14,398 matches
-
Două plachete tipărite la Viena în 1808 și 1810 conțin încercări poetice omagiale, ocazionate de „logodirea” împăratului Austriei, Francisc I și de aceea a lui Napoleon. Printre lucrările teologice și moral-educative traduse de L. din germană în perioada vieneză, astăzi pierdute, s-au aflat Învățătura ortodoxă a arhiepiscopului Platon Levșin din Tver, lucrarea lui J. H. Campe Învățături morale ale lui Gottlieb Ehrenweich pentru băieți, precum și povestiri populare și romantice. L. a mai compilat la Viena și la Sibiu, în 1815
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
1952; Victor Hugo, Despre literatură, pref. trad., București, 1957, Versuri, pref. trad., București, 1958; Liviu Rebreanu, La Révolte, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1957; Jean Anouilh, Ciocârlia, București, 1958; Louis Aragon, Poeme, pref. trad., București, 1958; Honoré de Balzac, Iluzii pierdute, pref. trad., București, 1959; Constantin Prisnea, Bacchus en Roumanie, București, 1962; Paul Vialar, Vremea impostorilor, pref. trad., București, 1964; Teatru francez contemporan, București, 1964 (în colaborare); Beaumarchais, Bărbierul din Sevilla. Nunta lui Figaro, pref. Mihai Murgu, București, 1967 (în colaborare
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
pref. Ion Rotaru, București, 1985; Fratele păgân, Vălenii de Munte, 1929; Țări scandinave: Suedia și Norvegia, București, 1929; Frumoasa fără trup, Vălenii de Munte, 1929; Priveliști elvețiene, București, 1930; America și românii din America, Vălenii de Munte, 1930; Fiul cel pierdut, Ploiești, 1930; Sfântul Francisc, Vălenii de Munte, 1930; Casandra, Vălenii de Munte, 1931; Memorii, I-VII, București, 1931-1939; Ovidiu, Vălenii de Munte, 1931; Trei piese simple pentru oameni modești, Vălenii de Munte, 1931; Vederi din Grecia de azi, București, 1931
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
un mic studiu intitulat Câteva pricini de scădere a poeziei, cu un amplu comentariu despre Anna de Noailles (O poetă româncă din pământ străin) și cu mai multe cronici literare. Hugo Friedman semnează articolul Încercare asupra comediei lui Caragiale „Scrisoarea pierdută”, iar Simeon C. Mândrescu prezintă pe larg lucrarea Românii în monumentele literare germane medievale de Em. Grigorovitza. Traducerile sunt ilustrate de poemele Blestemul bardului de Uhland și Veneția de Platen. Cu studii și comentarii istorice, folcloristice, lingvistice, psihologice, filosofice colaborează
REVISTA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
relata peste ani, George Ciorănescu - se ridicau deasupra faptului frust până la semnificații etico-sociale. Într-o vreme în care democrații erau prea ușor și interesat asimilați cu o stângă antidemocratică, Horia Roman a rămas pe pozițiile adevărat democratice, ce păreau iremediabil pierdute”. În exil publică în revistele „Limite”, „Le Courrier roumain”, „Revista scriitorilor români” ș.a. versuri proprii și traduceri din poezia italiană (Giuseppe Ungaretti) și mai ales multe fragmente memorialistice, în care evocă o galerie de personalități politice și culturale, de la Al.
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
Raul Teodorescu - redactori. Într-o Predoslovie se exprimă intenția de a oglindi cât mai complet viața culturală și socială din epocă. Criticând „moravurile literare de astăzi”, redactorii promit să lupte „împotriva acestei realități dezastruoase” și să încerce a reabilita „demnitatea pierdută a scriitorului român”. Programul este expus mai clar în alt articol din numărul inaugural, unde se spune: „Critica va fi pozitivă sau negativă, după dreptate. Nu în înțelesul că vom fi un magazin literar al tuturor exhibițiilor timpului ne intitulăm
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
R.v. cuprinde note, articole, documente istorice, texte literare diverse. Dintre colaboratori, cel mai important este N. Iorga, prezent cu poeme (Un îndemn), dar mai ales cu fragmente din piesele sale de teatru: Tudor Vladimirescu, Contra patriei, Moartea lui Dante, Fiul pierdut. Notabilă este, de asemenea, intenția redactorilor de a restitui unele scrieri inedite, cum se întâmplă în cazul lui Panait Cerna (Sonet oriental și câteva epigrame, fragmente din corespondență). În rest, sunt găzduite versuri sentimental-convenționale de George Voevidca, George Dumitrescu, D.
ROMANIA VIITOARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289336_a_290665]
-
ca pădureții vara, în pădure./ Cu suflet acru, necioplit și dur./ Să mă hrănesc cu ploi și vânt (sunt și zile pure)/ numai argint suflat pe fond de azur.” În pofida tinereții autorului, poezia este înfiorată de nostalgii după edenul copilăriei pierdute (Întoarcere), dar și de un cutremurător, prin premoniție, sentiment al morții iminente (Ruga). „Plecarea lui I. Roșca - notează tot Perpessicius - este una dintre cele mai dureroase pentru tânăra lirică bucovineană și pentru poezia românească în genere.” SCRIERI: Semne-n scuturi
ROSCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
dispărut. Textul relevă însă un scriitor cu talent, care nu a avut, din nefericire, timp să și-l cizeleze, ba nici măcar să își revadă scrierea, operațiune îndeplinită cu pioșenie de sora sa, Profira Sadoveanu. Ca floarea câmpului... este cartea inocenței pierdute, dar și a inițierii în suferință. SCRIERI: Ca floarea câmpului..., București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 57-59; Șerban Cioculescu, „Ca floarea câmpului...”, ,,Tribuna poporului”, 1945, 111; Sadoveanu, Opere, XVII, 607-608; Vasile Sadoveanu, Bădia Mihai, București, 1968, 6; Profira Sadoveanu
SADOVEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289423_a_290752]
-
românești”. Dar avocatul R., specialist în „delicte de presă”, va câștiga procesul cu grupul de la revista lui G. Ibrăileanu, ajuns la Curtea de Casație. Experiența „cazurilor” trece și ea în literatură: Printre picături (1904), Trei nuvele (1909), Din sala pașilor pierduți (1922), Spicuiri (1923). Ca autor de teatru, scrisese „drama în trei acte” O lecție (1899), intrată în repertoriul Teatrului Național bucureștean (stagiunea 1898-1899), comedia Păcate (1901) și, cu totul neașteptat, piesa religioasă în versuri Isus, din care un fragment apare
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
București, 1905; Epigrame, București, 1906; Dincolo de hotare, București, 1908; Din Egipt, București, 1909; Trei nuvele, București, [1909]; La capătul pământului, București, 1910; Razna, București, 1912; Prin pravoslavnica Rusie, București, 1913; Da capo, București, 1919; Remember, București, 1921; Din sala pașilor pierduți, București, 1922; Pățania lui Dumitrache, București, f.a.; Obolul meu, București, 1922; Spicuiri, București, 1923; Hai-hui, București, 1924; Poezii, București, 1926; Ieri..., București, 1931; Pagini alese, București, 1935; Epigrame, București, 1936; Vechituri, București, [1936]; Instantanee turistice, București, 1939; Odinioară..., București, [1942
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
NRR, 1912, 13; Al. A. Philippide, „Prin pravoslavnica Rusie”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1913-1914; Perpessicius, Opere, XII, 506-507; G. Topîrceanu, „Da capo”, „Însemnări literare”, 1919, 4; Banu Mărăcine, ,,Remember”, U, 1921, 43; Dem. Teodorescu, ,,Din sala pașilor pierduți”, ADV, 1922, 11 649; Al. Iacobescu, ,,Din Egipt”, ,,Straja”, 1923, 125; I. Mora, ,,Ieri”, U, 1931, 282; Horia Stanca, „Epigrame” „Națiunea română”, 1936, 131; Călinescu, Ist. lit. (1941), 526, Ist. lit. (1982), 593-594; Gala Galaction, Opere alese, II, București, 1961
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
grecească, radioasă arătare ce se înfățișează de pretutindeni pelerinului pe Acropole, nu are început, nici sfârșit. Ea s-a născut o singură dată pe pământul fericit al Eladei și de atunci meșterii cei mai iscusiți caută zadarnic să afle secretul pierdut al creației sale.” Acropole îi produce o „impresie de măreție calmă”, grandoarea templului grecesc stând în „armonia proporțiilor sale”. Mai totul, cu excepția peisajelor de la Eleusis, Delos și Micene, este pentru călător prilej de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
de povestiri, Valiza cu zăpezi (1977) și Jurnal de una singură (1980), anunță o prozatoare înzestrată cu toate particularitățile literaturii feminine: lirism, subiectivitate, atenție la detaliu și la semnificațiile faptului aparent banal. Textele configurează o biografie în căutarea unui timp pierdut. Se remarcă însă, încă de pe acum, o inconsistență a suflului epic, o construcție saturată liric, „un artificiu stilistic, în detrimentul naturaleței” (Laurențiu Ulici). Ș. scrie și un volum de reportaje, Jur că voi spune adevărul (1983), inovator în cadrul genului, unde notația
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
după voi, pref. trad., București, 1964 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu), Mă cheamă Aram, București, 1969 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Anatole France, Crinul roșu, București, 1967; Al. Dumas, Doctorul misterios. Fiica marchizului, I-II, București, 1976; Eudora Welty, Bătălii pierdute, București, 1976. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Mormolocul”, VRA, 1934, 331; N. Pora, „Mormolocul”, ADV, 1934, 15 383; Octav Șuluțiu, „Mormolocul”, RP, 1934, 14; E. Duval, „Visuri americane” la Teatrul Național Iași, „Gazeta”, 1935, 350; Mihail Șerban, „Naufragiații de la Auckland”, DMN
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
RL, 1984, 21; A. I. Brumaru, „Amiaza lui Empedocle”, AST, 1984, 6; Costin Tuchilă, Ritmul plenitudinii, LCF, 1984, 37; Ulici, Prima verba, III, 141-142; Ulici, Lit. rom., I, 309; Raluca Dună, „Îngerul exterminator”, LCF, 2002, 36; Constantin Stan, O altă generație pierdută, „Ziarul de duminică”, 2002, 40, 41. C.H.
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
arată Bureau of Labor Statistics - de abia suficient pentru a ține pasul cu inflația. Aceasta este cea mai scăzută creștere a salariilor pe care America a avut-o În mai mult de patruzeci de ani7. În plus, locurile de muncă pierdute plăteau În jur de 17 dolari pe oră, În timp ce noile locuri de muncă create plăteau numai 14,50 dolari pe oră8. În aceeași perioadă, profiturile corporatiste, ca procent al venitului național, au atins cel mai Înalt nivel din anii 1960
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune Economia de piață a devenit o forță atât de universală În viața modernă Încât am ajuns să o considerăm aproape ca pe o forță a naturii. Ca sa fim cinstiți, noi, americanii, am fi complet pierduți dacă piața nu ar fi pivotul existenței noastre. Uităm că economia de piață este o instituție relativ recentă În istoria umană. În timp ce piețele datează din Antichitate, ele erau Întotdeuna o parte relativ minoră a vieții sociale. Majoritatea activității economice era
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vedere moral. Piețele sunt maniere de operare liniare, discrete și discontinue. Vânzătorul și cumpărătorul se reunesc pentru scurt timp, pentru a schimba bunuri și servicii, iar apoi se despart. Intervalul dintre finalizarea unui schimb și Începutul schimbului următor reprezintă producție pierdută și costuri adiționale pentru a face afaceri, care eventual vor face piețele depășite. În schimb, noile tehnologii În comunicații sunt cibernetice și neliniare, permițând activitatea continuă. Aceasta Înseamnă ca mecanismul discontinuu al schimburilor pe piață poate fi Înlocuit cu o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Norman O. Brown notează că, „cu cât o parte mai mare din viața corpului trece În lucruri, cu atât mai puțină viață rămâne În corp și, În același timp, acumularea sporită de obiecte reprezintă o articulare din ce În ce mai deplină a vieții pierdute a corpului”24. Mediile virtuale și tehnologiile de inginerie genetică sunt cele mai recente Încercări de a crea substitute tehnologice În speranța de a recapta corpul uman. Din nefericire, argumentează Brown, „sechestrarea vieții corpului În obiecte” În numele progresului tehnologic și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Journal d’un hérétique (1976), versiunea franceză a jurnalului lui Miron Radu Paraschivescu. În nume propriu, se asociază cu Eugen Ionescu pentru a transpune în franțuzește piesele lui I.L. Caragiale O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută (Théâtre, 1994). L. revine pentru prima oară în țară în 1990. Cu acest prilej este aleasă membră de onoare a Uniunii Scriitorilor, care îi acordă Marele Premiu al anului, pentru întreaga activitate. După 1989 e prezentă cu articole în „România
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Morțun, alături de redactorul Vasile Pop, prezent și el cu însemnări variate. În foileton apar V. A. Urechia, cu evocarea istorică Logodna prin sărutat, Virgil Cioflec (nuvela Culiță) și foarte tânărul Mihail Sadoveanu (sub pseudonimul M. S. Cobuz), cu povestirile Fiul pierdut (49/1900) și Tatăl (51/1900). Poeziile sunt mai puțin interesante. Frecvent publică Gh. Scytul (pseudonimul lui Vasile Pop), Gh. Bradul, A. Toader, Maria Popescu. Se mai pot întâlni cronici rimate și parodii, fie pe teme politice, fie vizând, uneori
STINDARDUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289932_a_291261]
-
N. D. Cocea, Gala Galaction ș.a. Lucrările de istorie literară, reunite sub genericul Pe urmele lui Vasile Voiculescu (incluse în două volume colective intitulate Articole, comunicări, documente V. Voiculescu, 1974-1979), ca și scrierile Moartea lui Odobescu (1997) sau „O scrisoare pierdută” și evenimentul zilei (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), vehiculează ipoteze de lucru îndrăznețe și sugerează noi piste de investigare. Ca romancier - La noapte, cotidianul (I-II, 1985-1999), După anchetă (1986), Adio cu nopțile de unul singur (1987), Drumul prin
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
1979; Expediție la apa vie, București, 1981; La noapte, cotidianul, I, București, 1985, II, Buzău, 1999; După anchetă, București, 1986; Adio cu nopțile de unul singur, București, 1987; Drumul prin pădure, București, 1989; Moartea lui Odobescu, Buzău, 1997; „O scrisoare pierdută” și evenimentul zilei, Galați, 1998; Râul tăcut, București, 1999; Tezaurul de la Pietroasa. Impactul cultural-istoric, Buzău, 2001. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 122-123; Cenaclul literar „V. Voiculescu”, Buzău, 1987, passim; George Pruteanu, Iubirea între mister și
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
două unghiuri diferite de abordare și construcție a lumii ficționale. În primul, proza este sentimentală, reproiectând, prin oglinda ușor aburită a duioșiei, coordonatele cvasimitice ale universului copilăriei. Autorul, naratorul și protagoniștii acestui tip de literatură - duioasă, nostalgică, recuperatoare a purității pierdute - intră în același plan de referință și „acțiune”, incident prin opoziție cu cel al realului mutilant. În această speță de proză S. încearcă să compenseze urâtul lumii și al existenței prin frumusețea poveștii și a descoperirilor ei succesive. Dacă aici
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]