6,870 matches
-
conștiință ține acum, pentru ele, de demnitatea trans-umană a omului, de chipul divin care, indiferent de situarea sau nesituarea religioasă a persoanei, locuiește în adîncul ei. Din acest punct de vedere, libertatea în sens laic poate fi privită ca un reflex îndepărtat, dar valorificabil, a ceea ce constituie rostul ultim al umanului : libertatea verticală, eliberarea de condiționări prin participare la divin. Există, desigur, o masivă problematică religioasă a liberului arbitru, care, bine exercitat, pregătește eliberarea omului. Totuși, libertatea nu își atinge sensul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei ei absolute. într-un sens mai larg, laicitatea ne poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei ei absolute. într-un sens mai larg, laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
voință, iar nu prin necesitate; trebuia așadar ca el să fie înzestrat cu voință liberă. în tradițiile monoteiste, extraordinarul relief pe care îl capătă voința în definirea libertății umane se datorează poate și faptului că această libertate este gîndită ca reflex al libertății divine așa cum se manifestă ea în actul creator. Omul e creat ca interlocutor demn de partenerul său divin și oglindește, ca atare, ceva din tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
faptul că libertatea constă într-o creștere infinită, care se amplifică potrivit expresiei lui Grigore de Nyssa din începuturi în începuturi, prin începuturi fără sfîrșit. Diadoh al Foticeei imaginează, de pildă, creșterea în mod analog realizării unei opere de artă : reflexul chipului divin din om e curățat și actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
toate, aceeași îndepărtată Unitate. Prin parțialitatea lor, perspectivele își semnifică deosebirea de nivel față de Unitate, apartenența la regimul multiplicității. în capacitatea lor de a unifica realul, perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei ; poate rămîne drept al fiecăruia de a-și gospodări imaginea despre real, poate fi gîndită într-un model plan de pluralism. Dar aceeași capacitate poate fi orientată către Unitatea transcendentă, manifestă în neîncheierea lumii noastre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
quasicibernetic de autoreglare, de reevaluare a mai tuturor valorilor, vorba celui ce-a scris Așa grăit-a Zarathustra. E drept că, la nivelul culturilor mici (despre a căror tragedie scria Cioran, în 1936, în Schimbarea la față a României), descoperim reflexe compensatorii cum ar fi, poate cel mai întîlnit, mitizarea (mai e nevoie să spunem că e ceva ilicit?!) unor figuri din diferite sfere ale spiritului, sau ivirea ca Minerva din capul lui Jupiter a unei pletore de idoli de varii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
urmă, au alcătuit un întreg, după cum nu poți șterge contaminările dintre părți, urmele influențelor reciproce sau ale confluențelor. Altfel spus, după ce un creator de răspîntie precum Eminescu ne-a ștanțat ființa culturală și ne-a setat mentalul colectiv cu varii reflexe, după ce, creator de limbă fiind, ne-a înrîurit ireversibil sensibilitatea și relația noastră cu lumea, nu putem, orice am face, să dezlipim toate acestea ca pe niște benzi adezive sau abțibilduri și să le aruncăm la containerul istoriei. S-au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se smerește se va înălța". Un tradiționalism care voia, așadar, o alianță între vremelnicia ființei umane și eternitate. Nu doar Eliade, așadar, era interesat de chestiunea unei noi spiritualități, opțiunea lui, exprimată în serialul din 1927, fiind mai degrabă un reflex al convergenței cu tendința imprimată de spiritul timpului, cu ideile atît de influente ale lui Nae Ionescu, cel ce a fost, pentru întreaga generație, un fel de primum movens al izbînzilor ei culturale. După un an însă, în 1928, același
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
urmele creatorului sînt lăsate la o parte și e împinsă în prim-planul memoriei afective figura personajului, cum s-a petrecut de atîtea ori cu unii dintre cei invocați mai sus. De altfel, o atare formă de receptare a devenit reflex deloc singular și deloc izolat, căci constatăm cum valoarea unor personalități importante, în varii spații culturale, se convertește în ceva instant, în constructe-efemeridă, în celebritate imediată, ipostaze cînd nu interesează exegeza operei, ci rătăcirile tinereții, angajarea politică sau concesiile ideologice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atîtea presupuse înțelesuri că Noica a murit la timp. Recunoșteam trist, în cuvintele și necuvintele cărturarului Antonie, nu o concluzie care ar fi venit dinspre sfera medicinii, atît de exactă în raționamente, ci o aluzie melancolic-livrescă în care se ascundeau reflexele implacabile ale unei epoci, cu logica și compromisurile sale, cu erorile și ororile ei, după cum dezvăluiam, în același enunț sentențios, gîndurile lui Nietzsche din So sprach Zarathustra: "Mulți mor prea tîrziu, și unii mor prea devreme. Încă sună ciudat învățătura
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
exterior, către istorie"123. Citind anamneza pregătită de Cioran personajului în care s-a întrupat urmașul lui Adam, ai impresia că filosoful proiectează asupra acestuia trăsăturile unei biografii de care nu pare atît de străin. Sînt parcă transcrise acte, stări, reflexe și atitudini, însumate în experiențe de viață trăite pe care, acum, ni le dezvăluie (e aici ipostaza luptei cu preocuparea de sine) printr-o dezinvoltă introspecție care vrea să rămînă, retoric, desigur, incognito și oarecum fals-sibilinică. În plus, nu putem
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
politică, în edificarea culturii (în Rusia țaristă, această ipostază a intelectualului va genera populismul, va coaliza din ce în ce mai mult intelligentsia și va asigura succesul marxismului în sec. XX). Morin sugera că această dihotomie între clericatură și populism era, într-un fel, reflexul alteia mai vechi peste care se suprapunea, și anume, aceea produsă odată cu Rousseau între abstract și concret. Dar sciziunile s-au ținut lanț în istorie. Afacerea Dreyfus avea să moșească și ea una: despărțirea intelectualului de dreapta de cel de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile platforme de legitimare, cu derapajele în forme vechi sau noi și cu garniturile de tehnici inclusiv de control și, prin asta, de prevenire a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
statului 4; • a definit performanța socială și profesională în termeni masculini și a condiționat ascensiunea femeilor de masculinizare 5. Privită din perspectiva acestui parcurs istoric, promovarea egalității de gen în societatea românească postcomunistă stă sub semnul unui paradox și reproduce reflexul formalismului (a formei goale de fond) cu care ne-am obișnuit din regimul anterior, în sensul că multe dintre politicile și programele derulate în numele egalității de gen perpetuează, în fapt, inegalitățile de gen specifice culturii masculin-patriarhale. Acestă situație, aparent paradoxală
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pot aceste politici să reducă inegalitățile de gen în raport cu munca, în condițiile în care modele culturale sunt rezistente la schimbare? Obiectivul privind creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii în România sau "emanciparea prin muncă" a femeilor, ca reflex al alinierii la politicile europene actuale, este un obiectiv fezabil doar dacă este susținut prin politici coerente, contextualizate socio-cultural, de armonizare a vieții profesionale cu viața de familie/personală și de configurare a regimurilor bunăstării pe baza egalității de gen
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
muncii sunt concepute pe modelul cultural masculin, luat ca standard de referință. Acest fapt este confirmat și de politicile emancipării femeii în perioada regimului comunist, din experiența cărora, se pare că nu am extras încă lecțiile necesare, ci reproducem, din reflex, aceleași practici sociale, legitimate prin modelele culturale conservator-patriarhale. În acest studiu analizez, așadar, raportul muncă productivă-muncă reproductivă, ierarhizarea și valorizarea lor inegală, mecanismele socio-culturale de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca, precum și consecințele acestora în planul opțiunilor de carieră-viață
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
originea ramurii posterioare. Dar absența denervării la nivelul acestor mușchi nu exclude posibilitatea unei compresiuni radiculare. Evaluarea radiculopatiei trebuie să includă studii de conducere nervoasă pentru a exclude o neuropatie. Pentru diferențierea afectării radiculare L5 de S1 este folosită studierea reflexului H (reflexul H regăsindu-se doar în afectarea rădăcinii S1). În vindecarea radiculopatiilor vom regăsi următoarele caracteristici: 1. potențialele motorii revin primele; 2. potențialele senzitive revin ultimele sau deloc; 3. ca urmare a laminectomiei, potențialele paraspinale pot sa nu mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
posterioare. Dar absența denervării la nivelul acestor mușchi nu exclude posibilitatea unei compresiuni radiculare. Evaluarea radiculopatiei trebuie să includă studii de conducere nervoasă pentru a exclude o neuropatie. Pentru diferențierea afectării radiculare L5 de S1 este folosită studierea reflexului H (reflexul H regăsindu-se doar în afectarea rădăcinii S1). În vindecarea radiculopatiilor vom regăsi următoarele caracteristici: 1. potențialele motorii revin primele; 2. potențialele senzitive revin ultimele sau deloc; 3. ca urmare a laminectomiei, potențialele paraspinale pot sa nu mai fie de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fi sfărâmat orice oscior le-ar fi stat în cale. Pentru a-și detecta inamicii, oponenții, criticii, comunismul practica o veghe continuă și inumană. Ochiul roșu și unic al partidului vedea totul și nu răbda nimic. Scriitorii dizidenți șiau format reflexe la fel de puternice pentru a răzbate dincolo de minciună și opresiune dar și pentru a se strecura, ei și scrierile lor, dincolo de mâna criminală a sistemului. Conștiința lor este sângerândă. Au datoria, își zic, să salveze poporul lor din strânsura blestemată. Pentru
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
adevăr trist la un intelectual. - Excurs psihologic printre trebuințe așa cum le vede Maslow. Când te pregătești să vorbești despre efectele psihologice pe care le induce foamea într-un ins, te pregătești să explorezi conceptul de motivație. A intrat deja în reflex ca spunând motivație, să pronunți cu automatismul cuvenit și numele lui Maslow. După teoria gratificării trebuințelor a lui Maslow, te-ai aștepta ca omul care nu-și poate gratifica trebuințele de bază, să nu manifeste nici un act creativ. Creativitatea emergentă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
materiale. Dar în schimb i s-au impus odiosul cult al personalității, omagii servile, teme și eroi pe linie, proiectul său creator personal i-a fost negat în esență. A fost constrâns mai ales la cei ce păstrau încă un reflex de independență la duplicitate și ipocrizie, la oportunism și cinism. Aceste ravagii au viciat aproape întreaga conștiință literară a țării. Ele sunt vizibile și azi cu ochiul liber. Zeci, sute de scriitori și, mai ales, de autori (noțiunile nu pot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ravagii au viciat aproape întreaga conștiință literară a țării. Ele sunt vizibile și azi cu ochiul liber. Zeci, sute de scriitori și, mai ales, de autori (noțiunile nu pot fi confundate) au păstrat și continuă încă această deprindere. Dovedesc aceleași reflexe de prudență și duplicitate, de relații ambigue și adesea profitabile cu Puterea. Singura care poate, de altfel, plăti cu posturi și poziții, cu demnități, cu titluri, onoruri și premii. Corupția literară este și azi în floare. Este una din urmările
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de planificată, total reificată, abstractă și impersonală asemenea unui Moloh gigantic abia întors de la Plenară pur și simplu sperie. Pericol de proporții monstruoase, obsesive. Și asemenea oricărui mecanism formidabil care funcționează non stop, zi și noapte, el creează neliniști automatizate, reflexe și deprinderi definitive. Un sistem politic total represiv, care nu dă semne nici de șovăială, între onformism și libertate nici de flexibilitate, nici de oboseală, injectează subconștientului social o teroare generală surdă, irepresibilă, de neșters. Ea ucide în germene orice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
profund deziluzionat că nomenclatura este, încă, la putere, că vechea clasă a revenit, că a trecut la incredibila răfuială cu disidenții etc. Adevărul este că nomenclatura care se confundă cu aparatul de stat n-a pierdut nici o clipă puterea reală. Reflexele sale de autoapărare, oricât de detestabile ar fi, sunt și rămân, în logica sistemului totalitar, firești. Când și unde o astfel de putere a părăsit-o fără rezistență, fără luptă? Mai ales când ea are la spate și un formidabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]