6,081 matches
-
Pentru a înțelege mai bine rezultatele alegerilor, într-o primă etapă vom prezenta contextul și mizele lor, pentru a încerca apoi emiterea primelor concluzii cu privire la sistemul politic și schițarea provocărilor interne și externe în fața unei Românii de după alegerile din 2004. Mizele alegerilor din România: scurt istoric și evoluția hărților electorale din 1992, 1996 și 2000 Rezultatele electorale din România oferă un unghi de analiză extrem de revelator în ceea ce privește procesul reformelor și gradul de dezvoltare în termeni de democratizare. Slaba structurare a peisajului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În sfârșit, populismul se impune ca o retorică ce permite cristalizarea unei acțiuni politice (alegerile legislative și prezidențiale din 2000 au conferit PRM-ului a doua poziție în Parlament). În ceea ce privește planul extern, există un consens politic față de obiectivele politicii externe. Mizele alegerilor prezidențiale din România Ce s-a schimbat în 2004? Care erau mizele anului electoral în România? Înainte de a cunoaște rezultatele definitive ale alegerilor prezidențiale din România, situația ne permitea să facem o analogie cu situația de dinaintea alegerilor din 1996
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politice (alegerile legislative și prezidențiale din 2000 au conferit PRM-ului a doua poziție în Parlament). În ceea ce privește planul extern, există un consens politic față de obiectivele politicii externe. Mizele alegerilor prezidențiale din România Ce s-a schimbat în 2004? Care erau mizele anului electoral în România? Înainte de a cunoaște rezultatele definitive ale alegerilor prezidențiale din România, situația ne permitea să facem o analogie cu situația de dinaintea alegerilor din 1996. Cele două Românii care s-au confruntat în 1996 s-ar putea regăsi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale unui poet, O, 1980, 9; Moraru, Textul, 128-131; Alexandru Ruja, „Întâmplări crepusculare și alte poeme”, O, 1984, 47; Dumitru Mureșan, „Întâmplări...”, VTRA, 1984, 12; Grigurcu, Existența, 358-361; Cistelecan, Poezie, 127-132; Lucian Alexiu, Vasile Dan, O, 1990, 38; Ioan Moldovan, Miza pe fragilitate, F, 1991, 1; Cornel Ungureanu, Vasile Dan, O, 1991, 9; Ulici, Lit. rom., I, 189-190; Ruja, Parte, I, 214-218; Dicț. scriit. rom., II, 20-21; Andrei Bodiu, Călătorie neîntreruptă, OC, 2000, 9; Bucur, Poeți optzeciști, 61-62; Gheorghe Grigurcu, Efectul
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
a unui veac crepuscular. Romanul (distins cu Premiul CC al UTC) este condus cu plăcerea oralității marcate de accente regionale de vorbire, ce dau, folosite cu măsură, culoare și farmec scriiturii. Un alt roman, Pisica de Eritreea (1986), propune o miză deosebită, aceea a incapacității de înșelare a timpului (tot printr-o rememorare, a lui Felix Masota, personajul central), fără a izbuti însă transfigurarea epicului într-o perspectivă de anvergură. În volumul de povestiri și nuvele Sfârșit de vară (1984), sunt
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
aibă mai multe atuuri decât concurentul. În caz contrar, soluția este una singură: replierea strategică. Strategiile competitive nu decurg din analize, ci dintr-o stare de spirit aparte, În care perspicacitatea și voința de neclintit de a realiza o anumită miză induc un proces de gândire intuitiv, creativ, și unul rațional. Strategul nu respinge analiza de care nu se poate, de altfel, lipsi cu ușurință. Cu toate acestea, el nu o folosește decât pentru a stimula procesul creativ, pentru a-și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
teren În fața competitorilor săi. 2. Fortificarea și apărarea Îngreunează intrarea noilor firme și expansiunea challengerilor. Scopurile aplicării acestei strategii sunt conservarea părții de piață actuale, Întărirea poziției de piață și protejarea avantajelor concurențiale ale liderului prin intermediul câtorva acțiuni specifice: • creșterea mizei competitive a challengerilor și nou-veniților prin creșterea cheltuielilor de reclamă, Îmbunătățirea service-ului la consumator și sporirea bugetelor de cercetare-dezvoltare; • lărgirea gamei propriilor produse pentru a oferi clienților toate atributele de care dispun sau pe care le-ar putea dobândi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
contractarea CEO al firmelor care devin agresive - „decapitarea” lor). Obiectivul principal al strategiei de hărțuire concurențială este impunerea tradiției nescrise că firmele mici se conformează jocului liderului; acesta Își asumă rolul de polițist, sporindu-și propria flexibilitate strategică și ridicând miza de atac a eventualilor challengeri. 3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilortc "3.9.3.3. Strategiile challengerilor și ale urmăritorilor" Marea masă a concurenților este compusă din challengeri (concurenți dispuși să se confrunte atât cu liderul, cât
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mici și mijlocii din cele 22.000 existente. Cu o metodologie și semantică proprii, cele două studii descriu strategiile firmelor, din care reiese că acestea sunt angajate Într-o luptă acerbă, pe o piață din ce În ce mai internaționalizată. Pentru France 300, adevărata miză a firmelor este amploarea și simultaneitatea acțiunilor pe fronturile expansiunii, performanței și inovației. Pentru PMI 90, viitorul este promițător pentru acele IMM-uri care au lansat o competiție globală pe frontul costurilor, al tehnologiei, al resurselor umane și al marketingului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
exemplu, rapiditatea lansării pe piață, aptitudinea de a ameliora produsele sau fondurile bănești necesare. Inovația și tehnologia rămân Încă slab integrate În strategia acestor firme. Handicapul este dublu: În primul rând, o Întârziere față de omologii străini În formularea și recunoașterea mizei tehnologice; În al doilea rând, o lipsă de rigoare În strategia devenirii economice a firmei, cu o intensitate crescândă a activităților de cercetare-dezvoltare. În fața acestui bilanț, raportul France 300 recomandă Întreprinderilor revizuiri importante ale culturii și obiceiurilor lor. Mutația cea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
problemă se ocupă managerul firmei, neglijând vânzătorii. Frâna principală În calea competitivității firmelor este lipsa de conlucrare dintre funcția de cercetare-dezvoltare și cea comercială. Fig. 42 - Gradul de conlucrare Între funcția de cercetare-dezvoltare și cea comercială În firme franceze Curba „miza” indică parametrii considerați majori de către firme În vederea dezvoltării lor. 3.9.7. Strategiile antreprenorialetc "3.9.7. Strategiile antreprenoriale" Pornind de la sursele inovaționale, un antreprenor poate opta pentru una din cele patru mari tipuri de strategii antreprenoriale: 1. folosirea În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
companii. Firmele românești se confruntă cu o accentuare a concurenței țărilor dezvoltate, a globalizării piețelor și ajungerea la maturitate sau declin a unor sectoare care, În trecut, erau motorul creșterii. Pentru multe dintre ele, revitalizarea activităților principale și diversificarea devin mize primordiale. Modificările fundamentale ale mediului concurențial românesc sunt: - creșterea volumului și riscurilor investițiilor - dezvoltarea tehnologică a noilor produse și procesul de fabricație devin tot mai complexe; - caracterul compozit al dezvoltării tehnologice - se vorbește de mecatronică, tehnologii „dulci”, bioelectronică etc. Devine
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și a prozei de atmosferă istorică (coborârea în timp, către lumea sfârșitului de veac XIX, cu o Românie în stilul lui Duiliu Zamfirescu și Nicolae Filimon). Ceea ce obosea la lectura poeziei lui C. (artificialitatea, făcăturile greoaie, aglomerarea planurilor și a mizelor) ajunge calitate în pagina prozatorului, unde atât întârzierea pe detalii, cât și planul larg al narațiunii oferă substanță căutărilor cvasiinițiatice ale personajului. SCRIERI: Sălaș în inimă, București, 1976; Realul eruptiv, București, 1979; O interpretare a purgatoriului, București, 1982; Lamura, București
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
să capteze ecouri din vremuri scitice și, cum va proceda și în Versuri de după amiază (1940), din epoci de legendă. Străbătută de o undă de pesimism, reflexivitatea, vrând parcă să se degaje din aburul sămănătorist (vădit în Exod), își propune mize înalte („eternitatea”, „desăvârșirea” ș.a.). Se simte, la C., o acerbă voință de a-și reprima, în stanțele pe care le elaborează, impulsurile de sentimentalitate în beneficiul îndoielnic al unei sintaxe îndelung cizelate, meșterită cu „sigle și echere”, alambicată până la sibilinic
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Macedonski, Titu Maiorescu ș.a. A editat, în calitate de coordonator științific, compendiul Capodopere ale literaturii române (1997). Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită (1977) este în intenția lui G. un eseu monografic focalizat pe o reconstrucție a „biografiei interioare a operei”, a cărui miză ar fi nu atât exhaustivitatea, cât identificarea unor „semnificații majore”. Diversele aspecte ale scrierilor lui Zaharia Stancu (proză, poezie, publicistică) sunt urmărite pe rând, cu deferență ceremonioasă și prolixă, din perspectiva unei duble finalități: analiza și contextualizarea (în plan local
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
al XVIII-lea. Literatura avea mereu (eu unul cred că are și acum) o greutate morală, etică, religioasă, politică, ideologică sau de alt soi. Nu era "arta pură", care procură exclusiv o "plăcere estetică". Era mai degrabă un discurs cu mize sociale, politice, morale etc. Și atunci? O cu totul altă interpretare propune Mircea Anghelescu. E vorba de o soluție mai pragmatică, dar cu atât mai interesantă. Într-un text publicat inițial în limba franceză, în revista "Dacoromania", nr. 2/1974
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
intra în antiteză cu puritatea (relativă, vom vedea la timpul cuvenit, dar permanent exhibată tezist) a Inorogului. Nu este loc pentru echivoc într-un astfel de joc duplicitar, în care mijloacele literare și cele retorice sunt puse în slujba unei mize politice. După aceea, cartea câștigă în ceea ce noi azi numim literaturitate; devine mult mai epică, mai alertă, personajele sunt mult mai consistente. Autorul își demonstrase teza: Strutocamila este un prost fără seamăn, Corbul e un tiran habotnic, Inorogul un nedreptățit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
opere ale lui Cantemir, manifestată și în Divanul, dar și în Sacrosanctae scientiae...; pe de altă parte, ea poate fi și efectul unei preocupări de a spune totul, de a nu lăsa nimic la întâmplare, într-o carte a cărei miză era una extrem de serioasă, care depășea cu mult finalitatea estetică. Discursul și-a impus și propria intenție, dar numai după ce autorul s-a asigurat că opera îi va servi drept mijloc de propagare a ideilor sale. Planul inițial, "răzbunarea" în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cunoaștere, de sondare a realității, de stoarcere a esenței altfel inaccesibile. De aceea, pentru a scrie Istoria ieroglifică, el se documentează la fel de serios ca în cazul lucrărilor cu asumat caracter științific, pentru că știe că nimic nu trebuie lăsat la întâmplare: miza textului este acela de a-i consolida poziția, de a-i imprima fizionomia morală în ceara posterității. De aceea, el investește în scrierea acestei alegorii tot ce cunoaște, în ambiția de a exprima totul. În acest mod, literatura aparține unui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
motivelor zoomorfe"24 (și câtă nevoie ar fi de așa ceva...), autorul acordă uneori o pondere mai mare valorilor simbolice ale cutărui animal, prezenței sale în sursele textuale (Fiziolog, Floarea darurilor etc.) decât reprezentărilor sale plastice. Dar chiar și cu această miză fragmentară, cartea reprezintă, deocamdată, o bună introducere în defrișarea acestui domeniu. În plus, un proiect de amploare ar întâmpina din start mari probleme, fiind azi aproape imposibilă o reconstituire cât mai precisă a locului și frecvenței acestor reprezentări zoomorfe în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cântărește cu grijă orice efect. Deși nu are o tradiție epică în cultura română, deși nici foarte multe modele din literatura universală nu îi puteau sluji, el este, până astăzi, cel mai răbdător prozator al nostru. Pregătește îndelung scenele cu miză mare, astfel încât la final cititorul aproape că nu mai are de ales: va adera necondiționat la punctul său de vedere sau va fi nevoit să trișeze, sub-interpretând ceea ce textul îi oferă. Înaintea lui Caragiale, el este întâiul mare "geometru" din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
către un echilibru (mai corect: către o restabilire a echilibrului) care nu poate însemna decât dreptatea Inorogului. Să revin însă la rememorarea istoriei Monocheroleoparadalului. Ioana Em. Petrescu observă cu finețe faptul că scena propriu-zisă este precedată de o dezbatere cu miză fiolosofică, care va reprezenta "background"-ul ideatic, justificarea acestei istorii: "Dacă ne mulțumim să vedem în Istoria ieroglifică un pamflet politic sau o istorie în travesti animalier, povestea Monocheroleopardalului nu e decât transpunerea în registru alegoric a spectaculoasei ascensiuni politice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
noțiunilor ținând de progres și asupra alianței care părea să apară de la sine între progresul științei și tehnologiei și progresul uman42. Noi preocupări devin tot mai presante și suscită apariția unor autori precum Frederik Pohl, C. M. Kornbluth sau Robert Sheckley. Miza lor a devenit critică, tonul satiric și umorul caustic vizează modelul imperialist și derivatele sale. Se întâlnesc și autori mai lirici, precum Theodore Sturgeon sau Ray Bradbury. În 1947, între foștii aliați împotriva nazismului se instalează un "război rece" care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
science fiction, care pune în prim-plan narațiuni a căror veridicitate se întemeiază pe folosirea, de către ficțiune, a științelor "dure" ca fizica, informatica, genomica sau noile tehnologii. 7. Actuala revenire la hard science SF-ul evoluează deci, dar una dintre mizele lui niciodată dezavuate este de a le produce cititorilor o plăcere specifică. Este vorba despre emoția poetică produsă de întâlnirea plină de succes dintre o idee științifică și tratarea ei literară, în cadrul unei narațiuni: "When scientific hypothesis is married with
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Ray Bradbury, 1953)95. 2.2. Analogiile Romanele SF se referă implicit la modele literare sau mitice cunoscute, pe care le modifică. De exemplu, în cazul acelei space opera și al altor romane de cucerire a spațiului cosmic, a căror miză este extinderea unui teritoriu galactic sau colonizarea unor planete. Modelul analogic subiacent este, în cazul europenilor, romanul de aventuri coloniale, iar în cazul americanilor, războaiele împotriva indienilor și westernurile. Autorii de SF se pot referi și la studii de istorie
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]