5,445 matches
-
în care această formațiune a apărut. Un element-cheie al populismului practicat de acest partid îl reprezintă ștergerea distincției între o politică a schimbării regimului pe căi revoluționare, care unifică societatea, și competiția între partide convențională și democratică. Discursul populist al Republicanilor și interpretarea pe care aceștia au dat-o democrației au fost puternic modelate de perspectiva anticomunistă radicală, care vedea tranziția ca pe un proces incomplet, nedrept și manipulatoriu. În general, fiind vorba de un actor populist outsider, impactul SPR-RSČ asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
185, 333 Chile, 159, 228, 248, 292, 351, 354 Chirac, Jacques, 208 clientelism, 17, 44, 148, 199, 203, 281, 287, 302; instrumente clientelare, 248; model clientelar, 137; politică clientelară, 194; relație cleintelară, 17; tactică clientelară, 175 Coaliția pentru Republică - Partidul Republican al Cehoslovaciei (SPR-RSČ) (Republica Cehă), 119-148; cordon sanitar, 140; și alegeri, 119, 120, 121, 122, 123, 138; și democrație, 119, 127, 129, 132, 138, 141, 142, 143, 145, 148; și discurs, 124, 128; și lider, 122, 147; și politici, 132
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
său drept candidat la președinție. Acesta s-a folosit de sesiunile parlamentare speciale pentru ține discursuri inflamate, îndreptate împotriva politicienilor consacrați. 6 După plecările inițiale ale moderaților care au fost îndepărtați de radicalismul lui Sládek de la începutul anilor 1990, Partidul Republican Radical (RRS) s-a detrămat după alegerile din 1990, facțiuni din acesta ajungând să se alieze cu foști membri SPR-RSČ (incluzând doi deputați Republicani), care care au părăsit partidul lui Sládek pentru a forma Partidul Republican al Unității Național Democrate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
inițiale ale moderaților care au fost îndepărtați de radicalismul lui Sládek de la începutul anilor 1990, Partidul Republican Radical (RRS) s-a detrămat după alegerile din 1990, facțiuni din acesta ajungând să se alieze cu foști membri SPR-RSČ (incluzând doi deputați Republicani), care care au părăsit partidul lui Sládek pentru a forma Partidul Republican al Unității Național Democrate (SRNDJ), redenumit Partidul Republican Patriot (VRS). În 1998, VRS-ului i s-au alăturat grupuri importante din SPR-RSČ (Mareš, 2003: 190-9, 225-38). 7 Această
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
începutul anilor 1990, Partidul Republican Radical (RRS) s-a detrămat după alegerile din 1990, facțiuni din acesta ajungând să se alieze cu foști membri SPR-RSČ (incluzând doi deputați Republicani), care care au părăsit partidul lui Sládek pentru a forma Partidul Republican al Unității Național Democrate (SRNDJ), redenumit Partidul Republican Patriot (VRS). În 1998, VRS-ului i s-au alăturat grupuri importante din SPR-RSČ (Mareš, 2003: 190-9, 225-38). 7 Această perspectivă căpăta uneori o coloratură și mai pronunțat antipolitică. Așa cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a detrămat după alegerile din 1990, facțiuni din acesta ajungând să se alieze cu foști membri SPR-RSČ (incluzând doi deputați Republicani), care care au părăsit partidul lui Sládek pentru a forma Partidul Republican al Unității Național Democrate (SRNDJ), redenumit Partidul Republican Patriot (VRS). În 1998, VRS-ului i s-au alăturat grupuri importante din SPR-RSČ (Mareš, 2003: 190-9, 225-38). 7 Această perspectivă căpăta uneori o coloratură și mai pronunțat antipolitică. Așa cum s-a exprimat Sládek politica era privită ca un tunel
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
190-9, 225-38). 7 Această perspectivă căpăta uneori o coloratură și mai pronunțat antipolitică. Așa cum s-a exprimat Sládek politica era privită ca un tunel întunecat, în care singura lumină care ar fi putut să ghideze poporul era reprezentată de Partidul Republican și de scopurile sale. 8 O lege din 1991 (modificată în 2001) interzice propagarea mișcărilor care "tind în mod evident și demonstrabil către suprimarea drepturilor omului și a libertăților sau care îmbrățișează și profesează ura rasială, de clasă, etnică sau
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din Vest, ci și la cauzele acestora. Cu privire la aceasta, este necesar a se pune ordine în sfera argumentelor pe care le vehiculează liderii de opinie, atît în sensul sprijinirii identităților comunitare sau pluraliste, cît și în acela al reabilitării solidarității republicane universaliste. E drept că și unii și alții tind să omită unele fapte semnificative, discursurile lor o dovedesc. Însă obiectivul nostru nu este de a intra cu adevărat în aceste dispute, ci de a reexamina acele tipuri de societate care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a deschis cu ușurință: nu este altă soluție decît de a urma modelul francez sau de a-l respinge; astfel, o alternativă pentru destinul politic în mod necesar național, practic nu exista. Exista desigur alternativa americană ce marcase drumul legitimității republicane. Aceasta însă nu viza o natură politică, cel mult se referea la un popor real dar nu politic, la binele comun, la o comunitate legată de vechi libertăți batjocorite de arbitrariul regal. Pentru atîta însă americanii revoluționari nu au simțit
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
apogeul edificării naționale, așa cum Brissot le declară iacobinilor la 30 decembrie 1791, "avem nevoie de mari trădări; aici este salvarea noastră. Marile trădări nu le sînt funeste decît trădătorilor; ele vor fi utile popoarelor"183. Iată perspectiva din care anticlericalismul republican sau lupta modernă pentru laicitate reprezintă avatarurile ultime de desemnare național-de-mocratică ale dosarului absolut al răzbunării populare. E drept că folosirea acestui procedeu este ușurată de existența altui dușman, exterior de data aceasta. Dar chiar și în acest caz, aparența
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pentru laicitate reprezintă avatarurile ultime de desemnare național-de-mocratică ale dosarului absolut al răzbunării populare. E drept că folosirea acestui procedeu este ușurată de existența altui dușman, exterior de data aceasta. Dar chiar și în acest caz, aparența este înșelătoare. Națiunea republicană se dorește a fi universală, drept primă încarnare a libertății tuturor popoarelor chemate astfel a se uni cu ea. În 18 decembrie 1791, Robespierre spune: "Care este războiul pe care-l putem prevedea? Este războiul unei națiuni față de alte națiuni
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să ne imagimăm că acest mod de instruire servea unui alt scop, în mod tacit admis: anume acela de a convinge masele, în cea mai mare parte țărănești, că nu sînt capabile să se circumscrie registrului de egalitate națională și republicană și, în consecință, să-și încredințeze interesele altor persoane, respectiv funcționarilor statului. În moduri mai mult sau mai puțin diferite, întrega Europă este cuprinsă în acestă întreprindere școlară de persuasiune națională, iar numărul de institutori însărcinați cu aceasta diferă foarte
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Renner, viitor președinte al Republicii după 1945, în 1938 a aplaudat Anschluss-ul, anexarea țării sale la Germania nazistă, doar pentru că în felul acesta vedea desăvîrșirea unei națiuni pe care o confunda cu limba vorbită. În Irlanda, un activist al Irish Republican Army, Frank Ryan, s-a înrolat în Brigăzile internaționale în timpul războiului din Spania; însă, după ce a fost capturat de trupele generalului Franco, îl vom regăsi la Berlin încercînd să tîrguie cu puterea hitleristă susținerea acesteia de către IRA, în schimbul unei promisiuni
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
interesul patriei. În Franța, abia pe la 1750 va căpăta această semnificație. În sfîrșit, "patriotismului de Stat"241, îi va urma, după căderea lui Napoleon, un alt tip de atașament, ostil puterii restaurate, care opune patriei legale și factice a politicienilor republicani, o patrie reală, primordială și nativă. Ar trebui să completăm acest glosar, menționînd șovi-nismul242, jingoismul britanic care îi este pereche 243 sau, întor-cîndu-ne puțin în timp, să apreciem subtilitatea germană, de exemplu, care distinge națiunea culturală și etnică (Nationa-lität) de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
că fiecărei națiuni îi corespunde în mod obligatoriu un stat, iar fiecărui stat, o națiune, începînd din 1827, Giuseppe Mazzini se dedică acestei activități politice destinate să șteargă umilirea Italiei. Acest tablou al Risorgimento-ului se întunecă totuși, pe măsură ce concepția republicană și laică a lui Mazzini nu reușește să suscite interesul unanimității. Pînă în 1850, țara va rămîne împărțită în cinci mari zone de suveranitate: Regatul Piemont-Sardinia 5,2 milioane de locuitori), regatul lombar-dovenețian înfeudat Austriei (5,5 milioane), ducatele de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este mai puțin avansată decît cea a Germaniei. Mazzini este iacobin. Însă masa mare a compatrioților săi cultivă mai curînd un vis "herderian" de fraternitate etnică și culturală. Pe deasupra, clivajele politice se adîncesc. La stînga se situează curentul revoluționar și republican reprezentat prin Mazzini și societatea secretă a carbonarilor care, în 1820 l-au obligat pe regele Neapolelui să le acorde o Constituție, pe care însă aceasta a renegat-o în anul următor grație intervenției armatei austriece. La dreapta se plasează
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de moment. Dintr-o singură lovitură, dinastia sa, cea a casei de Sa-voia, se îmbracă în ochii tuturor naționaliștilor italieni într-o aureolă glorioasă. Manin, un revluționar dintre aceia care au rezistat superb austriecilor la Veneția, va declara: "Eu, un republican, ridic primul drapelul unificării: Italia și regele sard" (Charles-Albert, rege al Piemontului și Sardiniei). Succesorul monarhului sard, Victor-Emmanuel II se va strădui să profite de această acreditare, sau, mai curînd, o va face prin delegație, încredințînd mandatul contelui de Cavour
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
franceze, Austria va fi constrînsă să cedeze. Mica Italie piemonteză se va mări cu Lombardia, Milano și cu Veneția. Printr-o minune ne-așteptată i se vor alătura Toscana, Modena, Parma și Romania cucerite de patrioții ce fuseseră mai înainte republicani. Rămî-neau numai Regatul celor două Sicilii și al Neapolelui. Spre marea mirare a lui Cavour, extremistul revoluționar Giuseppe Garibaldi îl va invada cu de la sine putere. Ministrul nu va putea opri tulburările astfel provocate decît trimițînd regimentele piemonteze pînă în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de ferment al naționalității. Chiar dacă după 1879 va urma o traiectorie facțioasă, va face campanie pentru generalul Boulanger în 1887 și apoi va încerca în 1899 să-l antrenze pe generalul Roglet într-un marș pe Elysée în numele unui proiect republican antiparlamentar, Déroulède contribuie la formarea unui sentiment populist al națiunii care transcende politica. "Arca sfîntă"281, care este armata pentru adepții patriei tradiționale, va înceta încetul cu încetul de a mai fi respinsă de către susținătorii națiunii cetățenești, "naționalismul militar" fiind
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spiritul unei epoci la modelarea căreia și-a adus și el contribuția, pe cînd Barrès și Maurras nu inspiră decît clanurile burgheze în căutare de argumente capabile să faciliteze convertirea lor la religia națională. După aventura boulangistă, după denunțarea corupției republicane cu ocazia scandalului din Panama și apoi după angajarea împotriva lui Dreyfus, Maurice Barrès (1862-1923) va renunța la conotația contra-re-voluționară a politicii în spirit tradițional pe care o profesează. Această perspectivă explică de ce trilogia sa intitulată Romanul energiei naționale 282
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a politicii în spirit tradițional pe care o profesează. Această perspectivă explică de ce trilogia sa intitulată Romanul energiei naționale 282 vulgarizează folosirea cuvîntului "naționalism" în preajma anului 1900. Sigur, națiunea și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele constituie cauza republicanilor, în timp ce termenul generic ce derivă de aici naționalismul rămîne mai degrabă apanajul dreptei credincioase. Însă Barrès nu mai neagă revoluția. El o integrează în trecutul Franței. El denunță chiar, ca și Renan, viziunile rasiste, notînd că este inexact să vorbești
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ori-cît ar părea să crească în aparență. Ea este formată din indivizi dubioși adepți ai Acțiunii franceze 285, al căror regalism depășit provoacă o heterodoxie religioasă ce va determina excomunicarea sa în 1928. Avansarea naționalismului de Stat într-o Franță republicană de voie sau de nevoie se va produce așadar în ciuda rezistenței maurrasiene, fapt atestat și de atracția pe care o exercită după 1870 profesia de ofițer asupra mediilor pînă atunci refractare acesteia. În sfîrșit, în același timp în care prestigiul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
patriotico-religioasă împărtășită deopotrivă de foștii adversari catolici ai Republicii cît și de republicanii convertiți la catolicism, precum Charles Péguy și Ernest Psichari. În cazul celor dintîi, evoluția s-ar putea explica prin influența Bisericii, prin încurajarea la raliere cu regimul republican proslăvit în 1892 de către papa Leon XIII, după ce cardinalul Lavigerie legase contracte cu Jules Ferry și Jules Grévy în 1883. În schimb, traiectoria laicilor cuprinși de misticismul patriei spirituale rămîne mai enigmatic, chiar dacă grație lui naționalismul francez depășește criza suscitată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o contra-armată"287. Acest distinguo lămurește ceea ce va urma, anume, agajarea sa în favoarea căpitanului Dreyfus, socialismul său individualist ce-l anunța pe cel al lui Mourier, în sfîrșit, transformarea sa patriotică și războinică simultan cu ambiguitatea crescîndă a adeziunii sale republicane, atunci cînd spune: "Poporul meu este suveranul rațiunii."288. Tocmai această ambiguitate care se va îndrepta spre credință în 1908, îl va determina să participe la exaltarea Jeanne-ei d'Arc ca figură emblematică a destinului providențial al Franței și să
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unui imaginar omogen inspirat de valorile protestante dominante în Prusia și Germania de Nord, bazîndu-se pe sistemul învățămîntului public a cărui extindere va provoca reacții comparabile cu cele din Franța, antrenate de separarea Bisericii și a Statului de dogma laicității republicane. Dar faptul împotriva căruia regimurile catolice ale Bavariei și Renaniei se răzvrătesc este acela că noul Reich german acordă o poziție oficială Bisericii evanghelice. În plus, dincolo de acest clivaj confesional, se ciocnesc două temperamente politice: primul, centralizator, static, militarist și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]