumpărat prin subscripție, expus în Muzeul Luxemburg și transferat apoi la Luvru. La vârsta de treisprezece ani, frumoasa și fragila Victorine, ce a crescut într-un sat alsacian, a fost adusă de "mătușile ei" la Paris pentru a urma școala de balet de pe lângă Opera din Paris. În sala de repetiții a fost remarcată de pictorul Edouard Manet, căruia i-a fost prezentată de pictorul și prietenul său Edgar Degas, și i-a propus
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de ea, cea în carne și oase, dar și de cea din tablou. Cu Manet a fost sinceră, i-a spus că este dintr-un sat din Alsacia, că mama i-a murit la naștere, că nu-și cunoștea tatăl. "Mătușile", despre care nu știa mare lucru, au aruncat-o în brațele unui bărbat căsătorit, cu pretextul de a fi bona copiilor lui. Acesta a profitat de naivitatea ei, a violat-o și i-a lăsat drept amintire o cicatrice pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a aflat că este fiica lui Marie Laurent, internată la spitalul de boli nervoase Salpêtrière, pe care o vizita prietena americană a lui Manet, pictorița Julia Stanhope- Morgan (în realitate, pictorița Mary Cassatt), că s-a născut la Paris, că "mătușile" care au adus-o la Paris erau servitoarele mamei ei, că tatăl ei a fost Baudelaire și a cărui moarte a tulburat-o. Celebrul scriitor a fost extrem de marcat de viața de familie. Și-a pierdut tatăl la o vârstă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de mură coaptă, spălați de roua lacrimilor și înseninați dimineața de soarele cel blând al vârstei. O însoțim pe Mura în încercările ei, mult prea grele pentru un copil așa de mic, la câmp, înfruntând soarele, oboseala, dar și zgârcenia mătușii care-și umilește rudele sărmane. Sintetizată în câteva pagini, povestea Murei este educativă pentru copiii de astăzi, care au tot ce visează dar care nu depun nici un efort pentru asta, considerând că totul li se cuvine. Numai întorcându-ne cu
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
într-o infinită stare de nou, de bine, într-o nouă zi! O nouă zi pentru Mura. Ea știa că, împreună cu frățiorii ei, va pleca astăzi la câmp. Așa micuță cum este ea, va fi de ajutor... așa îi spunea mătușa ei, femeia aceea zgârcită și rea, care o trimitea mereu să aducă apă de la fântână. Locuia lângă casa bunicii. Era una din nurorile ei. Voia bunica uneori să o pună la punct în felul ei înțelept, bătrânește, dar nu avea
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
ai copiilor. Cine a trecut prin așa ceva, știe ce înseamnă să duci rândurile până la capăt, să ai grijă să nu tai decât buruieni. Trebuie să ai multă îndemânare, pricepere, răbdare și... mâncare. Aici am vrut să ajung. Aici a „impresionat” mătușa Murei și, poate tocmai de aceea, acest amănunt nu a fost uitat, chiar dacă peste el au trecut zeci de ani. Unele amintiri nu se șterg, cu atât mai mult cu cât ele sunt atât de triste. La apusul soarelui, mătușa
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
mătușa Murei și, poate tocmai de aceea, acest amănunt nu a fost uitat, chiar dacă peste el au trecut zeci de ani. Unele amintiri nu se șterg, cu atât mai mult cu cât ele sunt atât de triste. La apusul soarelui, mătușa, pe care, hai să o numim Ftenia, scoate de sub frunzele abia simțite ale unui copăcel rătăcit prin acele locuri o strachină din aceea de lut, frumoasă ce-i drept, dar ce folos. Până la jumătatea ei se zărea, albă și triumfătoare
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
frumoasă ce-i drept, dar ce folos. Până la jumătatea ei se zărea, albă și triumfătoare, mâncarea, de care auzise toată ziua și pe care, chiar o așteptau frații Murei, ea și un tânăr de prin sat - o altă victimă a mătușii Ftenia. - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, că acuma vă dau și mâncarea! Haideți, că doar nu ați muncit degeaba! Vă dă acuș tușa Ftenia de mâncare. Și, cum spuneam, pe fundul străchinii, mâncarea albă, dorită de toți: brânză de oaie
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]