6,985 matches
-
orașului a fost dat În 1967 iar al doilea și cel mai devastator În 1788. Peste 60.000 locuitorii s-au risipit În peninsula balcanică și țările central europene. Budapesta a cunoscut adevărată colonizare, aromânii formând un cartier al lor. Negustorii aromâni au contribuit la formarea burgheziei preluând comerțul, meșteșugurile, mica industrie și În cazuri mai rare au pătruns În finanțe și agricultură. Ei au lăsat construcții monumentale urbane precum și două poduri peste Dunăre În centrul capitalei. La 1815, la Buda
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și evenimentele din anii 1821, 1829, 1916, 1941 au apăsat vârtos pe umerii gălățenilor. Locuitorii de pe pământul dintre aceste două râuri au suportat invazia a diverși cotropitori lacomi, au înfruntat epidemiile de holeră, ciumă și altele, iar cămătarii și unii negustori necinstiți storceau bruma de avere a locuitorilor, fără remușcări. Locuitorii județului se mândresc pe bună dreptate cu personalitățile lor, ce își au locul natal pe raza județului, în număr de 44, din care 13 profesori universitari și șase academicieni. Dintre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
oamenii din Victoria au botezat locul cu numele „dealul magazia”. Odată cu drumul de fier a căilor ferate române (CFR) se desvoltă serviciul de poștă care se ocupă cu trimiterea corespondenței scrise sau telegrafică, a banilor și coletelor, venind în ajutorul negustorilor ca și a locuitorilor. În fiecare târg, oraș și comună ia ființă poșta care are un diriginte, un casier și mai mulți factori și uite așa crește numărul de funcționari de stat în Hlipiceni, ca în toate localitățile mari și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun comisionar și măcelar ce aproviziona protipendada Hlipicenilor cu de toate: carne cușăr, cum zicea el, cafea crudă sau prăjită, halva și alte delicatese
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și evenimentele din anii 1821, 1829, 1916, 1941 au apăsat vârtos pe umerii gălățenilor. Locuitorii de pe pământul dintre aceste două râuri au suportat invazia a diverși cotropitori lacomi, au înfruntat epidemiile de holeră, ciumă și altele, iar cămătarii și unii negustori necinstiți storceau bruma de avere a locuitorilor, fără remușcări. Locuitorii județului se mândresc pe bună dreptate cu personalitățile lor, ce își au locul natal pe raza județului, în număr de 44, din care 13 profesori universitari și șase academicieni. Dintre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
oamenii din Victoria au botezat locul cu numele „dealul magazia”. Odată cu drumul de fier a căilor ferate române (CFR) se desvoltă serviciul de poștă care se ocupă cu trimiterea corespondenței scrise sau telegrafică, a banilor și coletelor, venind în ajutorul negustorilor ca și a locuitorilor. În fiecare târg, oraș și comună ia ființă poșta care are un diriginte, un casier și mai mulți factori și uite așa crește numărul de funcționari de stat în Hlipiceni, ca în toate localitățile mari și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun comisionar și măcelar ce aproviziona protipendada Hlipicenilor cu de toate: carne cușăr, cum zicea el, cafea crudă sau prăjită, halva și alte delicatese
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la bijuteria Șehter, cea mai distinsă, de fapt unica, din oraș (mai erau încă două ceasornicării care, însă, nu vindeau bijuterii). În fața galantarului ne-am foit, indeciși, foarte mult: erau mici exemplare de aur și de argint (domnul Șehter, un negustor foarte bogat, nu se preta la tinichele). Am ales cu mare grijă un elefant burtos, cu o trompă micuță, care ni s-a părut distins. Când am încercat să-mi iau și eu o insectă, de argint, Panaitescu m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Șehter, celălalt un tip care, din orice unghi ar fi fost privit, ar fi fost diagnosticat că este comisar de poliție. Secretarul a șoptit ceva profesorului de matematică, după care a poftit pe Șehter să treacă în revistă întreaga clasă. Negustorul ne-a recunoscut îndată, arătându-ne cu degetul: "ei sunt, ăștia, amândoi, sunt sigur". Fără nici o explicație, am fost duși "cam pe sus" la cancelaria directorului. În lipsa acestuia, secretarul a asistat la punerea noastră sub acuzare, procedură foarte simplă: comisarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
împărțindu-și sentimentele, în măsură egală, între eucalipt și motanul care creștea văzând cu ochii. Era un motan uriaș. La domnișoara noastră veneau cam în fiecare după amiază Marița și Didița Popovici (și ele nemăritate) și Madam Stavrat, văduva răposatului negustor. Nu avea nici una copii cum doamne iartă-mă să fi avut copii surorile Popovici, că erau fete mari? Iar doamna Stavrat era o femeie serioasă dar iubeau la nebunie și eucaliptul și pe motanul Ivan care le răsplătea acest sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
posibilitatea imediată a unei noi incursiuni profitabile pe mare decât de descifrat, în timp nedeterminat, hieroglife ermetice. Rupți, în mare parte, din straturile inferioare și medii ale angajaților din marină (corsarii înnobilați ca Francis Drake au fost excepții) și ale negustorilor de coastă, departe de convențiile sociale, religioase și politice ale epocii lor, pi rații și-au creat propriile lor simboluri și standarde de a trăi, încercând cu anticipație democrația și chiar construin du-și o cultură de stăpâni ai propriului
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
al relatării și al fixării în text. Mecanismul epic analizat de autorul Formării legendelor se aplică și poveștilor despre pirați, care au fost transmise, înainte de a fi conservate în scris de cei doi autori discutați mai sus, de agenți-călători, jurnaliști, negustori, marinari, pelerini, misionari, oficiali statali, juriști, jurați, predispuși la deformări de tip localizare/delocalizare, individualizare/dezindividualizare, temporație/detemporație, schimbarea ordinii importanței unor personaje și întâmplări, în funcție de arbi trariul interesului receptor. Odată fixată, povestea a devenit mai ușor de reținut și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dus la mărirea taxelor și a prețurilor mărfurilor. Dorința coloniștilor de a face profit ocolind aceste impedimente fiscale venite de peste Atlantic va fi foarte mare, iar de aici până la contrabandă și piraterie nu a mai fost decât un pas. Micii negustori n-au putut supraviețui decât având complicitatea micilor navigatori, care obțineau mărfurile aproape gratis, direct de pe vasele ce le transportau. Comerțul independent în Marea Roșie, Golful Persic și coasta Malabarului a construit un circuit regulat (popasul era insula Madagascar), practicat de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Sporadelor de nord, Marea Roșie) sau în porturi aglomerate (Alexandria), erau încălțați cu cizme, peste care atârnau caftane lungi, iar în cap aveau unii turbane, alții legături prăzulii ; așa cum se vedeau, i-ai fi luat drept niște oameni pașnici și cinstiți, negustori respectabili, în viața publică, dar cu chipuri hâde (dinții știrbi, nasuri păroase, guri gălbejite, ochi spanchii), urmărind mereu corăbii vulnerabile, în larg, pentru a le aborda cu bărcile și a le captura. Comorile adunate, de-a lungul anilor, din jafuri
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
acum. Dacă observăm comportamentul concetățenilor noștri în raport cu înclinația spre delațiune, vom sesiza că „informațiile” furnizate de ei sunt frecvent calomnii ordinare și denigrări josnice. Să fie ei mai morali fiindcă nu au turnat în comunism sau fiindcă delatorul neprins e negustor cinstit (cazul celor care se ascund astăzi sub pseudonim)? Democratizarea accesului la delațiune Libertatea de exprimare este o achiziție certă a democrației și numai a acesteia. Libertatea de exprimare exercitată prevalent iresponsabil este o trăsătură a democrațiilor infantile. Privit normativ
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
știrile venite de aiurea: crime, războaie, imoralitate. La Fălticeni lumea e alta, căci rața rătăcită în ograda vecinului e înapoiată stăpânului, prilej de alte vorbe de clacă. Comunitatea asta adânc morală are alte idealuri decât lumea podgorenilor, petroliștilor sau cerealierilor negustori din alte părți. Pentru aceștia timpul produce bani iar graiul lor nu are timp de volute elegante. Târgurile de acest fel produc mai mult contingente de cărturari. Ar merita să știm ce discutau între patru ochi elevul Labiș și profesorul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cele 7 scaune din Transilvania. În timpul lui Ștefan cel Mare, Moldova era împărțită în 24 de ținuturi, unul dintre acestea fiind Adjud. Adjudul apare de asemenea menționat și într-un privilegiu acordat la 3 iulie 1460 de Ștefan cel Mare negustorilor lipoveni. Se pare că denumirea de Adjud ar veni de la Egydhalm, care ar însemna Movila lui Egyd. Săpăturile arheologice efectuate la Adjudu-Vechi, pe malul Siretului au scos la iveală numeroase obiecte ce țin de Cultura Monteoru - perioada bronzului. Constantin Giurescu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
lucrări au fost modeste: paturi, rame, încuietori, chei, gratii etc. Abia mai târziu, odată cu sosirea primelor strunguri, a început să se dea atelierului o orientare mecanică. Cronicarii timpului, ne spun că elevii voluntari au consumat tone de fier. Domnul Pagan, negustorul unui magazin de fierărie cu ridicata, furniza totul pe bază de credit. Uneori, la sfârșitul anului, scria în caietul său de evidențe «plătit», voind să contribuie și el la dezvoltarea Operei prietenului său don Calabria. Maestru experimentat al atelierului de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de predică, de un gust îndoielnic, devenea și mai condamnabil printre popii de la sate. Cel din Volo se făcuse cunoscut în acest soi de propagandă, informînd o bandă de comitagii cu cele aflate la spovedanie. În felul acesta, un bogat negustor valah, mergînd să depună o sumă mare de bani la o bancă din Salonic, a fost prădat și asasinat pe loc în ziua respectivă. Această propagandă dușmănoasă, greacă, bulgară și sîrbă, părea să se concureze pentru a se depăși una
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-o din plin. În afara acestei compartimentări cu tratament diferențial, relațiile erau ușoare și purtau amprenta bunei dispoziții în această capitală veselă, unde fiecare se aborda cu un cordial Gruss Gott63 sau un Kiss die Hand64 respectuos unde, pentru birjar sau negustor, clientul era cel puțin "Măria Voastră" Eure Gnaden printr-o înnobilare automată, în virtutea faimosului Gemütlichkeit 65 vienez. Acest Gemütlichkeit constituia farmecul și tara locuitorilor Vienei: agreabil pentru contactele vieții cotidiene, el era marca ușurinței ce refuză efortul de a lua
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
decît pentru stricta satisfacere a unor aspirații naționale. N-am avea cuvinte destule pentru a condamna cum merită formulele pe care guvernul Salandra, prin vocea șefului său, le-a folosit, pe timpul neutralității Italiei, față de popor, pentru a face figură de negustor priceput care se tocmește "la sînge" și nu "bate palma" decît atunci cînd este sigur că face o afacere bună. Era un lucru nedemn de poporul italian și înjositor față de lumea întreagă. Toate aceste clișee despre "egoism", "războiul nostru" opuse
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cît se străduiește, prin cele mai rele mijloace, să domine lumea nici măcar prin invocarea nevoii unui spațiu vital, ci propagînd, într-un avînt de expansiune brutală, o ideologie ce servește drept mască acțiunilor cuceritorilor dintotdeauna. În fața formulelor înșelătoare ale acestor negustori de falsă fericire care speculează pe distrugerile, mizeria și disperarea maselor, ce speranță mai poate nutri omenirea împinsă la anaghie? O personalitate pe care meritele au purtat-o din postul de ministru al Afacerilor Externe mexicane la președinția UNESCO, domnul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
devine o afacere de invidiat, mai ales atunci cînd te plimbi cu punga pe lîngă tribuna oficială. Plecînd de la premisa că o pungă plină are vreo trei kilograme, iar într-un kilogram sînt aproximativ douăzeci de pumni, înseamnă că un negustor ambulant, întîlnind numai clienți generoși, poate aduna pînă la o sută de dolari de meci. N-ai cum să-ți conservi sărăcia, atunci cînd te învîrți numai printre oameni bogați. Sigur că Nețoiu e liber să umble în buzunare cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mai reținut decît dansul lui Zorba, și el un tip cu înclinații ușor cheflii. Domazos, Mavros, Saravakos, Anastopoulos. Generații de internaționali greci, începînd cu anii ’60 și mergînd pînă în buza pragului de mileniu. Cu toții fîșneți, bruneți, cu chipuri de negustori care te lămuresc într-o clipă să cumperi o lămîie și să plătești două. Dar nici unii n-au obținut vreo victorie la un turneu final. Au urcat suporterii pe gardurile de sîrmă, au păpat banii lui Vardinoianis, însă n-au
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta e lumea în care ne învîrtim: fraierul n-are cum să devină șmecher, în vreme ce șmecherul genetic, dacă nu profită la timp, riscă să se transforme în fraier. Are prostul bani, are negustorul tîrg. Așa sună un proverb de pe plaiurile Ardealului. Dar care-i tîrgul? Negustorul îl știm, e producătorul de lame, spray-uri și smacuri de dat pe față după bărbierit. Însă el cîștigă bani în mod arheologic, storcînd 50 de milioane
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]