8,987 matches
-
cît au mai multă încredere în copil și îl percep ca fiind mai cooperant. Un nivel foarte ridicat de autoritate percepută în raport cu copilul presupune, de asemenea, susținere puternică din partea mamelor. Încrederea, susținerea, cooperarea par să descrie climatul cel mai favorabil reușitei școlare a copilului, cu observația, anterior exprimată, că rolul educativ matern pare a fi sensibil mai important decît cel patern. Ultima parte a analizei noastre va fi dedicată modului în care părinții se raportează la ceilalți agenți ai socializării/educației
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rudelor Părinții au fost întrebați ce persoane, în plus față de părinți și profesori, au o influență educativă asupra copilului. Prezentăm, în tabelul 9.19, răspunsurile oferite atît de mame, cît și de tați pentru a ușura comparațiile, în funcție de nivelul de reușită școlară a copilului. Per global, aprecierile mamelor și taților sînt aproape identice. Bunicii din partea mamei sînt cei care se implică cel mai mult în educația nepoților, apoi un frate sau o soră mai mare a copilului, unchi, mătuși, iar bunicii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ultimă, foarte apropiată de cea a verișorilor. Am putea presupune că interacțiunile copilului cu rețeaua de rudenie sînt mediate, în primul rînd, de mamă și că aceasta favorizează familia ei de proveniență. Relația dintre implicarea rudelor în educația copilului și reușita școlară a acestuia este clară: cu cît adulții se implică în mai mare măsură, cu atît sînt atinse performanțe mai ridicate. Implicarea unui frate sau soră mai mare, fapt propriu familiilor cu mai mulți copii, are un efect invers. Delegarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mediei pentru răspunsurile desemnînd implicarea rudelor în educația copilului. S-ar părea că nu școlaritatea mai ridicată este elementul care apare în prim plan în ceea ce privește implicarea "clanului" în educația copilului. Important este faptul că această implicare este asociată pozitiv cu reușita școlară a copiilor și că ar trebui încurajată. TABELUL 9.19. Ponderea rudelor considerate importante, de părinți, în educarea copilului în funcție de reușita școlară a acestuia MAMA: Pe lîngă părinți și profesori, care persoane au o influență educativă importantă Media generală
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
prim plan în ceea ce privește implicarea "clanului" în educația copilului. Important este faptul că această implicare este asociată pozitiv cu reușita școlară a copiilor și că ar trebui încurajată. TABELUL 9.19. Ponderea rudelor considerate importante, de părinți, în educarea copilului în funcție de reușita școlară a acestuia MAMA: Pe lîngă părinți și profesori, care persoane au o influență educativă importantă Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Nr. DA Bunicii din partea tatălui
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
prezentăm răspunsurile mamelor, despre care presupunem că au mai multă consistență. Oricum, nivelul de implicare al taților, din propriile declarații ale acestora, este sensibil mai scăzut decît al mamelor. TABELUL 9.20. Frecvența comunicării personale a mamelor cu profesorii în funcție de reușita școlară a copilului Media generală sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total N Med N Med N Med N Med N Med MAMA nr. de discuții directe cu profesorii 44 3,88 66 2,92 87 3,75 133
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
au medii între nouă și zece. Presupunem că este vorba, pur și simplu, de mai multă implicare, de mai mult interes privitor la modul în care decurge viața școlară a copilului. Evident, acest interes ar putea fi generat chiar de reușita superioară a copilului dar, în același timp, ar putea reprezenta un element de susținere pentru implicarea în studiu, o certificare, pentru copil, a ideii că părintele este interesat de problemele lui, că este alături de el într-o dimensiune extrem de importantă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
element de susținere pentru implicarea în studiu, o certificare, pentru copil, a ideii că părintele este interesat de problemele lui, că este alături de el într-o dimensiune extrem de importantă a vieții sale, de care depinde în bună măsură viitoarea sa reușită în viață. Intensitatea comunicărilor personale dintre părinte și profesori depinde, în bună măsură, de nivelul de studii. Acest fapt ne-ar îndreptăți să presupunem că atitudinea față de școală are o influență în sine asupra intensității comunicării, aceasta nefiind determinată de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de studii mai scăzut în familiile cu mulți copii, cît și bugetului de timp sensibil mai limitat a se vedea tabelul 3.17, Anexa 3. Participările mamelor și taților la întîlnirile dintre toți părinții și cadrele didactice sînt asociate cu reușita școlară a copilului, dar în măsură mai mică. TABELUL 9.22. Frecvența participării la întîlnirile colective dintre părinți și profesori în funcție de reușita școlară a copilului Media generală 5-7 Nr. participări la întîlnirile colective cu profesorii sub 7 7-7,99 8-8
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
17, Anexa 3. Participările mamelor și taților la întîlnirile dintre toți părinții și cadrele didactice sînt asociate cu reușita școlară a copilului, dar în măsură mai mică. TABELUL 9.22. Frecvența participării la întîlnirile colective dintre părinți și profesori în funcție de reușita școlară a copilului Media generală 5-7 Nr. participări la întîlnirile colective cu profesorii sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Total N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. MAMA 44 2,51 66 2,56 84 2
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
65%) au apreciat că întîlnirile au fost suficiente, 32% au considerat că ar fi trebuit să fie mai multe și aproximativ 3% au estimat că au fost prea multe. Am dorit să vedem care sînt factorii care influențează răspunsurile părinților. Reușita școlară a copiilor este puțin dependentă de raportarea părinților la comunicarea cu școala. Variabila, în sine, are o slabă putere discriminativă deoarece categoria celor care apreciază că "au fost suficiente întîlniri" are o pondere foarte mare. TABELUL 9.25. Reușita
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Reușita școlară a copiilor este puțin dependentă de raportarea părinților la comunicarea cu școala. Variabila, în sine, are o slabă putere discriminativă deoarece categoria celor care apreciază că "au fost suficiente întîlniri" are o pondere foarte mare. TABELUL 9.25. Reușita școlară a copilului, numărul mediu de ani de școală ai mamei și rangul mediu al nașterii copilului în funcție de deschiderea spre comunicare cu școala MAMA Ar fi trebuit să fie mai multe sau mai puține întîlnirile dumneavoastră cu cadrele didactice la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
superioare mediei, iar cei ai mamelor care consideră că au fost prea multe sau prea puține, au rezultate cu ceva mai mici decît media globală. Numărul mediu de ani de școală ai mamei are o variație asemănătoare cu cea a reușitei școlare, dar diferențele sînt la fel de mici. Mamele care apreciază că au fost prea multe întîlnirile cu cadrele didactice au copiii născuți, aproape toți, pe prima poziție. Avînd în vedere numărul mic de cazuri, nu ne hazardăm în a formula posibile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
bună. De asemenea, interacțiunile intense, mai ales cele personale, dintre părinți și cadrele didactice susțin activitatea de învățare a copilului și reprezintă o resursă reală pentru el. Implicarea mamelor în comunicarea cu cadrele didactice este mult mai strîns legată de reușita copilului decît implicarea taților. Transpare, din nou, modelul tradiționalist de distribuire a rolurilor domestice în care mama are datoria, în primul rînd, de a veghea asupra vieții de zi cu zi a copilului, inclusiv în domeniul școlar. Am văzut, de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care dispun părinții timp, bani etc. nu mai poate compensa lipsa resurselor de altă natură nivel cultural, de exemplu. Aceleași aspecte structurale ale familiei ne-au oferit posibilitatea să decelăm care mediu familial oferă un suport mai consistent copilului pentru reușita în activitatea lui școlară. În acest caz se pune problema de a identifica acele strategii educative parentale care s-au vădit a fi benefice copilului pentru a le integra în oferta de suport pe care școala urmează să o facă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
din rutinele cotidiene, oferirea de noi perspective asupra vieții școlare a copilului și comunicarea cu persoane avînd idei diferite de ale lor poate induce o îmbunătățire a climatului educativ familial. Principiile educative ale părinților, chiar dacă nu sînt intens legate de reușita școlară, ne permit să susținem că interesul pentru dezvoltarea armonioasă a personalității copilului, pentru stimularea autonomiei, a sensibilității, și a creativității acestuia, reprezintă un element esențial al unei educații moderne, vizînd succesul. Părinții trebuie să conștientizeze faptul că aceste aspecte
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
succesul. Părinții trebuie să conștientizeze faptul că aceste aspecte merită atenție nu numai în cazul în care copiii sînt receptivi la cerințele lor și au rezultate bune, ci în orice situație, deoarece reprezintă o premisă importantă a integrării și a reușitei sociale. Așteptările părinților, chiar dacă s-a vădit că sînt strîns legate de performanțele copiilor, reprezintă un stimulent important pentru implicarea școlară a copiilor: la același nivel de reușită, părinții cu studii superioare au aspirații mai ridicate referitor la proprii copii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în orice situație, deoarece reprezintă o premisă importantă a integrării și a reușitei sociale. Așteptările părinților, chiar dacă s-a vădit că sînt strîns legate de performanțele copiilor, reprezintă un stimulent important pentru implicarea școlară a copiilor: la același nivel de reușită, părinții cu studii superioare au aspirații mai ridicate referitor la proprii copii decît cei cu nivel cultural mai scăzut. Părinții trebuie să înțeleagă că un suport extrem de important pentru proprii copii îl reprezintă încrederea în posibilitățile acestora. Tinerii trebuie lansați
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
primul rînd, adulți dispuși să se ocupe de tineri, iar influența lor este benefică. În măsura existenței unei coerențe între influențele lor educative și cele ale părinților, rudele reprezintă o resursă extrem de importantă pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, inclusiv pentru reușita lui școlară. Interacțiunea cu școala, mai ales cea vizînd comunicarea personală dintre părinți și cadrele didactice, reprezintă un factor de succes pentru copil. Reticența pe care părinții par să o aibă în raport cu intensificarea relațiilor cu instituțiile de învățămînt este legată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
9% 34 100% Facultate 14 42,4% 18 54,5% 1 3,0% 33 100% Total 91 27,2% 185 55,2% 35 10,4% 24 7,2% 335 100% TABELUL 1.2. Asocierea dintre prima rezidență a părinților și reușita școlară a copiilor Media generala 5-7 [4 categorii] Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Prima rezidență a părinților Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Ambii la sat 13 12
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
25,8% 75 24,4% 3 milioane și peste 10 9,3% 24 23,1% 23 23,7% 57 18,5% Total 107 100% 104 100% 97 100% 308 100% Tabelul 1.8. Asocierea dintre prima rezidență a părinților și reușita școlară a copilului Prima rezidență a părinților Total Ambii la sat Unul la sat Ambii la oraș Media generală din clasele 5-7 Frecv. % pe coloane Frecv. % pe coloane Frecv. % pe coloane Frecv. % pe coloane Sub 7 13 12,3% 15
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
309 59% Acomodare Să-și dezvolte intuiția, sensibilitatea 338 29% 309 29% Sensibilitate Să fie militant, să susțină activ propriul grup 338 5.6% 309 12% Cooperare TABELUL 2.2. Asocierea dintre numărul de alegeri ale mamelor pentru acomodare și reușita școlară a copilului MEDIA GENERALĂ DIN CLASELE V-VII Total Sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Mama: nr. alegeri acomodare Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Nici una 1 9,1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
7% 7 19,4% 8 22,2% 15 41,7% 36 100% Total 43 13,0% 66 20,0% 87 26,4% 134 40,6% 330 100% TABELUL 2.3. Asocierea dintre numărul de alegeri ale mamelor pentru cooperare și reușita școlară a copilului Media generală din clasele V-VII Total Sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Mama: nr. alegeri cooperare Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Nici una 3 11,1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
22% 12. Să se gîndească la ceea ce vrea să facă în viitor și să-și organizeze singur viața pentru a reuși. 338 36% 310 45% Tabel 2.9. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt opțiunile taților în funcție de reușita școlară a copiilor și apartenența de sex TAȚII Valori medii ale indicatorilor Media generală 5-7 [4 categorii] sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. BĂIEȚI COOPERARE 33 1,42
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
10.3 41 10.7 Școala postliceală 23 11 25 11.7 Universitate 234 12.6 221 12.9 TABELUL 3.2. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de nivelul de studii al acestora și reușita școlară a copilului Scenariul ORTOGRAFIE Media generala 5-7 Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Studii MAMA Folosirea: N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. Max. 10 clase Controlului 17 41% 19 58% 9 89% 9
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]