5,675 matches
-
la activitățile comunității științifice din Anglia secolului al XIX-lea, formată preponderent din bărbați bogați de rit anglican. S-a luptat mare parte din viață cu dificultăți financiare. Familia ei era săracă și, ca , erau supuși discriminărilor legale. Tatăl ei, meșter tâmplar producător de mobilă, a murit când Mary avea unsprezece ani. A devenit cunoscută în cercurile geologilor din Regatul Unit, Europa și America, fiind consultată în probleme de anatomie, dar și referitoare la colectarea de fosile. Cu toate acestea, fiind
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
Piața 1 Decembrie 1918 (fosta Piața Gării) nr. 2, în apropiere de Gara Sibiu. Ea a fost construită în anul 1755 pe locul unei mănăstiri dominicane, cu scopul de a adăposti un crucifix masiv de piatră sculptat în 1417 de meșterul austriac Peter Lantregen. Mai este cunoscută și sub denumirea de “Clopoțelul de Argint”. Capela romano-catolică "Sf. Cruce” din Sibiu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare . Pe locul actualei capele
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
la scurtă vreme după acest tragic eveniment. În anul 1417 sculptorul austriac Peter Lantregen a sculptat un crucifix monumental, înalt de 7,30 m, dăltuit dintr-un singur bloc de piatră. El a fost amplasat în biserica dominicanilor, deasupra altarului. Meșterul sculptor a ajuns în Transilvania la începutul secolului al XV-lea și a realizat lucrări și în alte orașe ale sașilor: Brașov, Sighișoara sau Feldioara. Una din lucrările sale cel mai apreciate este grupul statuar "Închinarea magilor" de la Biserica din
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
în noile liste ale monumentelor istorice. În interiorul capelei se află un grup statuar de importanță deosebită pentru arta gotică din România. Această lucrare reprezintă pe "Isus răstignit încadrat de Maria și Ioan" și a fost sculptată în anul 1417 de meșterul Peter Lantregen din Austria. Grupul statuar este format din Crucea pe care este răstignit Mântuitorul, având la capete simbolurile celor patru evangheliști. La picioarele crucii se află statuetele Sfintei Fecioare Maria (Maica Îndurerată) și a Sfântului Apostol Ioan. Pe părțile
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
Bastioanele urmau să fie prevăzute cu platforme spațioase pentru amplasarea tunurilor, sub care trebuiau amenajate cazemate pentru depozitarea muniției și adăpostirea trupelor. Bastionul Haller a fost construit în perioada 1551-1553, în timpul primariatului lui Peter Haller. Lucrările au fost coordonate de meșterii Peter Nürnberger și Georg Waahl. Odată cu el a fost construit și bastionul plasat la Poarta Ocnei (Cizmarilor), astăzi dispărut. Pentru a finaliza cât mai repede această construcție, Dieta Transilvaniei a impus orășenilor și țăranilor români și sași din satele învecinate
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
În anul 1807, la sud de această poartă, s-a construit o cazarmă pentru încartiruirea militarilor din armata austriacă. Cazarma a fost ridicată de sibieni pentru a scăpa de obligativitatea încartiruirilor în casele cetățenilor. Ea a fost demolată în 1987. Meșterul brutar Johann Böbel (1824-1887) a realizat două picturi în acuarelă în care este reprezentat acest turn: prima datează din 1836 și prezintă turnul dinspre sud (din exteriorul fortificațiilor), în timp ce a doua a fost realizată în 1838 și prezintă turnul dinspre
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
a fost elaborat de arhitecții bucureșteni Ion D. Traianescu și Magdalena Iacobescu-Traianescu, fiica acestuia. Piatra fundamentală a viitoarei biserici a fost pusă la 31 iulie 1938 de către Ilarion Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Lucrările de construcție au fost executate de meșterul italian Iosif Polano. Printre cei care au contribuit cu sume mari de bani la construirea noii biserici s-a aflat Alecu Anastasiu și soția sa, Ecaterina, care sunt considerați ctitori ai catedralei și au fost înmormântați în subsolul acesteia. Au
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Ion Gură de Aur și Vasile cel Mare), Sf. Nicolae, Sf. Spiridon, Sf. Antonie, Sf. Atanasie, Sf. Modest, Sf. Ioan cel Milostiv și un sfânt necunoscut. În clopotniță se află un clopot mare turnat în 1853 la Brașov de un meșter sas, după cum arată următoarea inscripție: ""Gegossen von Albert Gottschling in Kronstadt 1853"". În spatele altarului se află mormântul căminăresei Safta Anastasiu (1817-1846), pe care se află o lespede funerară cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: În semn de
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
ferestre bifore originale, dintre puținele care se mai văd la vechile noastre biserici. Se distinge în mod cu totul deosebit decorul sculptat la intrare și în pridvor, concurând la faima sculpturii în lemn tradiționale din Gorj. Pisania cu semnăturile de meșteri și datarea din 1683-84 constituie un valoros izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: .
Biserica de lemn din Slăvuța () [Corola-website/Science/319446_a_320775]
-
care au urmat, între 1954-1955, la Timiș, Cluj, Iași, Maramureș, Mureș, Suceava și Craiova a constituit o măsură binevenită pentru regimul de atunci care viza îndrumarea formațiilor artistice de amatori (numărul acestora era mare), coordonarea unor artiști neprofesioniști, a unor meșteri și creatori populari din zonele etnofolclorice ale țării. În județul Argeș (zona etnofolclorică Argeș-Muscel) actul de naștere îl reprezintă Decizia Nr. 2045, din 2 mai 1956, a Sfatului Popular al Regiunii Argeș, Centrul numindu-se inițial Casa Regională a Creației
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
lui D[u]m[n]ez[eu] Gherghi, Dum[itru]; i-au încredințatu de au făcutu acestu dumnăză[esc] lăcaș, ca să le fie de pomenire în veci; leat 7284”". Această inscripție diferă de însemnarea atentă, într-o grafică frumoasă, a meșterilor de la pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
Gherghi, Dum[itru]; i-au încredințatu de au făcutu acestu dumnăză[esc] lăcaș, ca să le fie de pomenire în veci; leat 7284”". Această inscripție diferă de însemnarea atentă, într-o grafică frumoasă, a meșterilor de la pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe același perete, unde, în dreptul celor morți, apar
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
au făcutu acestu dumnăză[esc] lăcaș, ca să le fie de pomenire în veci; leat 7284”". Această inscripție diferă de însemnarea atentă, într-o grafică frumoasă, a meșterilor de la pomelnicul proscomidiei, din încăperea altarului: "„Meșter Balea, Matei, Costandin”". Aceași echipă de meșteri au ridicat, cu doi ani mai devreme, și biserica din Bălțățeni, aflată la deal pe valea Bistriței. Ceva mai târziu trebuie să fie pomelnicul pictat de pe același perete, unde, în dreptul celor morți, apar numele: "„morți: Badea, Costandina, Floaria, Gheorghie, Costandin
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc; altarul, 1860, pentru 40 de forinți, de aceiași meșteri, iar în 1861-1862, s-a zugrăvit biserica cu bolta, pentru 100 de forinți, numai de Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația pictată, de factură populară, se remarcă prin vioiciunea paletei coloristice și revărsarea florilor. Se păstrează două icoane împărătești, din
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
pictură murală realizată în două etape. Cea mai veche este pictura naosului, datată prin următoarea inscripție plasată deasupra ușii dintre naos și pronaos: "„Zugrăvitu-s-au această biserică în anul 1780, luna lui noiembrie 7 zile și s-au plătit meșterilor din cheltuiala Sfintei biserici din iclejie. De Gheorghe sin Iacovici zugrav i Ciungar Toader i Daniil Telea, 1780”." Autorii ansamblului mural au pictat conform unei scheme iconografice de tradiție postbrâncovenească, specifică Transilvaniei. Temele iconografice sunt, în genere, aceleași ca la
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
de studii în Italia. Lucrând în diverse ateliere de tâmplărie, Szervátiusz s-a format într-un fel ca autodidact. Peregrinările prin satele Transilvaniei aveau scopul de a redescoperii tradițiile și modalitățile de exprimare ale artei populare. Se oprește bucuros în preajma meșterilor mai în vârstă, socotind că mai are de învățat din experiența lor. În 1929 expune pentru prima oară la Salonul Oficial, un portret al lui Tasso Marchini, acordându-i-se Premiul Simu. În 1933, 1934 și 1939 deschide la Cluj
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
a obiectivului turistic (pentru agroturism); 17. documente emise de autoritățile de mediu, sanitar și sanitar-veterinar, dacă este cazul; 18. cartea de meșteșugar/declarația de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activități tradiționale artizanale (eliberată de primăria localității de reședință a meșterului popular) care să ateste calitatea de meșter a beneficiarului; 19. alte documente justificative (după caz). Pentru achiziția de teren: - Contract de vânzare-cumpărare teren și extras de carte funciară Pentru achiziția de teren de la persoane fizice, beneficiarul nu are obligația prezentării
ORDIN nr. 456 din 6 aprilie 2016 (*actualizat*) pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente subm��surilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271470_a_272799]
-
emise de autoritățile de mediu, sanitar și sanitar-veterinar, dacă este cazul; 18. cartea de meșteșugar/declarația de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activități tradiționale artizanale (eliberată de primăria localității de reședință a meșterului popular) care să ateste calitatea de meșter a beneficiarului; 19. alte documente justificative (după caz). Pentru achiziția de teren: - Contract de vânzare-cumpărare teren și extras de carte funciară Pentru achiziția de teren de la persoane fizice, beneficiarul nu are obligația prezentării la dosarul cererii de plată a facturii
ORDIN nr. 456 din 6 aprilie 2016 (*actualizat*) pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente subm��surilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271470_a_272799]
-
cereri de plată (la data intrării în funcțiune a obiectivului) documentele emise de instituțiile menționate, din care să rezulte că proiectul este în conformitate cu prevederile legislației în vigoare din domeniul respectiv. - Cartea de meșteșugar (eliberată de primăria localității de reședință a meșterului popular) care să ateste calitatea de meșteșugar a beneficiarului - în cazul în care prin proiect sunt prevăzute activități meșteșugărești - Alte documente justificative specificate (după caz) în cererea de plată trebuie datate și semnate de emitent. Beneficiarul are obligația de a
ORDIN nr. 456 din 6 aprilie 2016 (*actualizat*) pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente subm��surilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271470_a_272799]
-
13 ani și includ o formare profesională de 5 ani, finalizate printr-un examen de absolvire a cărui reușită reprezintă dovada unei competențe profesionale; - formări efectuate în școlile de meșteri artizani (Meisterschulen), cursuri de meșteri artizani (Meisterklassen), școlile destinate formării meșterilor artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschulen) sau școlile destinate formării artizanilor în domeniul construcțiilor (Bauhandwekerschulen), ale căror structură și nivel sunt determinate de dispoziții juridice, de reglementare și administrative. Aceste formări au o durată totală de cel puțin 13 ani, incluzând
LEGE nr. 200 din 25 mai 2004(*actualizată*) privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272786_a_274115]
-
era "ducatul" de argint. În vremea lui Mircea cel Bătrân s-au emis mari cantități de monedă având un număr însemnat de sigle diferite. Pe fiecare dintre acestea pe lângă legenda obișnuită, era trecută câte o literă, pentru a putea identifica meșterul monetar care le-a bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
urmeze, făcea legătura între Bran și Brăila, trecând prin Cetatea Dâmbovița, Rucăr, Câmpulung, Târgoviște și Târgșor. Ei mai puteau opta ca destinație finală pentru portul Orașului de Floci. Din Ardeal se importau produse industriale, în special arme, și erau aduși meșteri specializați (arhitecți, zidari, meșteri de sulinare și heleștee etc.). În schimb Țara Românească exporta mai mult produse agricole. Vămile erau plătite de către negustori numai în cazul mărfurilor exportate (adică cele cu care plecau în Ardeal). Acestea erau la Bran în
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Bran și Brăila, trecând prin Cetatea Dâmbovița, Rucăr, Câmpulung, Târgoviște și Târgșor. Ei mai puteau opta ca destinație finală pentru portul Orașului de Floci. Din Ardeal se importau produse industriale, în special arme, și erau aduși meșteri specializați (arhitecți, zidari, meșteri de sulinare și heleștee etc.). În schimb Țara Românească exporta mai mult produse agricole. Vămile erau plătite de către negustori numai în cazul mărfurilor exportate (adică cele cu care plecau în Ardeal). Acestea erau la Bran în cazul Brașovului și la
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
dimensiuni sociale. Notarul, ca și candidatul Blezu, erau uneltele dominației străine. La alegeri, dorințelor obștii li s-a opus coaliția renegaților, bazându-se pe forța coercitivă (jandarmii) și pe elementele descalificate (Mitruță), chiar pe infractori de drept comun (Hopârtean). Prin "Meșterul Manole", reprezentată în 1927 și publicată în 1928, Goga a încercat să adapteze vechiului mit la drama psihologică, reabilitând artistic vechea intrigă a timpului conjugal prin dezvoltarea și examinarea motivațiilor erotice. Personajul principal era un artist, cinic, fermecător, călător înveterat
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
musulmani. Sub conducerea lui Soliman, Imperiul Otoman a intrat în epoca de aur a dezvoltării sale culturale. Sute de societăți imperiale artistice (numite Hiref Ehl-i, "Comunitatea de Talente") au fost administrate la sediul Imperial, Palatul Topkapî. După ucenicie, artiștii și meșterii ar putea avansa în rang în domeniul lor și vor fi plătiți, salariile fiind date în rate trimestriale anuale. Ehl-i Hiref a atras cei mai talentați artiști în curtea sultanului, atât din lumea islamică cât și din recentele cuceriri din
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]