6,037 matches
-
fi fost aruncați pe o insulă pustie vreme de luni de zile, iar asta era prima noastră masă de la întoarcerea în lumea civilizată. Orele au zburat. Eu și Luke treceam lejer de la un subiect la altul - începând cu autorii noștri preferați (ai lui: Faulkner și Hemingway; ai mei: Salinger și Kundera) și terminând cu cele mai enervante situații (pentru el: mâncare prinsă între dinți; pentru mine: americanii care-și condimentau discursul cu anglicizme de genul „L-am cunoscut la universitate. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
zi, asemenea tuturor celorlalte persoane cu care Vivian lucrase, să mă trezesc ținta furiei ei. Dar o altă felie din creier, cea care se amăgea singură, nutrise speranța ridicolă că, poate, eu aveam să fiu excepția, protejata de aur, elevul preferat. Mi-am strâns lucrurile, cu sufletul greu și mi-am abandonat dosarele risipite prin birou. Pentru o persoană care toată viața a căutat, hămesită, să se bucure de apreciere, faptul că șeful mi-a spus, în esență, că sunt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
sune ca o insultă abjectă. — De ce sunt eu singura de aici care pricepe? a țipat ea de peste birou. Ochii ca de jad îi scăpărau. În nouăzeci și nouă la sută din cazuri, Vivian recurgea la una dintre cele trei tirade preferate: 1) De ce sunt eu singura care pricepe; 2) Eu nu sunt nenorocita de maică-ta; 3) De ce trebuie eu să le fac treaba tuturor? Sau, dacă erai cu-adevărat norocos, atunci ți se oferea un platou compus dintr-o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
o carte de memorii cu toții Domnii Imperfecți pe care-i cunoscuse - oferta noastră finală pentru cea de-a treia carte, iar acum speram, cu disperare, să mergem, în sfârșit, înainte cu contractul. Din păcate, Candace părea să aibă trei cuvinte preferate: „Merit mai mult“ - cuvinte care, presupuneam eu, nu era rău să le ai la îndemână, atunci când aveai de-a face cu o persoană ca Vivian, care tot timpul te folosește și abuzează de tine. Însă pentru editorul prins la mijocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
absolvire? - dacă n-ai vrea să mergi în Iowa, cu mine, week-end-ul ăsta, la petrecerea tatei - vreau să spun că, în fiecare an, dăm petrecerea asta în amintirea tatei. Vin o mulțime de oameni din cadrul comunității, care citesc poeziile lor preferate - pe bune, înțeleg perfect dacă nu poți să vii. Atâta doar că m-am gândit c-ar fi... distractiv. — Vorbești serios, Claire? Mi-ar place la nebunie să vin. Sigur că da! Luke rânjea către mine și-mi dădeam seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
zăceam întinse pe spate cu orele, holbându-ne la petele de apă de pe tavanul camerei ei și visând, în cele mai mici detalii, la viața mea imaginară cu Randall. Începând cu nunta micuță de la ferma părinților mei - chiar sub mărul preferat al părinților mei, măr pe care-l plantaseră în prima zi când se mutaseră în casa aia. Eu și Randall aveam să ne scriem singuri jurămintele de nuntă. Niște jurăminte dureros de frumoase, care i-ar fi făcut să plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
pentru că nu fusesem de acord cu punctul de vedere al lui Vivian în timpul unei ședințe editoriale. — A, îi place la nebunie să facă chestia asta, a comentat vecinul ei. Chestia neașteptată cu cartela de acces? E unul din gesturile ei preferate prin care vrea să-și demonstreze puterea. Un bărbat mai în vârstă și-a dres glasul. — Eu am fost unul dintre puținii oameni care a venit să lucreze cu Vivian, când avea deja mai bine de zece ani de experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mi-a mai rămas, se gîndește domnul Președinte, lăsîndu-se cu șezutul pe colacul de plastic al veceului. În sfîrșit, o ușurare, își zice, silabisind cu voce tare ca să se audă pe sine printre plescăiturile excrementelor eliberate în apă, mottoul său preferat, deviza lui în viață, mens sana in corpore sano. O scrijelise cu mîna sa deasupra tocului ușii, ca să-i amintească în fiecare dimineață că se află într-un locșor sacru, singur cu gîndurile sale, departe de privirile adversarilor săi. Numai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
face dor foarte des de vremurile în care colindam Moscova pe care datorită ție am ajuns s-o cunosc ca pe propriile buzunare, cu muzeele, gările, parcurile, dar mai ales cu crîșmele ei. Îți mai aduci aminte de localul nostru preferat? în traducere liberă cred că s-ar numi Bolta sau Arcada dacă nu mă-nșel, muream să dau buzna acolo ținîndu-te la braț, îmi plăcea că eram priviți ca o pereche ciudată în decorul adunăturii ăleia pestrițe care indiferent de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și acest tip de observație ne arată în mod clar că tabloul complet trebuie să cuprindă întotdeauna „lucrurile care nu există” alături de cele „care există” și că utilitatea oricărui lucru reiese din unirea aspectelor contrare. Apa este una dintre imaginile preferate ale lui Lao Zi și rămâne în continuare simbolul esențial al tao. Asemenea vidului, apa trece de cele mai multe ori neobservată și totuși posedă mult mai mult teh decât propriile elemente contrarii: Nimic sub soare nu este mai flexibil decât apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
decât pare la prima vedere. Cel mai mare obstacol nu este cel fiziologic, ci aspectul psihologic. După cum afirma odată Walter Bagehot, „suferința unei idei noi este una dintre cele mai mari suferințe ale naturii umane... E posibil ca noțiunile dumneavoastră preferate să fie greșite sau convingerile dumneavoastră cele mai puternice să fie nefondate”. Iar mâncărurile preferate pot fi cauza de bază a celor mai mari suferințe ale dumneavoastră! Este o realitate a vieții faptul că oamenilor le e mult mai ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
psihologic. După cum afirma odată Walter Bagehot, „suferința unei idei noi este una dintre cele mai mari suferințe ale naturii umane... E posibil ca noțiunile dumneavoastră preferate să fie greșite sau convingerile dumneavoastră cele mai puternice să fie nefondate”. Iar mâncărurile preferate pot fi cauza de bază a celor mai mari suferințe ale dumneavoastră! Este o realitate a vieții faptul că oamenilor le e mult mai ușor să creadă o minciună pe care au auzit-o de o mie de ori decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
desprinde materia reziduală. Purificatorul Intestinal trebuie luat de cinci ori pe zi, o dată la trei ore. Puneți o linguriță cu vârf de Purificator Intestinal într-un borcan cu capac etanș. Adăugați zece uncii de apă, adăugând puțin din sucul dumneavoastră preferat de fructe sau de legume, pentru aromă. De asemenea, trebuie să adăugați o lingură sau două dintr-un alt produs numit Bentonite, care este făcut din cenușă vulcanică. Bentonite este asemenea unui burete magnetic care îndepărtează toxinele de pe suprafața întregului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
energiei și nici nu profită de panta de potențial. Există două variante. Una constă în a vă întinde pe spate, cu capul puțin ridicat pe o pernă mică și tare, cu picioarele complet întinse, și brațele relaxate pe lângă corp. Metoda preferată constă în a vă întinde pe partea dreaptă, cu mâna băgată între pernă și tâmplă și cu brațul stâng relaxat de-a lungul părții superioare a corpului. Picioarele pot fi ținute în una din cele două poziții: fie întindeți piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Mugetul (un sau două minute) Respirația de comprimare a qi-ului (douăsprezece repetări), alternată cu seturi de trei-cinci respirații Muget Respirația alternativă prin fiecare rană (o duzină sau două, pe fiecare parte) Marele tur ceresc (un tur complet sau prescurtat, după cum preferați) Respirația prin Marele Cerc Tai-Chi (aproximativ două duzini) După ce respirați, faceți o serie de exerciții pentru vitalitate, variind regimul de exerciții de la o zi la alta, în funcție de dispoziție, preferință și nevoi fizice. Acestea ar trebui să dureze aproximativ 30 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în care yin este în scădere (de la amiază până la miezul nopții), perioadă care este potrivită pentru exercițiile fizice, dar nu e atât de bună pentru cele de respirație și de control al energiei. Puteți practica fie unul dintre sporturile dumneavoastră preferate, cum ar fi tenisul, racketballul sau înotul - ori încercați un set cum este următorul: O serie de exerciții de încălzire Exerciții de destindere și întindere (10 minute) Exerciții pentru vitalitate (10-15 minute) Respirație profundă (10 minute) Respirația profundă nu generează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Gheretă. Care? A fost sau n-a fost? Păi, acum vine interpretarea! zise Dionisie și izbi cu pumnul În masă. Paharele goale se răsturnară, dar nimeni nu le lua În seamă pentru că Dionisie era din nou În șaua calului său preferat: E ca și cum ai Încerca să răspunzi la Întrebarea dacă există sau nu Dumnezeu. Aici e cum simți, zise timid Gheretă. Cum simți, pe dracu’! Doamne, iartă-mă! S-au scris munți de cărți, tone de argumente. Noi avem argumente? Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se puneau În vânzare abia la rearanjarea ei, când devenea anacronică, vetustă, adică peste două, trei luni. Era salvat! Cel din vitrină? Șefa se lumină la față, bucuroasă că i se oferă totuși ocazia să-și dovedească simpatia față de profesorul preferat al fiului ei, eminent student, la Litere. Vi-l dau pe ăsta! Iolanda, adună, te rog, cortul. Îl cumpără dom' profesor. 4. Toată după-amiaza acelei zile a zăcut În pat. Îl durea capul și Îl Încerca o cumplită senzație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
câteva furci de paie. Doamna Moduna aducea oala cu vin fiert și cănile de tablă smălțuită. Privind vâlvătaia, domnul Húsvágó Își fuma prima țigară, din pachetul de „Snagov” pe care domnul Moduna i-l oferea În fiecare an. Țigările sale preferate erau Însă „Carpați”de Sfântu Gheorghe. Accepta Snagovul din politețe, mulțumind cum se cuvine. Domnul Húsvágó era un om binecrescut. Avea o soră măritată la Budapesta și un frate În Australia. Invitat În fiecare an, când la Balaton, când la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aceleia grijulii spre ceafă. Așa o zări pe Marta. Stătea pe un taburet, cu spatele drept și răsfoia absentă o revista de modă. Prin geamul deschis se vedea cerul plin de stele. Acest amănunt făcea din mansarda hotelului „Astoria” locul preferat al cuplurilor clandestine și al celor În călătorie de nuntă. Primii plăteau și o taxă de confidențialitate pentru care nu primeau nici o chitanță. Coriolan oftă. Suferise, dar acum Îi era bine, În special după ce vomase Într-un lighean de porțelan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
alamă. Ceea ce și făcu. Intră cu graba furișată a unui spectator Întârziat la premieră. Pe scena slab luminată, Într-un talcioc melancolic se Înghesuiau fragmente de decor din Solo pentru orologiu, Căsătoria și Svejk În al doilea război mondial, piesele preferate ale lui Eustațiu. Ghemuit În cușca lui de labrador, cum Îi plăcea să-și spună, aplauda de unul singur replici sau scene care Îl impresionau. Sala Îl urma docilă dar și oarecum descumpănită, căci arareori gusturile lor coincideau. Era Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aducea vânzarea părții ce i se cuvenea din recolta de mere, putea trăi decent. Pregătirile ei pentru moarte nu s-au dovedit zadarnice, chiar dacă au durat peste douăzeci de ani. A avut o moarte ușoară, la Începutul toamnei, anotimpul ei preferat. Cu puțin noroc, aș fi avut parte de un braț de crizanteme galbene, florile mele cele mai dragi. Auzind-o vorbind așa, am zâmbit, apoi am izbucnit În plâns. Ei, lasă, că și ție Îți plac crizantemele galbene, a zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Noroc cu domnul Majdik! Lui nu-i scapă nimic. Merita și el 50 de Martell, coniacul oamenilor subțiri. Subțiri cât se mai poate, domnule Arpi, hic et nunc, zicea latinistul, socotindu-se și el cu modestie printre aceștia, chiar dacă băutura preferată era vodca Krepkaia. Sucul era natural, chiar foarte natural, judecând după pulpa de portocală ce i se lipea de dinți. Vedea și el cum arată un bar adevărat, select. Rivaliza după părerea filozofului și a latinistului, cu cel de la Melody
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de păr, un sutien... Ziceai că vinzi tablouri... Pe nesimțite, se apropiară de garsoniera Iolandei. Blocul semăna cu o cazarmă trecută În rezervă și ea Îl ocolea ori de câte ori i se ivea prilejul. Mansarda lui Petru fusese până ieri refugiul ei preferat. Acum Însă, lectura clandestină a Caietului cu vise, În albul de var al garsonierei sale, mobilată simplu, după un proiect propriu, având un căutat aer monahal, un loc de reculegere după excese de tot felul, o făcea sa respingă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ocol Pieței Carolina. Negustorul de casete Își aduna taraba. Se făcu liniște. Se auzeau becurile arzând, gata să explodeze ca niște fructe coapte. În ea răsuna glasul Alidei recitându-i Înainte de culcare Abendlied al lui Georg Trakl. Trakl era poetul preferat al Alidei, dar ea era prea mică pentru a Înțelege ceva. Îl asculta ca pe un cântec de leagăn și adormea visând lacuri, pescăruși, călugări și mânăstiri. Peste Piața Carolina cobora o ceață tot mai deasă. Ciclopul mic și blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]