6,389 matches
-
de crăpături, eram convins că Austro-Ungaria, după tratatul de la București, adevărată palmă pe obrazul ei, nu se va resemna cu un eșec atît de supărător pentru prestigiul său și căuta deja o revanșă, chiar și cu prețul unui război general. Pretextul? Nici un profet nu prevedea atentatul de la Sarajevo, dar, fără a căuta prea departe, erau destule subiecte arzătoare, gata să provoace incendiul. Chiar în sînul monarhiei austro-ungare, victoriile Serbiei în Turcia provocaseră manifestări de bucurie și de solidaritate iugoslavă a căror
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
toate aceste manifestări, înrudite cu războiul civil sub masca unei revendicări naționale, nu au contribuit la însănătoșirea Italiei, sîngerînd din cauza războiului, ci, dimpotrivă, în plină carență guvernamentală făcută din pasivitate și viclenie, pregăteau venirea la putere a lui Mussolini, sub pretextul jugulării dezordinii din țară. Problema este că, în gloria zilelor de mai, la Roma, unde strigătele de "Evviva Fiume"139 se adăugau concertului de revendicări populare, mitingurile se succedau în mijlocul unei atmosfere încinse. Cred că prințul Bülow pierduse demult orice
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Italia", organ al lui Mussolini, condus de fratele său, Arnaldo, mi s-a întîmplat să găsesc într-o dimineață o notiță purtînd inițialele numitului Gaetano Polverelli, gazetăraș fără valoare personală, dar director de presă al cabinetului Ducelui, în care, sub pretextul că laudă Bulgaria, se scria printre alte răutăți: "România, țară de proxeneți și lăutari". Mussolini, la care am alergat să mă plîng, mi-a răspuns, ridicînd din umeri: "De ce le citiți? Eu nu-mi pierd timpul cu așa ceva; nu au
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de armament pentru armata română. Acesta era singurul punct delicat, întrucît era nevoie de anumite reglări, cum ar fi controlul datelor de livrare și a materialului, ceea ce provoca uneori, prin jocul partidelor politice care se războiau sub tot felul de pretexte, dezbateri furtunoase în parlamentul de la București. Pentru că națiunile Europei se înarmau una mai bine decît alta, în pofida gogoriței răsuflate că războiul din 1914-1918 fusese ultimul mare război și în ciuda vorbelor goale despre dezarmarea generală, a căror deșertăciune le sărea în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în spate" a fost pe larg exploatată de Hitler la începuturile carierei sale politice (înainte de 1923). 170 Clémenceau a fost un dușman înverșunat al Bisericii. Art. 7 al Constituției a fost folosit pentru lipsirea Bisericii de mijloacele ei materiale, sub pretextul "separării Bisericii de Stat". 171 Iritați de afacerile care compromiteau în mod recurent clasa politică, francezii au fost, scurtă vreme, înflăcărați de demagogia patriotardă a generalului Boulanger, care a abandonat politica în favoarea unei doamne, cu care a plecat în străinătate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Cavaleria poloneză, instruită de misiunea militară franceză, a pus pe fugă Armata roșie comandată de Troțki, care ajunsese pînă la Varșovia. 237 Se știe că refuzul acestui acces, prin revendicarea Dantzis-ului și a coridorului de acces la port, au fost pretextele sub care Germania a atacat, în septembrie 1939, Polonia. 238 Teritoriu din Sud-Estul Cehiei, ocupat de Polonia în martie 1939. După acordul de la München și cedarea Sudeților (1938) guvernul polonez a propus României împărțirea rămășițelor Cehoslovaciei. 239 Ceea ce l-a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Pastenague a plecat s-o vadă pe Héloïse, mătușa lui din Agen, ca să scriu pe subiecte mai puțin importante. De pildă, despre critici. Da, știu, am mai scris, dar e un subiect la ordinea zilei. Toată lumea literară vorbește, sub un pretext sau altul, despre situația criticii. Se scrie mai mult despre cărțile de critică decât despre cărțile de literatură propriu-zisă. Știu, nu e fericită expresia, și critica tot literatură este, mai ales în perioada asta de alexandrinism acut. Să-i zic
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ca și Foarță sau Sânziana Pop) asimilat grupului oniric. În afară de Ion Bălu - care locuia, dacă nu mă înșel, la Câmpina -, toți ceilalți, inclusiv Manolescu, ne duceam cu trenul de două ori pe săptămână la Ploiești. În tren, veselie mare. Orice pretext era bun pentru a face bășcălie. Manolescu o fi având el alte calități... — Care? — Oricum, simțul umorului îi lipsește cu desăvârșire. Și în plus era și singur împotriva unui grup unit și pus pe glume. Bănulescu se apăra prin tăcere
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
frecvent, încât cei doi autori cred că "poza" aceasta ar putea fi considerată drept un simptom caracteristic maladiei. Interpretările delirante au la bază o fantezie maladivă, care denaturează, "travestește" și amplifică datele reale. Orice - un gest, o vorbă - poate deveni pretext pentru o interpretare delirantă, cu cât este mai insignifiant gestul ori vorba cu atât este mai puternică acolada, ea dovedind perspicacitatea lor. Câmpul interpretărilor este nelimitat, în funcție de agenții ce le declanșează (pp. 25-29). Absența unor tulburări grave ale vieții intelectuale
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și ea de orice fel de deformare sau anormalitate ce ar putea dezvălui vreun aranjament. Obținerea unei astfel de imagini duble a fost posibilă datorită violenței gândirii paranoice care s-a slujit, cu viclenie și pricepere, de cantitatea necesară de pretexte, de coincidențe etc., profitând de ele pentru a face să apară a doua imagine care, în acest caz, ia locul ideii obsedante. Imaginea dublă (de exemplu, imaginea unui cal care este concomitent și imaginea unei femei) se poate prelungi continuând
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
orientale −, pornește ca proces istoric și spiritual din secolele VI-VII și este urmată, curând, de disputa în jurul imaginii lui Christos (o polemică dogmatică, dar cu motivație în primul rând politică, după cum subliniază literatura de specialitate). Centrul puterii bizantine, sub pretextul competiției cu Islamul iconoclast, condamnă și refuză imaginile religioase, intermitent, în două etape succesive (730-80 și 813-43), ascunzând de fapt o profundă sciziune internă, o criză politică și instituțională, care privea, de fapt, înțelesul acordat puterii, dar, implicit, și manifestărilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginii religioase și al credinței ortodoxe, cu beneficii încă, uneori, și pentru autoritatea laică. Studiul istoric al circumstanțelor economice, sociale și militare i-a condus adesea pe comentatori la ipoteza conform căreia polemica în jurul icoanei nu a fost decât un pretext și că realitatea a fost cu totul alta − fie că se referă la politicile instituționale (lupta puterilor centrale cu partida monahală), fie la politicile de stat privind reîntărirea imperiului la granițe, redresarea financiară, militarizarea și recentralizarea puterii sau chiar influența
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cade să fie totdeauna puțin retrogradă, ca să nu piardă perspectiva eternului, și, dealtfel, pe măsura accentuării valorii noilor scriitori, se vor face cuvenitele împliniri. Ediția cea mare a fost violent atacată cu obiecții în totul exterioare literaturii. Erau în general pretexte sub care se ascundeau nemulțumiri personale. Autorul a fost urmărit în viața lui profesională cu o stăruință sălbatecă, suportată cu dispreț și indiferență. Ce rost are acum a destăinui, în ton patetic, toate aceste mizerii inerente existenței? Ar fi să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mari policandre cu luminări de ceară galbenă. Olga dormea culcată pe o canapea." Negruzzi profesează umorul romantic. În Scrisori și în scrierile mărunte, witz-ul e învederat. Trecerea prin Podul Iloaiei este prilej de reverie și sarcasm, biografia lui Scavinschi un pretext de a zugrăvi cu râs amar un bolnav de răul veacului. Romantică este și impertinența tânărului boier din capitală, care, plictisit de curiozitatea provincialilor, îi convoacă și le dă informații despre persoana sa: "Boieri, cucoane și cuconițe! Eu sunt de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punct de vedere ideologic mai fantastică a poemului Mureșan, un mag explorează călare pe-o stea lumile siderale. Memento mori este o Légende des siècles, luînd-o de la omul paleolitic și terminând cu Napoleon III, trecând bineînțeles prin episodul Daciei Traiane. Pretextul e romantic și comun, spiritul e românesc. Poemul ciclic al lui V. Hugo se ridica pe ideea de progres, panteismul pesimist al marilor romantici ca Lamartine e superficial, fondul fiind acolo mai mult emoția exotică. Hronograful lui Eminescu aduce acel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți rare, pierdute pe teritoriul geto-scitic, trăind după rituri imemoriale, într-un belșug fabulos. Uvar descrie Sciția atemporală, luând ca pretext memorialul unui iacut. Cantitatea fantastică a peștilor, vânatului e nota esențială. Cu un glonte se pot doborî deodată cincizeci și trei de păsări. Nopțile de Sânziene evoacă o Sciție mai apropiată, constituită de urmașii pecenegilor. Aceștia călăresc pe cai nepotcoviți, fac focul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și glorii, pe toți virtuoșii Și toți târâitorii de hlamide, Proza lui Anghel, puțină și impopulară, este excepțională. Ea revoluționează arta scrisului. Dintr-o proiectată Arca lui Noe (trecînd peste alte încercări) n-au rămas decât fragmente, în care, sub pretextul experienței școlare a domnului Hube, profesor neamț, se înșiră observații despre tot ce mișună în viață. Poezia mobilelor vetuste găsește și aci un poet cu sensibilitatea materiei grele. Anghel e un metaforist pe urmele lui Jules Renard și pagina lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt diplomatice. Toată existența familială e un joc de aluzii, de subînțelesuri, de audiențe și formalități, de mici gesturi semnificative. Elena, vrând să se despartă de Drăgănescu, nu găsește formula decentă spre a-i face intimația. Atunci pleacă sub un pretext firesc în Elveția, de unde începe cu soțul un duel subtil de scrisori cu o tactică și un protocol atât de exagerate, încît impulsiunile sunt omorâte de conveniențe și soții nu pot să decidă oficial ceea ce în faptă s-a petrecut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
marilor văzduhuri. * Am fost mai singur decât niciodată, Un Robinson cu insula în suflet În lirica lui somptuoasă și neagră, Al. A. Philippide e un mare elegiac. CAMIL BALTAZAR Sanatoriul servește în poezia lui Camil Baltazar, ftizic simulat, ca simplu pretext de coordonare a unor emoții universal umane: înfrățirea cu semenii care suferă împreună cu noi, presimțirea morții, melancolia autumnală etc. În figurarea sentimentelor, poetul are tehnica sa caligrafică, hieratismele, peisagiile de proiecție și gesticulațiile sale. Tocmai această supunere a sincerității într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Miron Grindea, Vadul hoților), n-are spirit de observație, Ludovic Dauș a putut interesa puțin prin Asfințit de oameni, romanțare a cronicii civile botoșănene, D. V. Barnoschi a dat oarecare mișcare epică unui episod de carbonarism român, pentru ca apoi, sub pretext de purificare a moravurilor, să scrie o serie de romane pline de scabroase destăinuiri sexuale, urmat în privința aceasta de Sandu Teleajen. TEATRUL: V. I. POPA, MIRCEA DEM. RĂDULESCU, G. CIPRIAN, TUDOR MUȘATESCU În afară de dramaturgii consacrați, prea mulți furnizori n-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
epic ce se poate ridica pe temeiul lor. Astfel propunerea cuiva de a se întocmi o istorie literară cu școli, texte, inventate pe de-a-ntregul, nu-i fără filozofie... O istorie a literaturii e o adevărată comedie umană, luând ca pretext scriitorii și se întîmplă uneori în literaturile noi că nu poți să scrii, pentru că n-ai suficiente acte, cu intrări și ieșiri (școli, curente, generații), nici o galerie suficient de complexă de eroi." Aceasta este bineînțeles o butadă, iar sceptic Călinescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care toate înlăturează și pomenirea chiar a tradiției, sunt ca oamenii cei noi ce își tăgăduiesc părinții". Cărțile vechi, zice el, și limba cronicarilor trebuie să fie modele pentru limba românească, nu cum fac "învățații" ce "leapădă tradiția ascunzînd-o sub pretext de baștină latină". Și, în sfârșit, sintetizând și trăgând concluzii, Russo zice: "...între români, moldovenii și între moldoveni, colaboratorii României literare sunt singurii ce nu au împus românilor nici gramatice, nici altă scriere după iscodirile închipuirii lor; singură Moldova, ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lumina "1. Căci "omul literat" trebuie să fie, după el, cunoscător de toate și inspirat de pretutindene 2, ceea ce ne arată că, în această privință, Asachi era mai nou și mai luminat decât unii contemporani de ai noștri, care, sub pretext de a feri geniul național de pervertire și "înstrăinare", au recomandat scriitorilor români să se ferească de cunoștința literaturilor străine! Iar când e vorba ce anume literatură străină să servească scriitorilor români ca model, Asachi, care învățase la Roma și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dintre acei 1 Loc. cit., p. 62, 63. 2 Scrieri politice și literare, p. 347 ăRomanele dramatizate: "Cerșetoarea", "Paza bună trece primejdia rea", "Ucigașul"î. 3 Ibidem, p. 354. ăArt. Teatru.î care, ori de câte ori pot găsi motivul, ocazia sau chiar pretextul de a arunca o săgeată împotriva culturii franceze, o aruncă cu bucurie. La noi antifranțuzismul, cu cât este mai pasionat, cu atât este o dovadă mai mult de reacționarism. "Noutățile" ne-au venit din Franța, și mai cu seamă "noutățile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu știa să vorbească românește. Eu am acceptat o parohie de ucraineni, dar Marta a refuzat și această oferă. Acest refuz a fost, pentru mine, o dovadă că securitatea a obligat-o să divorțeze, încât motivele invocate nu erau decât pretexte pentru a păstra secretul asupra adevăratelor motive ale securității. De la Volovăț am fost chemat la procesul de divorț care s-a pronunțat împotriva voinței mele din cauza „nepotrivirii de caracter”. în timpul cât am stat la Volovăț, în casa parohială cu părintele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]