6,924 matches
-
de șef. Cei tineri constituiau „obiectele” plăcerilor sexuale ale celor mai în vârstă, ale șefului în mod curent. Unii erau bolnavi de boli venerice; blenoragia, șancrul și șancrul sifilitic erau generalizate în mediul lor. Peste toate se adăuga starea de mizerie igienică în care trăiau: murdari, nespălați, plini de bube și furuncule. Doctorul Uță a alarmat administrația intervenind pentru tratarea fizică și morală a acestor nefericiți. Șefii au fost izolați la Zarcă câte unul în celulă și li s-a aplicat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în temniță fratele. Dumnezeu îi punea alături ca să-și vadă fiecare goliciunea sufletească. De multe ori gândeam că Dumnezeu oferea prilej celor bogați, lacomi de avere și zgârciți, să-și ispășească păcatele. Să cunoască și ei ce este foamea, lipsa, mizeria, disprețul și umilința. Versetul psalmului: „Bogații au sărăcit și au flămânzit” se împlinea sub ochii noștri. Înainte de arestare avocatul venea mai des pe la moșie și de multe ori ne întreba cum este închisoarea. Eram de serviciu, ca bucătar, împreună cu nea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
puțin inițiați în viața duhovnicească, crea bucurie și respect și uneori îngrijorare sau teamă. Bucurie, pentru cele ce aveai să le cunoști din gura lui, dincolo de serbedele probleme cotidiene. Cuvântul lui te scotea din timp și te făcea să ignori mizeria umană, sublimând suferința și acceptând-o ca pe un dar mântuitor. Respect, pentru frumusețea adevărurilor exprimate la nivelul de înțelegere al fiecăruia. Fiecare putea să guste din ființa lui Hristos partea cea mai dulce, cea mai proprie lui. Teamă sfântă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Încercam în atmosfera de teroare să aducem o rază de lumină spirituală, ajutând pe fiecare cu vorba sau cu fapta și cu puterea rugăciunii, atât cât era posibil, dând exemplu de liniște și încredere. Primeam cu resemnare creștină greutățile și mizeriile impuse de vrăjmașii văzuți și nevăzuți. În Săptămâna Mare ne-am impus un program de tăcere, meditație și rugăciune, după ce în Duminica Floriilor am încercat să prezentăm pe înțelesul tuturor semnificația Intrării Domnului Iisus în Ierusalim și datoria fiecăruia de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
suporta neîncrederea noastră și opresiunea fraților lui după trup. Dezorientați în întunericul camerei, după câteva mișcări prin mocirla infectă, căutam pereții să ne sprijinim, dar pe pereții uzi alunecam și ne prăbușeam iarăși. Se auzeau doar gemete și bălăceală în mizerie. Organismul se congestiona și umflăturile sângerânde dădeau dureri acute până la os. Corpul ardea în flăcări, dar simțeam temperatura de gheață a camerei. Evreul și-a revenit primul. Cu voința extraordinară, cu vorba și ajutorul direct, ne-a pus pe picioare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și cele ale neamului. Medic psihiatru fără voie Într-o dimineață am fost anunțați de șeful de secție că vom fi scoși la plimbare, la soare. O cât de mică îmbunătățire a condițiilor de penitență, ca aceasta, prelungea viața de mizerie a deținuților. De șapte-opt luni nu mai văzusem lumina soarelui. Cu o săptămână înainte, un doctor cu un plutonier sanitar după el vizitaseră camerele și însemnau tot ce reclamau deținuții. Ne cerea să ne descoperim pieptul, spatele și gambele. Mulți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
întrebat de starea lui sanitară. Atunci mi-am adus aminte că cineva vorbise despre Litman și Benvenisti, ca șefi ai sionismului. Lui Benvenisti sioniștii îi ziceau „marele Benvenisti”. Mi-a atras atenția că mă expun la infecții, deplângând starea de mizerie în care se află bolnavii. S-o fi gândit vreodată cine e vinovat de starea în care a ajuns lumea? La „fericirea popoarelor” propovăduită de consângeanul său, Marx? La spitalul de nebuni „Zis-a cel nebun în inima sa: nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
declarațiilor în fața instanței judecătorești, cu atât mai mult cu cât am fost internat în secția pentru cei cu afecțiuni cerebrale și fără manifestări fiziologice. Nu eram nebun propriu-zis, numai iresponsabil. Dar am putut cunoaște oameni care erau ținuți aici în mizerie. Masa era mulțumitoare, dar lipsea aproape complet orice atenție medicală. Seara, înainte de închidere și zăvorârea ușilor, un milițian sanitar aducea o tavă, legată ca un țambal de gât, plină cu sticluțe și pastile; stând în fața ușii, întreba: „Are cineva nevoie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
circulat cu mare precauție de la cameră la cameră și a fost de mare folos sufletesc tuturor. Când iarna și-a spus cuvântul, Goiciu a dat ordin să se repare caloriferele. Montarea celor noi a durat până spre Crăciun; praful și mizeria produse la această operație ne afecta sănătatea și așa șubredă. Apoi instalatorii au primit ordin să monteze în țeava de aducție un ban cu o gaură cât un vârf de ac ca să micșoreze debitul; calcinându-se gaura, s-a oprit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se refereau la România independentă cu numele de "România Liberă", dar viața nu era nici liberă, nici ușoară acolo. Datorită cooperării românilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminată. Boierii români, foarte activi, au făcut tot posibilul ca mizeria țăranului să fie totală. Mulți dintre aceștia nu erau români. Grație domniilor fanariote, găsim greci printre ei, așa cum demonstrează numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea să înțeleagă filosofia lor orientală despotică trebuie să caute exemple dincolo de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fenomen urban, neimplicînd de loc mediul sătesc. Atunci cînd statul modern pseudooccidental a fost grefat pe baze orientale, țăranii au fost cei buni de plată. Pe la 1900, impozitele erau mai mult decît de două ori mai mari: Constantin Dobrogeanu-Gherea numea mizeria lor Neoiobăgie. Sergentul care făcea recrutări își făcea apariția în pragul colibelor țăranilor și le lua copiii în noua armată. Dincolo de toate acestea se aflau intangibilele interese străine ascunse. Producția de petrol a început pe la sfîrșitul secolului. Ea se afla
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
granița austriacă și la ceva mai mult de cea rusească. Iorga se referea adesea la aceste granițe folosind cuvintele "nenorocitele, sfîșiatele și însîngeratele noastre granițe"38. Tînărul Iorga deținea probe ale problemelor cumplite care împăvărau societatea din satele din jurul Botoșanilor. Mizeria și brutalitatea țăranilor și abuzurile moșierilor au avut un impact profund asupra conștiinței sale. Ca și frumusețea pe cale de dispariție a relațiilor tradițional-patriarhale un vis pe care va încerca să-l refacă toată viața. Iorga era moldovean și vorbea limba
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Țăranii alcătuiau o clasă cu mentalitate mic-burgheză; marxiștii făceau eforturi serioase ca să atragă proletariatul rural lipsit de pămînt. Trebuia găsită o soluție pentru problemele arzătoare ale țărilor cu populație țărănească majoritară și cu zone rurale în care oamenii trăiau în mizerie. Stere și alți ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializării occidentale. Ca și grupările rusești similare, nu voiau să-i tîrască pe țărani într-un "Calvar Capitalist". Satul danez, olandez sau elvețian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
însîngerat al națiunii"9. Dar situația din așa-numita "Românie liberă" lăsa mult de dorit. Populația "României libere" era alcătuită într-o proporție de mult mai mult de 86 % din țărani. E greu să găsim cuvinte care să poată descrie mizeria vieții lor10, dar Congresul Partidului Socialist Român ne poate oferi o oarecare idee în acest sens. La acest al cincilea Congres (în primăvara lui 1898), Dobrogeanu-Gherea considera drept insuportabilă mizeria țăranilor. "țăranii sînt atît de disperați încît sînt gata să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
țărani. E greu să găsim cuvinte care să poată descrie mizeria vieții lor10, dar Congresul Partidului Socialist Român ne poate oferi o oarecare idee în acest sens. La acest al cincilea Congres (în primăvara lui 1898), Dobrogeanu-Gherea considera drept insuportabilă mizeria țăranilor. "țăranii sînt atît de disperați încît sînt gata să-l urmeze pe orice nebun". A explicat însă că Partidul Socialist va însemna ceva (în România) numai dacă îi punea pe țărani pe același plan cu muncitorii. I-a avertizat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și Gomora 14. Într-adevăr, elita încerca să facă din București un Paris al Orientului; puteai fi martor la orice manifestare a corupției, întrucît elita încălca orice lege morală scrisă și nescrisă. Cum arăta economia? În afară de moșiile întinse și de mizeria țărănimii, interesele străine furnizau guvernului împrumuturi de care acesta avea nevoie urgentă 15. Pe plan intern, capitalul României era reprezentat de banca lui Maurice și Aristide Blank; dar instituția lor bancară semăna mai mult cu tarabele cămătarilor unui despotism oriental
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
România avea nevoie de o burghezie în stil occidental, dar constituia încă o societate cu două clase. S-a recurs la un surogat reprezentat de o parte a populației evreiești (numai o parte, pentru că majoritatea covîrșitoare a evreilor trăiau în mizerie). Evreii aceștia care îndeplineau funcția de burghezie aparțineau secolului al XX-lea: ei erau oameni de meserie, comercianți și misiți în domeniul arendării pămîntului. Din nefericire, românii nu erau interesați decît de posturile administrative și birocratice, de slujbele din armată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
decît o dorință: să plece acasă. Groaznica iarnă 1916-1917 a căzut ca un blestem asupra satelor Moldovei, izolînd chiar și în Iași, familie de familie, partidele adverse unele de altele și mediul rural de orașe. Sub pătura de zăpadă colcăiau mizeria, deznădejdea, zădărnicia și o devastatoare epidemie de tifos. Situația era dramatică: un milion și jumătate de refugiați, un milion de soldați ruși; penurie de alimente și locuințe, lipsă de combustibil și 100.000 de morți de tifos. Elita bucureșteană (membrii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu pregătirea cursurilor sale universitare sau a unei noi cărți și cînd nu avea Iorga în pregătire o carte nouă?-, urmărind dezbaterile doar cu o jumătate de ureche, gata oricînd să-și folosească limba ascuțită. Opoziția promitea mereu să "curățe mizeria", dar făcea exact pe dos. Organiza întruniri publice la București, apoi participanții mărșăluiau în ordine pînă la Palatul regal ca să cînte Trăiască Regele (imnul regal) și să strige de cîteva ori "Jos guvernul!", după care se împrăștiau pașnic. Brătianu era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
măritat" cu care spera că se căsătorise la Versailles. Dar care era reacția oamenilor la această democrație? Marea majoritate nu a înțeles niciodată ce înseamnă democrația și cu atît mai puțin implicațiile industrializării forțate. Înțelegeau că nu ajunseseră la capătul mizeriei, că nu era vorba despre nici o epocă de aur și că "sistemul" implica în continuare aceeași mizerie. În primii ani de după război, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea în democrație. Iorga credea și el în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Marea majoritate nu a înțeles niciodată ce înseamnă democrația și cu atît mai puțin implicațiile industrializării forțate. Înțelegeau că nu ajunseseră la capătul mizeriei, că nu era vorba despre nici o epocă de aur și că "sistemul" implica în continuare aceeași mizerie. În primii ani de după război, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea în democrație. Iorga credea și el în democrație. Le-a scris românilor din America că era de datoria tuturor românilor de acolo "care mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
studenților au devenit unul dintre motivele principale ale radicalizării lor. Iorga a condamnat radicalismul studențesc (pe care îl eticheta drept "anarhie"), dar își amintea cîte suferințe îndurase ca student bursier. Descria acum în culori vii condițiile din dormitoarele studențești, lascivitatea, mizeria și calitatea hranei sub orice critică 104. Disproporția dintre studenții români și evrei (chiar și în liceele mai bune) era frapantă. Iată statisticile prezentate de Corneliu Zelea Codreanu, viitorul Căpitan al Gărzii de Fier (le folosim fără tragere de inimă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
neobosită și împotriva condițiilor sanitare tot mai proaste de la București și din toată România. Nici măcar afecțiunea sa față de sămănătorism nu-l putea opri. Oricine a trăit în partea aceasta a lumii îl poate înțelege. Pentru cel care locuiește permanent acolo, mizeria nu constituie un factor deranjant; dar, întorcîndu-se din Occident, lipsa standardelor sanitare normale devenea iritantă. Iorga menționa că mareșalul Lyautey, căruia îi plăcea România, i-a spus că românii sînt "murdari"188. Iorga a continuat să editeze "Neamul românesc pentru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dîndu-și teatral demisia din postul de rector al Universității București. Chestiunea a fost imediat transferată competenței tribunalului 29. Iorga își amintea cu cuvintele următoare de Crăciunul petrecut în plină criză al anului 1930: "Străzile erau acoperite cu zăpadă, noroi și mizerie. Oamenii păreau împovărați, triști și săraci și nu mai aveau încredere în viitor"30. Semne rele pentru viitorul său premierat. Cu toate că cea de a 60-a aniversare a lui Iorga era în iunie, sărbătorirea acesteia a început încă din martie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
S-au deschis noi bulevarde și au fost înălțate clădiri cu multe etaje, aproape un fel de pui de zgîrîienori. Bucureștiul s-a transformat într-o capitală tipică pentru Lumea a Treia, o prăpastie despărțindu-l, ca de obicei, de mizeria mediului rural. Adevărata putere era deținută de rege și de a "doua camarilă", identificată de obicei cu inima acesteia, Ernest Urdăreanu. Aceasta urma să fie camarila industrializată, care includea noi membri, ca industriașul evreu Max Aușnit și alții. Iorga se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]