5,680 matches
-
de bază ale filosofiei occidentale, în urma căreia sunt revalorizate efemerul, contingentul, persuasivul, gândirea slabă etc. Inversarea raportului logică retorică în postmodernism a condus la eliberarea forței retorice a textelor, care a dat o altă tonalitate dominantă discursivității postmoderne. Asumând discutarea retoricii în contemporaneitate pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și textualist, direcțiile de cercetare din postmodernism converg către susținerea ideii conform căreia postmodernismul a contribuit, în special, la dezvoltarea retoricii metafizice și a celei textualiste. Un alt punct al analizei s-a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
textelor, care a dat o altă tonalitate dominantă discursivității postmoderne. Asumând discutarea retoricii în contemporaneitate pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și textualist, direcțiile de cercetare din postmodernism converg către susținerea ideii conform căreia postmodernismul a contribuit, în special, la dezvoltarea retoricii metafizice și a celei textualiste. Un alt punct al analizei s-a concentrat pe discutarea conceptelor de scriitură și discurs, care au făcut carieră în special în spațiul cultural francez, înțelegerea lor fiind esențială în vederea posibilității de conceptualizare a discursului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În termenii unui procedeu discursiv, seducția a putut fi astfel comparată cu deconstrucția derridariană, accentuându-se și mecanismele sale de funcționare discursivă (care includ logica ambivalenței, "amânarea sensului", ironia, provocarea). Prezența seducției ca mijloc retoric în multe dintre lucrările dedicate retoricii contemporane a determinat analiza acestui concept în raport cu datele acestei discipline și cu o seamă de termeni precum persuadare, minciună, manipulare etc. De asemenea, o analiză a modalității de a scrie, a procedeelor și strategiilor discursive utilizate a fost o grijă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
metanarațiunile și unele idei cu valoare de fundament continuă să reapară după acest exercițiu critic extrem. Prin urmare, ceva tot continuă să se construiască, chiar și în cel mai pesimist scenariu cu putință. Bibliografie ADAM, Jean-Michel, BONHOMME, Marc, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, trad. de Mircea Avădanei, Editura Institutul European, Iași, 2005. ALEXANDRESCU, Sorin, Privind înapoi, modernitatea, trad. de Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu, Editura Univers, București, 1999. AMOSSY, Ruth, "The Argumentative Dimension of Discourse
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Fifth Conference of the International Society for the Study of Argumentation, Sic Sat, International Center for the Study of Argumentation, Amsterdam, 2003, pp. 13-16. ARISTOTEL, Despre interpretare, în Organon, vol. I, traducere de Mircea Florian, Editura IRI, București, 1997. ARISTOTEL, Retorica, studiu introductiv și note de Maria-Cristina Andrieș, Editura IRI, București, 2004. ARMITAGE, John, "From Modernism to Hypermodernism and Beyond: An Interview with Paul Virilio", în Theory, Culture and Society, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 16 (5-6
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Enciclopedic, București, 1997. DERRIDA, Jacques, Limited Inc., Éditions Galilée, Paris, 1990. DERRIDA, Jacques, Scriitura și diferența, trad. de Bogdan Ghiu, Dumitru Țepeneag, Univers, București, 1998. DOCHERTY, Thomas (ed.), Postmodernism. A Reader, Columbia University Press, New York, 1993. DUBOIS, Jacques et al., Retorică generală, trad. și note de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, Editura Univers, București, 1974. DUCROT, Oswald, SCHAEFFER, Jean-Marie, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, trad. de Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu, Editura Babel, București, 1996. DURING, Simon [ed.], The
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
of Paradox: Questions and Answers on Hyperreal America with Jean Baudrillard", în Space and Culture, vol. 5, nr. 2, mai 2002, pp. 96-102. SONTAG, Susan, Împotriva interpretării, trad. de Mircea Ivănescu, Editura Univers, București, 2000. TODOROV, Tzvetan, "Spendoarea și mizeria retoricii", în Teorii ale simbolului, trad. de Mihai Murgu, Editura Univers, București, 1983. VATTIMO, Gianni, ROVATTI, Pier Aldo, Gândirea slabă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1988. VATTIMO, Gianni, Sfârșitul modernității, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993. VATTIMO
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
instituțiilor democratice tradiționale, sau în privința tipurilor de îmbunătățiri de care au nevoie aceste instituții, sau în privința a ceea ce contează ca "eliberare de sub dominare". Diferențele noastre privesc numai imaginea de sine pe care ar trebui să o aibă o societate democratică, retorica pe care ar trebui să o folosească pentru a-și exprima speranțele. Spre deosebire de diferențele mele politice față de Foucault, diferențele mele față de Habermas sunt ceea ce se cheamă, adesea, diferențe "doar filosofice"" (Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, trad. și note de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Seuil, Paris, 1998, p. 51. 150 Ronald Schleifer, op. cit., p. 15. 151 Pierre Fontanier, Figurile limbajului, trad. de Antonia Constantinescu, Editura Univers, București, 1977, p. 56. 152 Du Marsais, Des Tropes, ed. 1830, p. 87, apud Jacques Dubois et al., Retorică generală, trad. și note de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, Editura Univers, București, 1974, p. 173. 153 Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. 154 Gianni Vattimo, Pier Aldo Rovatti, Gândirea slabă, trad
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
interpretare, care nu poate fi devansat, nu poate fi ironizat de generațiile viitoare" (Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 145). 235 Ibidem, pp. 26-27. 236 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, p. 41. 237 Pentru discutarea retoricii în contemporaneitate pe palierele argumentativ, metafizic, poetic și textualist, a se vedea Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996, pp. 283-341. 238 O parte din această analiză a conceptului de scriitură a apărut în articolul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 63. 360 Jean Baudrillard, Societatea de consum, p. 108. 361 Ibidem, p. 159. 362 Jean Baudrillard, Sistemul obiectelor, p. 108. 363 A se vedea Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, trad. de Mircea Avădanei, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 133-141. 364 În acest sens, Spitzer remarcă: "Prin toate panourile și afișele ei, publicitatea pare să lanseze strigătul următor: "Paradisul aparține celui care cumpără și celui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și oferă o vedere de ansamblu a unei oaze în deșertul arid al unei lumi moderne mecanizate și pragmatice" (Leo Spitzer, "La publicité américaine comme art populaire", în Poétique, nr. 34, Seuil, Paris, apud Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, pp. 140-141). 365 Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, op. cit., p. 141. 366 A se vedea Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. 367 A se vedea Zygmunt Bauman, Etica postmodernă, trad. de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
indistincția genurilor și în "gradul zero" al culturii (Jean Baudrillard, La Transparence du Mal, pp. 11-21). 529 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 247. 530 A se vedea Philippe Breton, L'Argumentation dans la communication, La Découverte, Paris, 2001. 531 Aristotel, Retorica, trad., studiu introductiv și note de Maria-Cristina Andrieș, ediție bilingvă, Editura IRI, București, 2004, I.2. 1355 b, p. 91. 532 Tzvetan Todorov, "Spendoarea și mizeria retoricii", în Teorii ale simbolului, trad. de Mihai Murgu, Editura Univers, București, 1983, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Philippe Breton, L'Argumentation dans la communication, La Découverte, Paris, 2001. 531 Aristotel, Retorica, trad., studiu introductiv și note de Maria-Cristina Andrieș, ediție bilingvă, Editura IRI, București, 2004, I.2. 1355 b, p. 91. 532 Tzvetan Todorov, "Spendoarea și mizeria retoricii", în Teorii ale simbolului, trad. de Mihai Murgu, Editura Univers, București, 1983, p. 81. 533 Dintre principalele scopuri ale retoricii, Michel Meyer, în Questions de rhétorique: langage, raison et séduction, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, Paris, 1993, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Maria-Cristina Andrieș, ediție bilingvă, Editura IRI, București, 2004, I.2. 1355 b, p. 91. 532 Tzvetan Todorov, "Spendoarea și mizeria retoricii", în Teorii ale simbolului, trad. de Mihai Murgu, Editura Univers, București, 1983, p. 81. 533 Dintre principalele scopuri ale retoricii, Michel Meyer, în Questions de rhétorique: langage, raison et séduction, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, Paris, 1993, p. 18, le enumeră pe următoarele șapte: "1) A persuada și a convinge, a crea asentimentul; 2) A plăcea, a seduce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a părăsit locul și s-a oprit pentru un timp în Siria; apoi s-a întors în țara sa. 3. Alte mărturii A) Boncompagno din Signa Boncompagno din Signa, observator atent și liber al cronicii contemporane, a fost maestru în retorică (Ars dictandi) la Universitatea din Bologna. În opera „Rethorica antiqua sive Boncampagnus”, compusă în jurul anilor 1220 și premiată cu lauri, se mulțumește să evidențieze cele două aspecte ale franciscanismului primar, opiniile lui coincizând cu cele ale lui Iacob din Vitry
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sale, desigur nu pentru a se lăuda, ci pentru a admira lucrarea lui Dumnezeu care se slujește și de elemente de mică importanță pentru a înfăptui minuni (Prolog). Pentru fratele Giordano, prezentarea realității faptelor istorice este mai importantă decât fantezia retoricii «legendare». Pe autor îl cunoaștem din Cronică. S-a născut la Giano, un sătuc din Valea Spoletană, în Umbria, în jurul anului 1195. Conform fratelui Nicolaie Glassberger, a fost primit în Ordin chiar de Francisc, însă acest lucru este puțin probabil
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dragoste, cu patimă, cu ură, indică precis afectul în clocot ca „unealtă de producție” a creației. Poetul va pendula însă între postura de trubadur, atunci când iubește și suferă, și cea de paria ostracizat, când cinismul îi provoacă o irepresibilă revoltă. Retorica disperării și răul secolului, degradarea morală, indiferența la valorile spiritului, decrepitudinea biologică, solitudinea, infernul „omului de prisos”, condamnarea artistului la perpetuă sărăcie sunt teme curente ale liricii lui C. Reproșul către semeni, avertismentul către burghezi, cu o fibră disperat-mesianică, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
creației poetice (poesis), dar și asupra poeziei (poema) și asupra creatorului (poeta). Menționăm câteva: 1. importanța inspirației directe (Pontica III, 4, 18); 2. grija pentru selecția lexicului (Pontica I, 5, 15 și III, 9, 13); 3. interferența dintre poezie și retorică (Pontica II, 5, 65-70); 4. relația dintre artă și morală (Tristia II); 5. libertatea creatoare a poetului (Pontica III, 9, 47-48); 6. identitatea specifică a creatorului (Pontica IV, 13, 13-14); 7. ilegitimitatea cenzurii politice (Tristia II, 369-470); 8. importanța stimulativă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Orice alt loc i-ar fi fost pe plac, până și în mijlocul Sirtelor, chiar în vârtejul Caribdelor, cu condiția să fie eliberat din țara unde se găsește acum. Până și Styxul, dacă există (Ovidiu este urmărit de incredulitate și de retorică chiar și în aceste momente foarte dramatice), l-ar accepta bucuros în schimbul Histriei, și în orice alt loc din lume chiar de-ar fi și abisul cel mai adânc. Ovidiu simte o ură profundă pentru locul lui de exil și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să facă descripția completă a unei opere. Lectura mea se dispensează de asemenea obligații, lectura este rezultatul confruntării libere cu un text (discurs) liric peste care s-a așezat, cum se zice, praful timpului. Dat la o parte, descoperim o retorică specifică, un peisaj liric, un mod, În fine, de a fi În raport cu lucrurile din afară. Lectura critică (polisemică, pluralistă) urmărește, astfel, ceea ce se cheamă, cu un cuvînt ce nu sună prea bine În limba română, demers liric. Să Înțelegem Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Văcărescu la Vasile Alecsandri, toți cei care scriu versuri au, Într-un chip sau altul, conștiința că, pentru a Întemeia poezia română, trebuie să inventeze un limbaj poetic, iar ca să inventeze un limbaj trebuie să scrie o gramatică și o retorică românească Un vast scenariu spiritual se profilează, astfel, În această lungă epocă de Început În care poezia stă În aceeași Încăpere cu morala și politica. Mai este ceva: nașterea conștiinței lirice coincide cu nașterea conștiinței erotice. Este o idee (avansată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ambițioase proiecte, studiate pe larg și cu competență de alții, cît alt fel de Întemeiere (interioară) și extindere a poeziei: de la peisajul (spațiul) iatacului, din faza Ienăchiță, la peisajul uranic din faza universalistă a lui Heliade. Deschiderea poeziei angajează o retorică (o rețea de teme, figuri) și o modificare a imaginarului poetic. Iatacul lui Ienăchiță și Conachi este depopulat de obiecte, În spațiul sacru nu stă decît „ibovnica slăvită”, eventual oglinda care să-i reproducă imaginea adorată. Iancu Văcărescu, CÎrlova, Bolintineanu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este depopulat de obiecte, În spațiul sacru nu stă decît „ibovnica slăvită”, eventual oglinda care să-i reproducă imaginea adorată. Iancu Văcărescu, CÎrlova, Bolintineanu, Alecsandri descoperă lumea materiei prin intermediul, e drept, al literaturii. Ei folosesc elemente deja retorizate, Însă orice retorică, spune cineva, reprezintă deja un prim angajament liric. Cum se manifestă el În sfera imaginarului, ce figuri ale spiritului și ce figuri retorice propriu-zise folosesc niște poeți care simt, pînă la disperare, insuficiențele limbii? Eseul de față (suita de eseuri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]