64,416 matches
-
aproape o hartă a marilor direcții literare din ultimii 50 de ani. Ruralul de care pomeneam apare în formele deja consacrate - țărani înțelepți de tip Moromete, țărani care încearcă să se emancipeze și eșuează, diverse caractere în care putem regăsi personaje precum Mara, Fefeleaga. Nici o inovație. Autoarea nu recuperează lucid astfel de modele, nu încearcă să le scoată din matrice; scrie cu seninătate în maniera în care au mai făcut-o atîția, descoperă cu ingenuitate locurile (prea comune) din aria tematică
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
Valeriu Rîpeanu. Însă, după o sută de pagini, apare, ca prin minune, o proză excelentă numită 336. Cele cîteva zeci de pagini descriu o călătorie în inima cartierului Militari cu autobuzul respectiv, extrem de aglomerat, plin de pensionari enervanți. În paralel, personajul principal, o tînără, suferă grave perturbări de percepție: vede oglindindu-se în fereastra autobuzului o femeie însărcinată care nu își are corespondentul firesc în realitate. Tînăra vede în oglindă cum femeia gravidă este călcată în picioare de ceilalți și reacționează
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
stăpîn". Însă, în acel caz, fantasticul era asumat. Veronica A. Cara exploatează anomalia pe plan psihologic și chiar social. Acel dublu deformat fizic al tinerei zvelte și elegante prilejuiește pasaje de analiză profundă. Ruptura psihică este și de natură socială. Personajul feminin (pe care-l vom regăsi și în celelalte proze, deși cu alte nume) are o vîrstă încă neexploatată literar de scriitorii români contemporani: între 25 și 30 de ani. Vîrsta în sine este semnificativă. Copilăria și începutul adolescenței și
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
25 și 30 de ani. Vîrsta în sine este semnificativă. Copilăria și începutul adolescenței și le-a petrecut în alt regim politic și social. Schimbarea se manifestă aproape biologic. Amintirile din acele timpuri se întrepătrund cu deformările specifice vîrstelor amintite. Personajul își amintește că, în copilărie, vedea la tot pasul femei gravide (urmarea unor măsuri ale regimului, nu a unei vieți idilice: interzicerea avortului, planning familial inexistent). Amintirile se transormă, în noul context, în halucinații. Veronica A. Cara are meritul de
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
în cele mai neașteptate momente ale narațiunii: �Societatea e eterogenă nu numai din punctul de vedere al avuțiilor, al valorilor, al educației..., e profund eterogenă din cauza individualismului aproape zeificat al fiecărui membru al ei" și așa mai departe. Nu un personaj spune toate lucrurile astea, nici un narator alternativ. E aceeași voce care povestea la persoana a treia cu cîteva rînduri mai sus... Bineînțeles, întrebarea care persistă este de ce, în ciuda atîtor defecte, această carte merită atenție. Un răspuns incomplet ar fi că
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
protagoniste. Nu se mai simte nevoia demonizării acelei perioade. Compromisul, funcția în acel regim își pierd din importanță. Mizele sînt mai �mici", dar universale: în locul crizelor de identitate, găsim crize de iubire; în locul psihologiei complexe, o notație precisă, cinică, vioaie; personajul de 25 de ani nu simte nevoia să-și explice sau să-și ascundă biografia. Nonșalanță, tupeu, fără frică de penibil, de locul comun - cam acestea ar fi, în același timp, calitățile și defectele Veronicăi A. Cara. Veronica A. Cara
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
Constantin Țoiu Scriam mai demult că, în ce-l face mai puțin popular pe Balzac, față de atâți alți mari autori, poți să consideri, întâi și-ntâi, capacitatea sa nemăsurată de a reflecta pe seama personajelor, de a stărui asupra caracterului lor, capacitate cu mult mai întinsă decât forța de a pune eroii în mișcare. Așadar, digresiunile lungi, biografice, sociale, consemnarea și comentarea atâtor detalii economice, psihologice, filosofice, în timpul acțiunii romanelor, fac dificilă urmărirea intrigii. Aceasta
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
Un subiect totuși care ar ține omenirea cu răsuflarea oprită, săptămână de săptămână, atrasă de cadranul domestic, magic: Comedia umană. Cu toate că, pusă pe TV, această Comedie, strict redusă la acțiune - în afara păcatului major al Autorului de a-și ciocăni mereu personajele pe o parte și pe alta, asemeni unui doctor la consultație - prea mult nu s-ar deosebi, drept să spunem, de Tânăr și neliniștit (Rastignac!), Seducție,... Dreptul la viață și altele. Să recunoaștem, din capul locului. De fapt, literatura nici
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
de amănunte familiale, printre care la urmă aflăm că dintre toți judecătorii tribunalului de Sena, judecătorul cel drept și inflexibil, Popinot, era singurul care nu primise Legiunea de onoare. În fine, una din concluzii înainte de a intra în detaliile locuinței personajului. Răbdarea, cititorul modern, tot așteptând să afle ce e cu interdicția, și-o va fi pierdut de mult. " Acesta era omul pe care președintele celei de-a doua camere a tribunalului, de care aparținea Popinot, îl numise ca să procedeze la
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
Roxana Racaru Romanul Dinei Hrenciuc, " cu un pronunțat caracter, simbolic, esoteric", cum ne anunță editorul pe coperta a patra, este o privire înăuntru, fără desfășurare epică, roman al unei agonii (a personajului central, Amun) văzută ca inițiere, dar fără Iluminarea așteptată. Nu un adevăr, sau măcar adevăruri ni se arată în călătoria acestui mic rege spre capătul înțelegerii și al conștiinței sale (al vieții), ci imagini impenetrabile și amintiri: pentru fiecare din
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
fără să i se acorde șansa revelației. Nici Maria, soția lui, cea care, chemîndu-l prin vrăji, îl ține, un timp, suspendat la marginea vieții, pe cînd pe trupul lui se înmulțesc însemnele morții. Pas în cerc nu este numai drumul personajului (poate doar efect halucinatoriu al agoniei), ci și al romanului. Construit din secvențe - fluxuri ale conștiinței - privirea interioară trece de la Amun, centru al atenției, dar și al grupului de personaje, pe rînd la cei patru purtători ai lui. Lume închisă
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
înmulțesc însemnele morții. Pas în cerc nu este numai drumul personajului (poate doar efect halucinatoriu al agoniei), ci și al romanului. Construit din secvențe - fluxuri ale conștiinței - privirea interioară trece de la Amun, centru al atenției, dar și al grupului de personaje, pe rînd la cei patru purtători ai lui. Lume închisă, claustrofobică, deschizîndu-se doar prin amintirile pe care fiecare le poartă cu sine. Acestea contrabalansează și vindecă atmosfera de apăsătoarele semne ale sfîrșitului: un copil găsit care poate provoca furtuni devastatoare
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
despre America. Tocmai raportul eului cu lumea este tema secretă a multor din eseurile de aici. în ce fel reprezintă bîrfa un liant social și cum s-a extins ea cu ajutorul mass-mediei? Cît de mult seamănă americanul de rînd cu personajele din seriale și cît este el de manipulabil? Cum acționează acel "formidabil melting pot care e New Yorkul" și ce se întîmplă cu raportările identitare ale imigranților? Care e istoria (paralelă) a filmelor de la Hollywood și a epocii cuceririi vestului
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
a întîmplat așa. Cu rare excepții, cronicile - dacă au existat - au fost asigurate de relații amicale, mai ales că majoritatea scriitorilor lucrează în presă. De altfel, cîți critici români mai fac azi cronică de întîmpinare? " Există o explicație!" - vorba unui personaj contemporan (și reprezentativ). Există enșpe explicații, dar mă tem că nici una nu ne poate consola. Din acest colț de pagină îndrăznesc să lansez un apel al cărui patetism nu este trucat: - scriitorilor menționați și tuturor celorlalți - dacă mai aveți ceva
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Mălăncioiu. Mi se pare un volum pregnant și acut, extrem de actual și de viril, necesar studiului și meditației. Este un mic manual de filosofie, luată pe cont propriu și tratată în sens existențial, tot așa cum sînt privite, din această perspectivă, personajele și autorii urmăriți. "Hamlet este un mare prinț, nu numai al gîndirii, ci și al existenței", afirmă Ileana Mălăncioiu. Limbajul autoarei, în sine o temă de comentat, nu este nici poetic, nici filosofic în sensul greutății frazelor și formulărilor. Nici
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
prințul Hamlet și prințul Mîșkin, prințul Hamlet și prințul Harry, eroii tragici văzuți prin existența Antigonei, toate acestea sînt revelate de Ileana Mălăncioiu din acea poziționare pe care și-o propune, loc din care ea vede legăturile formidabile dintre aceste personaje devine altfel decît pînă la ea, altfel decît noi. Autoarea nu dă în vileag totul, nu-și aruncă așii pe tabla existenței, destinului și conștiinței tragice. Nu face speculații bazîndu-se pe un extraordinar spirit de observație pe care îl are
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
pe un extraordinar spirit de observație pe care îl are, de analiză a textului. Ea pleacă sistematic, căutînd să descifreze și să identifice sursele unei literaturi tragice, și anume marile mituri ale Antichității, pentru a desface apoi un evantai de personaje surprinzător asamblate. "Vina tragică se definește în raport cu legea morală a eroului de al cărui eșec afirmator luăm act - indiferent de conținutul concret al acestei legi". Discuția despre legea destinului, și întreaga teorie aplicată pe Oedip-rege situează la capătul ei dihotomia
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
operații tranșante efectuate cu o mînă de chirurg sigură, cu talent în plagă, cum se spune și cu un bisturiu care creează posibilitatea de a despica o problemă pînă la os. Forța unei idei stimulează rapiditatea unor asociații cărnoase, spectaculoase. Personaje, opere, autori se strîng în jurul unui gînd, îl părăsesc pentru a se întîlni, în altă distribuție cu alți protagoniști, se consumă pînă la capăt în orice demonstrație. De multe ori, Ileana Mălăncioiu pare a scrie ea însăși o tragedie din
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
next Generation am constatat cu plăcere că se transmite și aici. Mă uit cu multă regularitate la acest serial, îmi dau seama că nu e vorba de o mare valoare estetică; pe de altă parte, sînt prins de acțiune, de personaje care mi-au devenit familiare și dragi." Este o altă lecție dată intelectualului român - cultura nonșalantă, deloc rigidă. Cultura nu este un set de reguli de viață, de comportament. Faptul că ești autorul "teoriei secundarului" nu te împiedică să constați
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
Și alergii diverse la turiști// În labirintul păcii ce se-așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a antiidealizării: "În noaptea asta Pan cerșea în cer/ O linguriță neagră de piper/ Și apostolicele frunți cedară/ Prînz gratuit nebunului o vară" (Noaptea cărăușilor). Sau: Și
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
la rîndu-i, niște compensații, niște mici satisfacții care să răsplătească, cît de cît, atenția încordată, uitarea de sine frizînd asceza, risipa de timp și inteligență cu care-ți desăvîrșești lucrarea. E de preferat chiar, dacă se poate, să fie un personaj beneficiind de o anume poziție în societate, un individ respectabil dintre aceia care dețin, cum se spune, pîinea și cuțitul, căci avînd amorul propriu mai dezvoltat decît al altora, ei vor fi în mai mare măsură sensibili la altruismul tău
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
nimic care s-o individualizeze, e doar oglinda felului în care bucățica de moștenire mateină pe care autorul și-o arogă a fost călcată în picioare grosolan. Nu rămîne din ea decît o schemă vagă, în tușe tremurate, caricaturi ale personajelor din Craii..., goana după o atmosferă ce se vrea creată pe principiul cantității, cînd tocmai calitatea, precizia dozajului sînt cheia. Pitorescul se transformă în obscenitate stilistică. O verbozitate aiuritoare, metafore aruncate cu toptanul în ochii vertiginos obosiți ai cititorului. Hecatombe
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
alcătuiesc paisprezece mii de hectare de destrăbălare lingvistică. Publicul larg e sfidat prin cele mai gratuite alambicări ale unui discurs narativ brownian, haotic nu din vreo intenție a autorului, ci ca rezultat al imposibilității de a stăpîni revărsarea viscerală de personaje și acțiuni aduse în lume fără nici o noimă. Prostul gust nu vine din materia cu care scriitorul s-a hotărît să lucreze, cititorul român de azi nu se sperie de curve, blasfemii, de cuplul Ceaușescu sau de securiști libidinoși, ba
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
observa multe lucruri pentru a le comenta pentru sine în jurnal. Viața de familie - cu multe rude solidare -, cea de vecinătate primează asupra celei de scriitor printre cei din tagma sa (la rândul ei, copios reprezentată). O mulțime de veritabile personaje capătă viață în preajma "eroului" complex care se dovedește a fi autorul însuși; chiar retractibilitatea sa sporește impresia, favorabilă literar, de rezervă și enigmă. În această gamă, Felea e necontenit interesant și bogat. Partea cea mai dezamăgitoare din confesiunile sale sunt
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
înțeles să o respecte pentru că, în fond, fiecare trăise fascinația ascultătorului obișnuit și, de ce nu, teatrul la microfon fusese microbul care-i contaminase să aleagă această profesiune. Ce mister extraordinar se năștea în liniștea și intimitatea serilor și nopților cînd personaje importante ale dramaturgiei erau aduse în casa fiecăruia dintre noi de glasuri minunate! După '89 a intervenit, și în acest tip de contact, o schimbare: au apărut nenumărate alte tentații, s-au înființat multe alte posturi de radio, comerciale, oferta
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]