5,282 matches
-
numai acolo se găsesc vulcani vechi, presupunând că povestirea din Ex 19 vorbește, cel puțin după acești oameni de știință, de o erupție vulcanică. Recent, E. Anati a avansat propunerea Har Karkom, un sit montan în Negheb, la nord pe Peninsula Sinai. Trebuie să recunoaștem că până acum nu a fost posibil să identificăm cu certitudine situl biblic al Muntelui Sinai sau Horeb (cum este numit în Deuteronom). Motivațiile acestei dificultăți sunt multiple. Principala este simplul fapt că pentru Biblie, Muntele
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
g. a căpătat, cu vremea, funcții predominant distractive. În Grecia antică, la mesele filosofilor, era folosită frecvent ca mijloc de întrecere. Latinii au cultivat-o mai puțin decât grecii. Între g. românească și cele întâlnite mai ales la popoarele din Peninsula Balcanică există mari asemănări. Nu rezultă de aici că trebuie căutate neapărat anume canale de influențe, pentru că g., ca și alte specii folclorice, a putut apărea independent la mai multe popoare. În nordul Moldovei și în câteva localități din nordul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
dorit să fie înmormântat. Mai puțin iertător decât Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat îi obține caterisirea. Acuzat de vrăjitorie și de alte „meșteșuguri satanicești”, dar și de uneltire contra puterii otomane și a domnitorului însuși, imprudentul vlădică e condamnat la surghiun, în peninsula Sinai, la mănăstirea Sfânta Ecaterina. În drum spre locul exilului e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică a lui A.I. a fost bogată. Excela în xilogravură, dar era și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Traiană", mulți dintre aceștia stabilindu-se în Țara Românească. Au venit (într-un număr mai mic) și în Moldova. Puține dintre aceste migrații pot fi stabilite cu precizie ca avînd drept țintă Transilvania (și pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mulți români viețuiau în Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dunării 210. Dacă zona albano-macedoneană era leagănul ancestral al românilor, atunci de ce a avut loc această migrație în masă într-o singură direcție, spre "Dacia Traiană
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un exercițiu fără precedent de epurare etnică și transfer de populație, care dura de aproape un an. Parțial, era rezultatul unei separări etnice „voluntare”: evreii părăseau Polonia, unde erau nedoriți și chiar În primejdie, iar italienii preferau să plece din peninsula Istria decât să trăiască sub regimul iugoslav. Numeroase minorități etnice care colaboraseră cu forțele de ocupație (italienii În Iugoslavia, ungurii din nordul Transilvaniei, aflată sub stăpânire maghiară În timpul războiului și restituită apoi României, ucrainenii În vestul Uniunii Soivetice etc.) au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca o componentă a amplei ajustări teritoriale impuse de Stalin la marginea vestică a imperiului său: a recuperat de la români Basarabia, a răpit Bucovina și Rutenia subcarpatică României, respectiv Cehoslovaciei, a absorbit statele baltice În Uniunea Sovietică și a păstrat peninsula Karel, capturată În timpul războiului de la Finlanda. La vest de noile frontiere sovietice nu s-a schimbat mare lucru. Bulgaria a recuperat de la România Cadrilaterul, o fâșie de pământ din Dobrogea; cehoslovacii au obținut de la Ungaria (aflată În tabăra Axei Învinse
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a avut relații călduroase cu regimul fascist și a Închis ferm ochii la crimele naziștilor din Italia și de peste tot. Prelații erau influenți. Autoritățile militare anglo-americane au ezitat Într-adevăr să elimine funcționarii compromiși, În timp ce Încercau să restabilească normalitatea În peninsulă. Iar În ansamblu, epurarea fasciștilor a fost mai eficientă În regiunile unde rezistența de stânga și reprezentanții ei politici predominau. Însă amnistia din iunie 1946 a fost semnată de Palmiro Togliatti, liderul de 51 de ani al Partidului Comunist Italian
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Grecia s-ar fi rezolvat de mult pe cale pașnică 5), Îndepărtându-l și mai mult de acolitul din Balcani. Dar Tito nu Îl făcea de râs (stârnind În plus iritarea anglo-americană) numai În sudul Balcanilor. La Trieste și În peninsula Istria, ambițiile teritoriale iugoslave Îi Împiedicau pe Aliați să Încheie Tratatul de pace cu Italia: când acesta a fost În sfârșit semnat, În septembrie 1947, viitorul zonei Trieste era incert, trupele aliate păstrându-și pozițiile pentru a bloca o anexare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau ultrareacționare aveau toate motivele ca, după 1945, să-și afirme zgomotos recentele afiliații progresiste sau radicale (ori să se retragă În umbră, temporar sau definitiv). De vreme ce majoritatea partidelor și ziarelor de orientare fascistă sau ultraconservatoare erau oricum interzise (cu excepția Peninsulei Iberice, unde lucrurile stăteau exact invers), adeziunile politice public exprimate se rezumau la centrul și stânga spectrului. Gândirea și opinia de dreapta intraseră Într-un con de umbră În Europa. Dar, deși conținutul scrierilor și manifestărilor publice s-a metamorfozat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor armate erau practic considerate bunuri naționale. Restul Imperiului Britanic avea la prima vedere mai puțin o valoare materială și mai mult una strategică: posesiunile din Africa de Est sau teritoriile și porturile controlate de britanici În Orientul Mijlociu și În jurul Peninsulei Arabice și Oceanului Indian erau apreciate În principal ca accesorii ale Indiei, principala posesiune imperială - care, la vremea respectivă, includea Sri Lanka, Birmania și teritoriile care formează astăzi Pakistanul și Bangladeshul. Toate imperiile europene se formaseră prin anexiuni sporadice, episodice și (cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Israelul voia Înlăturarea lui Nasser pentru a-și atinge obiectivele teritoriale și de securitate În Sinai și În zona limitrofă. Conspiratorii de la Sèvres au ajuns la un acord. Israelul urma să atace armata egipteană În Sinai și să ocupe Întreaga peninsulă, inclusiv Canalul Suez, de pe latura ei vestică. Franța și Marea Britanie urmau să dea un ultimatum ambelor părți combatante cerându-le să se retragă și apoi, pretinzând că acționează În numele comunității internaționale ca părți dezinteresate În conflict, urmau să atace Egiptul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Israelului și Egiptului, cerând cu ipocrizie ambelor părți să Înceteze lupta și să accepte o ocupație anglo-franceză a zonei Canalului. A doua zi, avioanele britanice și franceze au atacat aeroporturile egiptene. În 48 de ore de la Începerea atacului, israelienii ocupaseră Peninsula Sinai și fâșia Gaza, ignorând apelul de Încetare a focului lansat de Adunarea Generală a ONU. De cealaltă parte, egiptenii au scufundat nave În Canalul Suez, blocând astfel traficul vaselor comerciale. Două zile mai târziu, primele trupe de infanterie anglo-franceze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
britanice vor fi de acum Înainte permanent retrase din diferitele baze, porturi, antrepozite, porturi de alimentare cu combustibil și alte stabilimente din epoca imperială pe care țara le menținuse la „est de Suez” - inclusiv În fabulosul port natural Aden din Peninsula Arabică. țara nu-și mai permitea să aibă pretenții coloniale. În general, această decizie a fost primită cu ușurare În Marea Britanie: așa cum prevăzuse Adam Smith la sfârșitul primului Imperiu Britanic În 1776, renunțarea la „ornamentele splendide și fastuoase ale imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Împrumuturi, donații, scutiri de impozite - firmelor private dornice să investească În Sud; a fost vehiculul prin care agențiile de stat au fost ghidate să amplaseze 60% din noile lor investiții În Sud; În deceniile de după 1957, În treimea sudică a peninsulei fuseseră Înființate 12 „zone de creștere” și 30 de „nuclee de creștere”. Ca și proiectele de stat de scară largă din alte părți, Cassa a fost ineficientă și destul de coruptă. Majoritatea avantajelor au mers către regiunile de coastă favorizate; mare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că partidul se abate de la străvechea linie marxistă 19. Dar pentru un politician votat În special de oameni prea tineri ca să-și amintească războiul civil și al cărui scop declarat era să surmonteze Înapoierea Spaniei (faimosul atraso, „decalajul” care afecta peninsula de la sfârșitul Epocii de Aur), vechea stângă ideologică reprezenta o piedică, nu un remediu. În viziunea lui González, viitorul Spaniei nu era socialismul, ci Europa. La 1 ianuarie 1986, Spania, alături de Portugalia, devenea membru deplin al Comunității Europene. Tranziția spre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acerbă pentru cei francezi. Din această cauză a fost nevoie de nouă ani pentru ca Portugalia și Spania să fie admise În CE ( În timp ce Greciei i-au trebuit mai puțin de șase ani), timp În care imaginea publică a Franței În Peninsula Iberică s-a degradat semnificativ: În 1983, când se Încheiaseră două treimi din negocierile de aderare, care se desfășurau Într-o atmosferă tensionată, numai 39% dintre spanioli aveau o părere „favorabilă” despre Franța - un debut de rău augur pentru viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era În scădere (cel mai ridicat În Marea Britanie, cel mai scăzut În Spania), așa că diferitele tradiții naționale În jurnalismul popular nu mai contau ca pe vremuri: din nou, cu excepția Angliei, unde presa populară ațâța și exploata eurofobia. În Europa de Est și Peninsula Iberică, absența Îndelungată a presei libere a Însemnat că mulți oameni (mai ales cei care nu locuiau În marile orașe) au sărit cu totul peste epoca presei scrise, trecând de la prealfabetism direct la mass-media electronice. Acestea din urmă - mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul reputația de loc rău famat, crâșmele (thermopolia) au devenit din ce în ce mai apreciate de o clientelă obișnuită, căreia îi plăcea să se ospăteze aici, bând vin rece sau fiert. Este adevărat că vinurile din peninsula italică, despre care Virgiliu, în Georgicele, scria că numărul lor era "ca firele de nisip pe care vântul le răscolește în deșerturile Libiei", invadează progresiv piața întregului Imperiu Roman, inclusiv a Greciei, ba chiar și India le importă. După spusele
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
1507, după numele navigatorului italian Amerigo Vespucci, este descoperită și cunoscută drept Pământul unde crește vița de vie în stare sălbatică începând cu anul 1000. Precum grecii care au văzut "o țară acoperită de vii sălbatice" atunci când au debarcat în peninsula italică, o cronică nordică din secolul al XIII-lea intitulată Saga Groenlandei ("Pământul verde", în scandinavă) menționează că navigatorul viking Leif Erikson, fiul faimosului Eric cel Roșu, a descoperit "o țară bogată în vii" (Vinland hit goda). Unul dintre oamenii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
veacuri ca ea să se însănătoșească total. Peste o jumătate din Europa au guvernat ei așa cum și-au dorit. Au dărâmat altare, au mutilat suflete, au întemnițat și au ucis milioane. Crimele de la Pitești, Gherla, Canalul Dunăre - Marea Neagră, Poarta Albă, Peninsula, Capul Midia, mai ales Aiud, Zarca Aiudului și pretutindenea în țară. Ca și cei din trecut, comunismul s-a năpustit valuri, valuri asupra Mișcării Legionare care s-a opus cu jertfe zguduitoare monstrului apocaliptic. Legionarii, prin lupta și jertfele lor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
descris de antropologul Donald Cole (1975), care a petrecut un prim stadiu (aproape trei ani) al experieței sale de cercetare în mijlocul unui trib de beduini (Al-Murah) din Arabia Saudită. În perioada în care Cole a studiat această populație, Al-Murah ocupa sud-estul Peninsulei Arabe, adică zona Rub al Khali (Zona Nelocuită), cunoscută drept teritoriul cel mai arid al întregii peninsule. De la începuturile principatelor arabe în această zonă, Al-Murah a avut drept ocupații o combinație de activități războinice în slujba unei case princiare protectoare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sale de cercetare în mijlocul unui trib de beduini (Al-Murah) din Arabia Saudită. În perioada în care Cole a studiat această populație, Al-Murah ocupa sud-estul Peninsulei Arabe, adică zona Rub al Khali (Zona Nelocuită), cunoscută drept teritoriul cel mai arid al întregii peninsule. De la începuturile principatelor arabe în această zonă, Al-Murah a avut drept ocupații o combinație de activități războinice în slujba unei case princiare protectoare, activități comerciale pe distanțe lungi prin organizarea unor caravane și creșterea și comercializarea cămilelor. Acoperind o zonă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comerciale pe distanțe lungi prin organizarea unor caravane și creșterea și comercializarea cămilelor. Acoperind o zonă deșertică de câteva ori mai mare decât teritoriul României, această populație menținea relații comerciale cu agricultorii din oaze sau din zonele mai fertile ale peninsulei. După al doilea război mondial, odată cu dezvoltarea enormă a industriei petroliere, organizarea economică a acestei populații s-a schimbat substanțial. Deși aceștia iubesc în continuare deșertul și cămilele, ei au început să meargă la lucru în Kuweit sau încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Miniștri de a deporta evreii din Odessa, începând cu luna ianuarie 1942, a fost influențată în opinia noastră inclusiv de evenimentele militare desfășurate pe frontul din Crimeea în ultimele zile ale anului 1941. Alarmat probabil de debarcarea trupelor sovietice în peninsula Kerci (26 decembrie 194179) și de posibilitatea executării unei operațiuni similare în Odessa, mareșalul Ion Antonescu a decis să transpună în practică imediat deportarea populației evreiești din Odessa. La 28 decembrie 1941, subșeful Marelui Stat Majot, generalul Nicolae Tătăranu, a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
închisorile din Jilava și Aiud, Nistru, fiind eliberat la 09.05.1964. 358 Teodor Dăscălescu (1910-?), polițist român. Implicat în pogromul din Iași. Arestat de autoritățile comuniste la 07.03.1951. A trecut prin închisorile Jilava, Făgăraș, Galeșu, Cernavodă și Peninsula, fiind eliberat la 21.12.1954. 359 Nu a putut fi identificat. 360 Nu a putut fi identificat. 361 Octavian Vizitiu (1912-?), polițist și avocat român, licențiat în Drept. Implicat în pogromul din Iași. A fost arestat de autoritățile comuniste
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]