7,270 matches
-
Liiceanu, ca inițiator al acestui prolific dialog, are marele merit de a fi reușit să aducă la lumină - prin provocări și contraste, într-un joc bine temperat, însă riscant, ca orice aventură în neprevăzut - conturul limpede și neobișnuit al unui protagonist de prim rang al culturii române posbelice. Paradoxal, deși mai mult decât îndreptățit să și le asume, lui Mircea Ivănescu i-au displăcut atributele excelenței și termenii sonori din vocabularul îngust al canonizării. Așa cum l-a caracterizat prietenul său Matei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
seismele provocate de momentele și evenimentele particulare ale unei vieți, cu toate deziluziile și compromisurile ei, nu pot echivala, ca impact și gravitate, morțile celor doi frați. Savoarea dialogului are, în fond, o sursă la fel de neobișnuită precum întâlnirea celor doi protagoniști ce l-au făcut posibil. În Cuvântul înainte al volumului, Gabriel Liiceanu o enunță cât se poate de clar: "M-am simțit mereu liber să-l contrazic, să-l provoc, să mimez indignarea sau, pe alocuri, să fiu indignat, să
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
barbare, moașe ce operau chiuretaje pe masa din bucătărie cu instrumente infecte, pierderi de sarcină "spontane" cauzate de sărituri de pe dulap, pumni aplicați în abdomen prin pernă, și, deasupra tuturor, veșnica poveste a colegei/ vecinei/ prietenei moarte în urma unui avort. Protagoniștii acestui documentar horror sunt torționari cinici, care își controlează pacientele de o posibilă sarcină direct cu chiureta, pentru că "nu strică niciodată un mic chiuretaj"(Doina Ruști), sunt "ginecologi obișnuiți să arunce dilatatoare metalice ca la un joc de darts în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
justificată prin natura autobiografică a cărții. În interiorul acestui cadru subiectiv sunt afirmate, într-un registru dramatic, cercurile concentrice ale înstrăinării, fricii și neputinței. Edgar, Kurt, Georg, Tereza, croitoreasa, doamna Margit, Căpitanul Piele, Lola, bunicile, tatăl, frizerul, blănarul, angajații abatorului, sunt protagoniștii ficționali ce transmit, prin semne și metafore, sensul unei existențe grave, în interiorul căreia cedarea, uitarea și tăcerea nu își au locul. Fără eroism și emfază, fără aura stridentă a martirajului, Herta Müller reconstruiește într-o proză la persoana întâi singular
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
zăcând febril pe un pat mizer de spital, se proiectează într-un personaj fabulos, cu o biografie bogată în aventuri, având, cel mai probail, rolul de a conferi sens unei existențe ajunsă la limita absurdului. Adesea conectat Străinului lui Camus, protagonistul Jurnalului are trăsături ce anunță mari antieroi nihiliști ai modernității - Bardamu, protagonistul romanului Călătorie la capătul nopții fiind poate cel mai aproape de anxietatea soldatului ce nu își întelege rostul într-un război susținut de o fatală inerție. Deasupra patului, camarazii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
personaj fabulos, cu o biografie bogată în aventuri, având, cel mai probail, rolul de a conferi sens unei existențe ajunsă la limita absurdului. Adesea conectat Străinului lui Camus, protagonistul Jurnalului are trăsături ce anunță mari antieroi nihiliști ai modernității - Bardamu, protagonistul romanului Călătorie la capătul nopții fiind poate cel mai aproape de anxietatea soldatului ce nu își întelege rostul într-un război susținut de o fatală inerție. Deasupra patului, camarazii glumeți de arme au scris: "Numele: Petar Rajić; Gradul: carne de tun
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
1914, însă, se împlinea un veac roman, adică 110 ani, de la eliberarea sârbilor de sub dominația turcească, în răscoala condusă de Karađorđe în 1804 (vezi și Postfața semnată de Ioan Radin Peianov). Ieșirea din vis coincide cu începutul unei noi existențe, protagonistul exprimând repetat speranța că începe un veac mai bun. Lirismul acestui roman-jurnal are o natură comună cu lirismul autentic al poemelor lui Crnjanski, prezent în această ediție în două volume, Lirica Itakăi și Stražilovo. Lirica Itakăi a fost publicat în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
identitară, delimitată, așa cum se va vedea în celelalte două volume, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată, de universul bolii. Boala ciudată, paludismul, numește restrictiv, în acest roman, o serie de manifestări de mare impact în conturarea prezenței fizice și metafizice a protagonistului, anunțate și ele printr-un termen ambiguu și vast totodată: crizele. Crizele, veritabile incursiuni în spațiul contopirii eului cu lumea, vor fi înlocuite, odată cu ieșirea din timpul Întâmplărilor... - din adolescență, de o maladie fatală, un morb care nu mai erodează
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Ceea ce seamănă cu un straniu exercițiu de hipnoză este o ficțiune densă, acutizată în gama înaltă a subiectivității, de unde și aspectul de jurnal sau autoficțiune. Bizara aventură de a fi om" Văzându-și chipul într-o fotografie dintr-un bâlci, protagonistul Întâmplărilor are senzația copleșitoare că, în timp ce el a trăit într-un târg uitat de provincie, persoana sa adevărată a călătorit în jurul lumii, fără să știe. Fluiditatea identitară îi conferă abilitatea de a traversa granița realității, clivajul eului tinzând mereu spre
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
e definită negativ de-a lungul romanului, ca zonă opusă noțiunii inconsistente de realitate. Deși spațiul alocat aserțiunilor filosofice este învecinat cristalizărilor poetizante, Blecher expune riguros interiorul întors pe dos al masivei arhitecturi a materiei, enunțând, prin unica voce a protagonistului, mijloacele la îndemână pentru a pătrunde în Halucinaria. Totul e să înveți să privești structurile realității imediate: "Câțiva ani mai târziu văzui într-o carte de anatomie fotografia unui mulaj de ceară a interiorului urechii. Toate canalurile, sinusurile și găurile
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
din imaginarul caricaturilor paralogice ale lui Urmuz, îi face naratorului o vizită nocturnă și îi relatează detaliile crimei. Vagabond spre capătul nopții Acțiunea romanului este ambiguă, însă e dominată de o stranietate copleșitoare și de accentele unei viziuni acut decadente. Protagonistul e un rătăcitor prin lumi periferice, erodate de o forță autodestructivă ce abrutizează ființa printr-o exacerbare senzorială susținută în primul rând de maladivul sexual. Obsesia morții, ca topos predominant în ambele romane, apare în Bagaj... ca reprezentare directă a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
corupția publică se desfășoară în presa scrisă și în presa electronică. În Italia, procesul celor mai influenți lideri ai partitocrației a fost televizat și s-a desfășurat în fața unei mari părți a populației, cu o audiență de milioane de cetățeni. Protagoniștii acestora au fost liderii politici pe de o parte, iar de cealaltă parte se găseau magistrații care judecau pe mulți dintre cei cei mai cunoscuți politicieni italieni de două decenii. Aceia care se află într-o poziție de putere sunt
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în privința modului în care se alcătuiește, în continuare, textul, accentul mutându-se acum pe analiza psihologică și, mai mult, pe introspecție, cât și în viața personajelor din prim-plan, cu deosebire în privința noii perspective care li se oferă celorlalți asupra protagonistului tuturor acestor metamorfoze, ceea ce temperează ritmul amintit. În plus, timpului obiectiv i se substituie tot mai mult cel subiectiv, cu tot ceea ce presupune aceasta libertatea de a retrăi trecutul, de a adăsta mai mult asupra unui eveniment, a unei clipe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
său este de nedespărțit de Echo. Și mitul ne duce la paradoxala dublă natură a electronului corpuscul / undă, care sunt respectiv izomorfii ale spațiului și timpului. Mitul este explorat de Eminescu în chip complex, din perspectiva amalgamată a celor doi protagoniști, nu numai din perspectiva clasică bineștiută a lui Narcis, care nu mai poate fi singurul creator al universului. "Narcis fără Echo nu are sens. Rațiunea umană nu găsește îndreptățire să se întemeieze preponderent pe un spațiu absolut (în sens kantian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sens. Rațiunea umană nu găsește îndreptățire să se întemeieze preponderent pe un spațiu absolut (în sens kantian și deci narcisic), dar și temporal (tot în sens kantian, însă dinspre Echo). Anticii au știut-o prea bine și în alte mituri protagonistul nu mai este Narcis, ci o altă ipostază a reflexiei sonore Orfeu. Și orfismul a dominat nu numai arta celor vechi, ci a dimensionat diverse estetici până la Maurice Blanchot" (Theodor Codreanu, Eminescu Dialectica stilului, București, 1984, p. 143). Oglindirea eminesciană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cea a lui Caragiale. Dar Poe dezleagă o enigmă, pe când Caragiale încifrează enigma. La Poe, regina are un amant cu care comunică prin scrisoare, ca și Zoe. Traiectoria scrisorii lui Poe e asemănătoare cu cea a scrisorii lui Caragiale. Amândoi protagoniștii sunt lipsiți de scrupule. Și ministrul și Cațavencu recurg la șantaj. Prefectul poliției și Pristanda recurg la "violarea domiciliului". Se pare că ministrul lui Poe procedează ca Agamemnon Dandanache, a pus bine scrisoarea la păstrare, pe când Cațavencu o poartă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afirmării lui Gr. Vieru a contat mult prestigiul de mare poet pe care l-a avut în spațiul ex-sovietic, unde era cunoscut prin intermediul a numeroși și importanți traducători, criticul și istoricul hușean urmărește cu luare aminte portretul în timp al protagonistului cărții sale așa cum este interpretat de critica literară basarabeană. Preaplinul și freamătul creșterii, neliniștea și "baladizarea" o dată cu apariția poemului Cămășile, "estetica reazemului", "principiul matern al universului" și coroborarea dintre ele, aproapele și departele ce descind din principiul matern, copilul ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
comandate și coordonate. Dar poate că vine și vremea să ne autoevaluăm superlativ și să ne mai mutăm și într-o hiperbolă! Deși apar ca personaje în romanele sale, personalitățile istoriei și culturii românești preferate de Mihail Diaconescu nu sunt protagoniști ai unor evenimente istorice de prim-plan. Dionysius Exiguus din Depărtarea și timpul, retorul și scolasticul Lucaci din Adevărul retorului Lucaci, Ioan Caianu-Valachus din Marele cântec, Pârvu Mutu Zugravul din Culorile sângelui, Grigore Alexandru Ghica al X-lea din Speranța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reprezintă, ca și pentru Mario Vargas Llosa, "materia primă" și nu este doar un pretext, ca pentru romantici, sau un simplu "ingredient", ca pentru turbulentul Victor Hugo. Dl. Mihail Diaconescu alege chiar momentele decisive ale istoriei, percepută prin chiar principalii protagoniști, care nu sunt doar simpli agenți ai acțiunii, ci și oameni profunzi, de carne și sânge, supuși tuturor tentațiilor, dilemelor și frustrărilor omenești. Autorul nici nu hiperbolizează, nici nu dezeroizează în cunoscutele dimensiuni de cristalizare a ficțiunii românești, cât încearcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adâncesc în uitare și se pare că omul nu are nici un câștig din asta. Nu e mai puțin adevărat că toți acei care au trăit asemenea momente sau întâmplări, când le întâlnesc imortalizate într-o carte, emoțiile se amplifică și protagonistul retrăiește starea zicându-și în sine: "uite domnule, toate astea parcă s-au petrecut ieri". Dar să revenim la subiect. Recent, mai precis în anul 2007, la Editura "Opera magna" din Iași a apărut primul volum dintr-o serie mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Toți sunt îndobitociți de mizerie". Iată de ce a rămas scrisoarea doar la acest nivel. În cele aproape o mie de numere din 1968 sunt prezente și aforisme, având, legătură cu cele din Fragmentele lui Lamparia. Undeva, autorul Labirintului... amintește de protagonistul volumului citat. Cât privește viața politică, Th. Codreanu ar fi putut avea mari necazuri dacă cineva ar fi avut acces la "comentariile" lui pe teme din acest palier. Deși Ceaușescu se afla în plină ascensiune și manifesta idei curajoase, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mic nobil din regiunea Pérone, a cărui măruntă personalitate se ascunde îndărătul principalilor actori ai expediției, și, mai ales, Geoffroy de Villehardouin, autor al unei Cuceriri a Con-stantinopolului, alcătuită în 1210, autor care a fost unul dintre cei mai importanți protagoniști ai evenimentului, ceea ce nu-1 împiedică să se pună în scenă cu cea mai marc discreție. Opera lor dovedește un simț foarte ascuțit al realului și o grijă pentru actualitate care mai apare și în Istoria lui Ludovic cel Sfînt, scrisă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care va fi ținta secolilor viitori și a tutulor voevozilor cei mari" (Bălcescu, 1894, p. 28). Desigur, Bălcescu este victima a ceea ce L. Febvre (1982, p. 5) [1942], marele istoric al Școlii analelor, a numit "anacronism psihologic", constând în atribuirea protagoniștilor din vremurile trecute a unor intenții, credințe sau aspirații prevalente epocii contemporane. Fiecare epocă istorică este caracterizată de propriul său "utilaj mental" (outillage mental, termenul îi aparține aceluiași Febvre). Ignorarea diferențelor cognitive existente între epoci diferite prin atribuirea unor intenții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elevează în fața provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și se opune Providenței întrupate în politicile militare ale lui Lupu. Procesul de naționalizare nu este limitat doar la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu Negru, este reșapat într-un simbol al unității naționale. E drept, la fel ca și în cazul domnilor moldavi, avem de-a face doar cu o unitate intențională, lăsată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Al. Zub (2000) vede chiar în disidența celor doi eșecul Junimii în încercarea de a imprima o direcție contrară romantismului în istoriografia națională. Societatea literară va reuși să impună o direcție critică abia într-o generație secundară, avându-i ca protagoniști intelectuali pe I. Bogdan și D. Onciul (p. 10). Cei doi "corifei ai rigorii, obiectivității și adevărului à tout prix", la care poate fi adăugat și tânărul N. Iorga, au constituit "triada critică" a istoriografiei românești (Zub, 2000, pp. 12
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]