5,657 matches
-
gândit bine la ce ai făcut? Cum ți-a venit să faci una ca asta? Pentru ce ai făcut-o? Tipătescu: (nervos) Pentru ce? Pentru ce? Tu mă întrebi pentru ce? Pentru nerozia care ai făcut-o tu, pentru ca să evit nenorocirea pe care ai cauzat-o tu din neglijență. Se poate atâta distracție! Atâta nebăgare de seamă! O scrisoare de amor s-o arunci în neștire într un buzunar cu batista, și s-o pierzi ca și cum ai pierde o hârtie indiferentă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dar acuma trebuie îndreptată. Fănică, dacă mă iubești, dacă ai ținut tu la minemăcar un moment în viața ta, scapă mă... scapă-mă de rușine! Tu ești bărbat, nu ți pasă! Pentru tine, afișarea intrigii noastre n-ar fi o nenorocire... dar pentru mine... Fănică, gândește-te... gândește-te. (plânge.) Tipătescu: Tocmai de-aia m-am asigurat de persoana lui Cațavencu... Zoe: În zadar, Fănică; Cațavencu poate muri astăzi, mâine gazeta lui tot o să publice scrisoarea noastră. Dumnezeule! Cum or să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ar întâmpla, nu se poate să sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu!... Spune-mi, să căutăm, să găsim alt mijloc? Zoe: (zdrobită) Alt mijloc nu văz,... alt mijloc nu este. Tipătescu: Atunci... Zoe: Atunci... (înecată) lasă-mă, lasă-mă în nenorocire... lasămă să mor de rușine... Omoară-mă pe mine care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine... Iată unde m-ai adus! Iată cât plăteau jurămintele tale! M-ai adus la moarte pentru că (hotărâtă) mă omor înainte de izbucnirea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zoe: Ce-mi pasă! După ce m-o pierde pe mine!... Fănică! N-aș voi să mă răzbuni, aș voi să mă scapi... Prevedeam asta... Presimțeam c-o să ajungem aici, când am văzut scandalul de alaltăieri seara la întrunire... Iată culmea nenorocirii: el nu știe că ai plastografia lui;... el nu știe că dacă ar veni aici să primească schimbul acestor două hârtii, ar scăpa și el și m-ar scăpa și pe mine... Te-ai bizuit să joci cu Cațavencu și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dar de bătut, nu m-a bătut. Și pe lângă asta, mâncarea era proastă de tot... La-nceput n-am vrut să mănânc și ei credeau că voi declara grevă, da’ io nu știam Încă ce Înseamnă să declari grevă. Da’ nenorocirea mea a fost următoarea: mi-au băgat un turnător În celulă, un vechi deținut din Valea Drăganului, județul Cluj, unul Potra Octavian, care era informatorul Securității acolo În pușcărie. Și pe ăla Îl luau și-l trimiteau la Securitate unde
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost schimbat cu un spion comunist român și atunci l-a eliberat din Închisoare, și i-a dat voie să meargă În Germania, și pe spionul ăla să vină Înapoi În România. În condițiile astea a reușit să plece. Nenorocirea a fost că eu, după ce am ieșit de la pușcărie, i-am trimis o scrisoare și mi-a venit răspuns că a murit Într-un accident de mașină... Rău mi-a părut, pentru că am zis că, poate-poate, va veni vremea odată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pus la punct, deștept. Și era foarte bine dispus, sigur, pe cât puteai fi În Închisoare. Adică nu era prăpădit, să zică: „Doamne, ce mă fac?”. El era ca și cum ar fi fost În facultate, indiferent... Nici nu băga În seamă toate nenorocirile care se Întâmplau În Închisoare, că ne loveau cu bâta când intram, când mergeam sau când veneam de la plimbare, sau când ne Înjurau, sau mai știu eu ce... Nici o problemă. Intra liniștit În celulă și zicea: „Haideți, astăzi vorbim despre
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Iepure. „Da, domnule, dau!” Era cu noi acolo, Împreună. Și, domnule, i-am făcut lu’ ăla o caracterizare, de trebuia să-l decoreze după declarația mea. (râde - n.n.) Și pe urmă a spus: „Nu mai am nevoie de ăsta”. Dar nenorocirea este că aceste două declarații se află În dosarul meu de la CNSAS. Dar n-am avut nici un angajament, nimica... Am și țidulă de la ei, că nu am fost colaborator... În sfârșit, m-am căsătorit, m-am mutat pe Roșiori și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
30 mai 2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului - Alin Mureșan, editarea - Adrian Sandu. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 139, 140. Cum ați perceput instalarea regimului comunist În România? Instalarea regimului comunist În România am simțit-o ca o mare nenorocire, ca un mare pericol. De ce? În 1940, când rușii au ocupat Basarabia și Bucovina de Nord, aveam 11 ani. Și atunci, țin minte, s-a zvonit În sat c-au apărut comuniștii ruși și au tăiat țâțele la femei și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
minte că În 1946, și-n ’47 chiar, noi, elevii, strigam: „Regele și patria!”. Și ungurii strigau: „Peter Groza es a nep!”, adică „Petre Groza și poporul!”. Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: „Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne Întâlneam și care știam cine sunt, și chiar muncitori unguri care erau Împotriva comunismului... Dar organizația lor oficială, MADOSZ, era alături de Petru Groza, adică de comuniști. Spuneți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo, În 24 și 25 octombrie, ne face procesul. Eu nu am vrut să recunosc nimic. Pe foaia mea de proces-verbal de la proces sunt doar două rânduri: „Nu recunosc declarațiile date la Securitate. Am scris despre comunism că e o nenorocire și nu iubesc regimul comunist”. Am scris pe față... Da’ de făcut, n-am făcut nimic, n-am recunoscut nimic, nici o faptă. Și trebuia să zic, că nu puteam să nu spun nimic. Nu recunoșteam nimic, și la ei nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rezervă până În ’45 când s-a terminat războiul. Ne-am cunoscut, după trei ani ne-am căsătorit, ne-am format o familie, am avut două fetițe și totul a mers foarte bine timp de cinci ani, până s-a declanșat nenorocirea, arestarea noastră, deci În ’53. Care au fost Împrejurările În care v-au arestat? Împrejurarea În care am fost arestată a fost următoarea: printre frații mei de care v-am pomenit, era un fost căpitan În armata regală. Sabin Mare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să-l descopere pe fratele meu și m-au rugat să-l primesc la mine, că venise numai pentru o zi și-o noapte, să-și ia lucrurile alea. Și sigur că l-am primit. Și asta a fost apoi nenorocirea mea și mai ales a soțului meu, că el nu știa de venirea lor. Abia când o venit a doua oară fratele meu o știut. Și bineînțeles că el o stat cu el În pod, că la noi acasă se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ele, că erau chiar Învățătoare Între ele și ne cunoșteam și familiile. Deci așa de multe veniseră, că trebuia să dormim două-ntr-un pat... Nu mai aveau loc În Închisoare pentru fiecare, așa de multe erau... Și vara era nenorocire, nu intra aer deloc dacă erau obloanele alea Închise complet... Așa că salvare o fost pentru noi c-am stat la izolare, cinci zile și pe-ormă trei zile... O fost așa bine și răcoare acolo... Și-am fost numai trei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și o prăjeam În așa fel până ieșea toată apa din ea, da’ ușor, nu să se pripească dintr-odată. Și așa am putut mânca mămăliga... Ați menționat că ați făcut o pleurezie. Cum s-a Întâmplat, ați putea detalia? Nenorocire pe capul meu... De nu știu câte luni de zile n-am făcut baie, că la colonie nu era... Și o venit frigul, da’ cam de timpuriu, și ne-o adus o baie de campanie militară. Toată lumea la baie, la baie, la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pantofi tălpile desfăcute așa, arcuite de bătături de rangă la picioare. Și-a zis: „Domne, te așteaptă zile grele”. „Cum domne? Dar eu n-am nici o vină.” Ăsta mi-a spus: „Domnule, uite, nu am nici un dinte În gură. E nenorocire”, zice, „te bat ăștia aici de te nenorocesc”. Pe urmă vine unu’ și-mi zice: „Băi, fi atent, n-ai voie să stai, n-ai voie să te sprijini, n-ai voie nimic de fapt”. Erau două paturi acolo... n-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de veghe acolo În dormitor, și o Înghițeam așa netocată... El avea ce avea cu intelectualii. Și i-am spus: „Bă, tu n-ai treabă cu intelectualii, băi, că n-ai putut fi tu intelectual, că asta nu e nici o nenorocire, că ești băiat destul de deștept... Alții n-au făcut nici În școală cât ai făcut tu”. La frontieriști le spunea țuicarii, pizdarii și tot porcării d-ăstea, pentru că pe ăștia Îi băga la politici, dar, de fapt, ăștia nu erau politici
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-au dus printre reduitele ălea la dracu’, ca să nu mă bată alții... Și ne-am trezit că Într-o noapte ne-a băgat Într-o cameră mare, fără geamuri, fără nimic. Așa. Eram vreo 200 de inși acolo. Era nenorocirea după lume... A doua zi Însă ne-a scos și ne-a dus Într-o cameră, 48 am crezut io... Eram vreo 44 de inși În camera aia... Vine celebru’ locotenent Ștefan și plutoneru’ Bărbuică. Dac-ați auzit de ei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de munci vă puneau să prestați? La Grădina ne scotea la muncă la prășit de porumb și la sfeclă. Eu, fiind copil de țăran, am muncit cân’ am fost copil, c-am avut pământ, și știam cum să prășăsc... Dar nenorocirea a fost c-au fost profesori universitari care nu știa cum arată porumbu’ mic sau sfecla..., cum a fost profesoru’ universitar Musceleanu din București, profesoru’ Enache de la Iași, care avea studiile făcute la Sorbona, profesoru’ Muscă de la Galați... Îi bătea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cauciuc, cojoc Îmblănit, mai multe... Și, culmea, cân’ am ajuns acasă, mi-a spus: „Bă, io nu mi-am dat seama că e de la tine”... A ținut-o pe birou vreo cinci-șase zile scrisoarea. Dacă dădea cineva de ea... era nenorocire. Când au Început eliberările? Vă mai amintiți? În decembrie ’63 a venit un decret, primu’ ordin de eliberare... da’ puțini a eliberat atunci. Nu știu... vreo 60 de inși au plecat. Eu aflasăm de ordin, că mi-a spus și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trăit mereu în cea mai aspră servitute, a trecut fără nici o tranzițiune de la un guvern despotic la Constituțiunea cea mai liberală, o Constituțiune cum nu mai posedă nici un alt popor în Europa. Consider aceasta, după experiența mea proprie, ca o nenorocire cu atât mai mare, cu cât românii nu se pot măguli că posedă virtuțile domestice indispensabile unei constituțiuni cvasirepublicane. De nu mi-aș fi pus toată inima bucureștiul în 1871 69 25. Confuzie a lui Bacalbașa; Ambron era un personaj
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fruntea bătăușilor săi, iar lumea speriată fugea din fața lui. Când pornea Ilie Geambașu la petrecere prin stradele mărginașe se răspândea teroarea. Căci, dacă întâlnea vreun adversar sau pe unul pe care avea pică, îl snopea în bătăi. Apoi erau femeile. Nenorocire pentru aceea pe care punea ochiul Ilie Geambașu. Trebuia s-o aibă cu orice preț. Viola domiciliurile, spărgea ușile, intra pe ferestre, lua femeia de lângă bărbații terorizați, smulgea fetele din casa părinților. Și trebuia să le necinstească. Un contimporan povestea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sa, a putut trata de la egal la egal cu o mare împărăție.68 În Cameră au fost discuții pasionate. Mihail Kogălniceanu, din opozițiune, a rostit cel mai însemnat discurs în contra Convențiunii.69 Opozițiunea a calificat Convențiunea ca fiind o mare nenorocire pentru țară. Românul de la 1 iulie apare încadrat în doliu. În capul ziarului, pe întâia coloană, se citește: „București, 30 Cireșar (12 Cuptor). Ieri 29 iuniu s-a înfipt cuțitul până la mâner în pântecele României: corpul ei palpitând încă fu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberală: „Toate stările societății - preciza fruntașul liberal-radical - au dovedit că au înțeles, în fine, că nu poate fi salvare decât în leacul ce încă de la 1855 ni l-a prezentat unul din geniurile Franciei, Edgar Quinet: «Pe acest pământ al nenorocirii, ne zise el, un singur lucru nu s-a încercat niciodată: dreptul. La drept dar trebuie să recurgeți»“. El considera că „războiul oriental“ - și sugera nu foarte discret acest lucru - putea să aducă mult visata independență națională a țării, pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 334). Români, strămoșii noștri și-au vărsat sângele pentru libertatea voastră 37, mă socot în drept a vă cere concursul pentru armata care trece prin țara aceasta spre a da mână de ajutor chinuiților creștini de peste Dunăre, a căror nenorocire a atras nu numai compătimirea Rusiei, ci chiar a Europei întregi. nicolae“38 În Senat, Convențiunea încheiată cu Rusia pentru trecerea armatelor ruse este combătută de P.P. Carp, Manolachi Costachi, B. Boerescu și Dimitrie Sturdza; o susțin prințul Dimitrie Ghica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]