6,128 matches
-
Româna îl are pe safir din franceză, ca împrumut neologic. În vechea română, exista o variantă zamfir „safir“, care provine din același cuvânt sanscrit, dar ajuns la noi din v. sl. samǔfirǔ, preluat din gr. sáppheiros. Încă o dovadă că româna a fost o limbă între Orient și Occident. Șacal a ajuns la noi pe un drum destul de lung: pornind din skr. srgăla, a trecut prin pers. šagăl, a ajuns în tc. šakal, care a devenit fr. chacal. Se pare că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
arabi din persană în Europa. Arabii l-au adaptat limbii lor în forma lăzaward și, din arabă, a pătruns în latina medievală, unde a devenit azzurum. Din latină, l-au împrumutat franceza (azur) și alte limbi europene, printre care și româna. Sp. azul este un împrumut direct dintr-o formă populară arabă. Bazar are, la originea îndepărtată, pers. băzăr „piață publică“. Cuvântul a parcurs două trasee până a ajuns în română. A fost introdus în Europa de navigatorii portughezi, care au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
publică“. Cuvântul a parcurs două trasee până a ajuns în română. A fost introdus în Europa de navigatorii portughezi, care au adus și alte cuvinte asiatice. Port. bazar a fost împrumutat, cu aceeași formă, de franceză, de unde l-a luat româna. Forma învechită pazar indică faptul că, în română, a intrat și direct din turcă. Calic este un exemplu de cuvânt persan ajuns în română prin intermediul limbilor slave. Pers. kalak „desfigurat“ a fost împrumutat de rusă, devenind kaleka „schilod“, de unde a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvinte asiatice. Port. bazar a fost împrumutat, cu aceeași formă, de franceză, de unde l-a luat româna. Forma învechită pazar indică faptul că, în română, a intrat și direct din turcă. Calic este un exemplu de cuvânt persan ajuns în română prin intermediul limbilor slave. Pers. kalak „desfigurat“ a fost împrumutat de rusă, devenind kaleka „schilod“, de unde a trecut în ucraineană în forma kalika. Una dintre explicațiile date schimbării semantice, „desfigurat“ > „schilod“, pornește de la mulțimea de paralitici și invalizi care luau parte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvânt persan: čadir „umbrelă, cort“. Un compus persan al lui čadir + šäb „noapte“ a dat pers. gärsäb „cuvertură, față de masă“. Acesta a fost împrumutat în turcă, unde çarșaf înseamnă „manta; cearșaf“. Din turcă l-au luat toate limbile balcanice, inclusiv româna, unde este atestat la 1579. În Moldova și Transilvania, se folosesc sinonimele prostire, luat din ucraineană, respectiv lepedeu, din maghiară. Precizez că în română există și ceadâr, termen învechit pentru „cort“, venit din tc. çadır. Același cuvânt persan čadir, trecut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
respectiv lepedeu, din maghiară. Precizez că în română există și ceadâr, termen învechit pentru „cort“, venit din tc. çadır. Același cuvânt persan čadir, trecut printr-o limbă turcică, a ajuns în maghiară în forma sátor „șatră“, de unde l-a luat româna pe șatră. Este posibil ca traseul să fi fost și altul: cuvântul persan, trecut prin turcă, să fi ajuns la noi printr-o limbă slavă de sud: cf. bg., cr. šator. Cuvinte din chineză Cuvântul farfurie, despre care am vorbit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
it. seta „mătase“. Tot din spaniolă îl are și franceza pe satin. Interesant de semnalat este faptul că spaniola are și forma satin, cuvânt împrumutat din franceză. Și rom. satin este din franceză. Cuvinte din japoneză Cu privire la cuvintele japoneze din română, trebuie să precizez că, în marea lor majoritate, acestea nu sunt împrumutate direct din japoneză, ci au ajuns la noi prin diverse limbi europene, cel mai adesea prin franceză. Au intrat în română din franceză și au fost adaptate după
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Cuvinte din japoneză Cu privire la cuvintele japoneze din română, trebuie să precizez că, în marea lor majoritate, acestea nu sunt împrumutate direct din japoneză, ci au ajuns la noi prin diverse limbi europene, cel mai adesea prin franceză. Au intrat în română din franceză și au fost adaptate după pronunțare următoarele cuvinte de origine japoneză: chimono „croială de haină femeiască, cu mâneca dintr-o singură bucată cu restul hainei“ < fr. kimono, harachiri „sinucidere prin spintecarea pântecului, folosită în special de samurai în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pe mi„distins“ și pe kado „poartă“, deci într-o traducere literală ar însemna „distinsa poartă“. Această formulă ne amintește de expresia Înalta Poartă folosită pentru conducerea Imperiului Otoman, care în franceză se numește La Sublime Porte. Ricșă provine în română din engleză. Engleza a împrumutat direct cuvântul japonez jinrikișa, format din trei cuvinte: jin „om“, riki „putere“ și șa „căruță“, cuvântul însemnând „trăsurică (cu două roți) (trasă prin) puterea unui om“. Acestui cuvânt i s-a simplificat forma și s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
putere“ și șa „căruță“, cuvântul însemnând „trăsurică (cu două roți) (trasă prin) puterea unui om“. Acestui cuvânt i s-a simplificat forma și s-a ajuns la engl. ricksha. Gheișă „cântăreață și dansatoare japoneză“ și soia au fost împrumutate în română din germană, cf. germ. Geisha/Geischa și germ. Soja, și adaptate după pronunțare. Cuvinte din hindi Hindi, limbă indo-europeană, este din 1965 limbă națională oficială în India. Din limba hindi au pornit spre limbile europene, ajungând pe diverse căi și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
iută. Piper și paprică sunt două cuvinte cu aceeași origine îndepărtată: hind. pippari. Din hindi a ajuns în greacă în forma péperi. Fiind un cuvânt comercial, a fost transmis și latinei ca piper, de unde l-au moștenit limbile romanice, cu excepția românei. Româna l-a împrumutat din ngr. pipéri sau/și dintr-o limbă slavă. Ar mai fi de remarcat faptul că din lat. piper provensala are derivatul preborino „boabă care produce pete negre“, împrumutat de fr. pébrine „idem“. Rom. piparcă „ardei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Piper și paprică sunt două cuvinte cu aceeași origine îndepărtată: hind. pippari. Din hindi a ajuns în greacă în forma péperi. Fiind un cuvânt comercial, a fost transmis și latinei ca piper, de unde l-au moștenit limbile romanice, cu excepția românei. Româna l-a împrumutat din ngr. pipéri sau/și dintr-o limbă slavă. Ar mai fi de remarcat faptul că din lat. piper provensala are derivatul preborino „boabă care produce pete negre“, împrumutat de fr. pébrine „idem“. Rom. piparcă „ardei“ vine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în Europa tot de portughezi (1563) și preluat de spanioli (carambola, 1601). Ulterior, a fost folosit metaforic cu sensul de bilă, datorită formei fructului. Franceza l-a împrumutat în forma carambole și a dezvoltat și sensul figurat de „încurcătură, ciocnire“. Româna l-a împrumutat din franceză. Urangutan este, și acesta, un cuvânt de origine malaeză: orang outan înseamnă în această limbă „om sălbatic“, cuvânt prin care malaezii denumeau triburile care locuiau în munți (era format din ôrang „om“ și hûtan „pădure
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
L. Șăineanu (1930), ca împrumut din franceză, unde condor este atestat la 1598; franceza îl are din spaniolă (1554). Lamă cu sensul de „animal ierbivor (cunoscut pentru lâna făcută din blana lui)“ este un cuvânt care a fost folosit în română prima dată în anul 1792, într-o traducere, făcută la Iași, a unei povestiri scrise de Voltaire (traducerea se păstrează în manuscris). L-am împrumutat, așadar, din franceză, care l-a preluat (la 1598) din spaniolă. Pampa „câmpie întinsă din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sunt numite câmpuri semantice. Vorbitorii unei limbi le au în minte, evident în mod diferit, în funcție de gradul de cultură și de memoria fiecăruia. În discuțiile privind viața cuvintelor, câmpurile semantice au importanță deosebită. Organizarea lexicului Inventarul de cuvinte moștenite în română nu reflectă exact situația din latină. Unele cuvinte uzuale din latină au fost înlocuite cu derivate ale lor: lat. pix „smoală“ a fost înlocuit de lat. picula, care a dat păcură în română, iar diminutivul petiolus „picioruș“ a devenit în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
strălucitor“, iar albus însemna „alb mat“, în timp ce candidus desemna „albul strălucitor“. În latina târzie, a dispărut opoziția „mat“-„strălucitor“, și dintre cei patru termeni s-a păstrat câte unul din fiecare culoare: niger, termen marcat al opoziției, devenit negru în română, și albus, devenit alb. Nici ater, nici candidus nu s-au transmis limbilor romanice. Iată așadar că, prin abandonarea opoziției „strălucitor“-„mat“, nu s-au pierdut doar două cuvinte, ci a avut loc și extinderea sensului celor două cuvinte rămase
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cei ai lui mons, în cazurile când se folosesc singuri urmașii lui mons putând fi între buințați numai în combinație cu un nume geografic de munte: les monts Alpes). Singura limbă romanică unde situația din latină a rămas neschimbată este româna; la noi, există doar munte, cu ambele sensuri: „munte“ și „lanț de munți“. Lexicul este compartimentul cel mai mobil al limbii. În timp ce morfologia și sintaxa, ca și fonetica, au fixate într-o oarecare măsură atât inventarele de termeni sau de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
foie au la bază fícatum, iar rom. ficát și dialectele italienești și sarde au la bază ficátum. Deci rom. ficat < lat. ficatum, termen culinar cu sensul „ficat umplut cu smochine“. Este foarte posibil că și cuvântul mai, care vine în română din magh. máj, să fi fost împrumutat de la unguri, mari crescători de gâște, inițial tot ca termen culinar, pentru a desemna ficatul (de gâscă) gătit. Apoi, s-a întâmplat ce s-a petrecut și în latină, cu aproape două mii de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
circulația sângelui din vasele capilare la inimă, arteră“. În limbile romanice, cuvântul s-a păstrat cu sensul „arteră“, dar are și alte multe sensuri (dintre care unele pot fi moștenite din latină, fiindcă există în mai multe limbi romanice). În română, vână apare în peste șaptezeci de sensuri și expresii; este greu de spus în care dintre acestea continuă sensurile din latină. Venă, sinonimul lui vână împrumutat din lat. vena, fr. veine, nu beneficiază de aceeași bogăție semantică. Statutul său de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
că mandibula seamănă ca formă cu o seceră. Gură < lat. gula „esofag, gâtlej“. La început, gură se folosea numai pentru animale (cf. fr. gueule), așa cum se vede din expresia calul e tare în gură sau din cuvântul compus gura-leului. În româna veche, exista și cuvântul rost „gură“ care vine din lat. rostrum „cioc“. Astăzi, cuvântul s-a păstrat numai în expresia pe de rost. Măsea < lat. maxilla „maxilar, falcă“, cu evoluție semantică existentă și într-un dialect provensal. Sensul originar s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
care pune suflet“ și în expresii ca fără inimă „fără suflet“ sau a (nu)-și face inimă rea. În urma acestei evoluții semantice a lat. anima de la „suflet“ la „organ anatomic“, cuvântul latinesc cor, care însemna „inimă“, nu s-a transmis românei, dar există în toate celelalte limbi romanice (fr. cœur, it. cuore). Forma românească se poate explica ușor din punct de vedere fonetic: lat. anima > rom. înemă (cu transformarea lui a accentuat urmat de n în î, ca în lat. canem
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
păstrat cu sensul din latină. În limbile romanice occidentale, lat. coxa „șold“ a căpă tat, ca și în română, sensul de „coapsă“, iar pentru sensul de „șold“ a fost împrumutat cuvântul de origine germanică *hanka > fr. hanche, it. anca; în română, cuvântul șold vine din germ. Schulter. Trebuie să mărturisesc că nu știu de ce s-a petrecut schimbarea de sens și nici de ce s-a împrumutat un cuvânt pentru sensul netransmis din latină. Important de reținut este însă că evoluția de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
dacă privim evoluția acestuia de la latină la română. Moștenirea latinească din celelalte limbi romanice pledează, de asemenea, pentru această idee. Dintre numele de animale domestice din latină, unele au fost moștenite în toate limbile romanice: lat. asinus > asin (păstrat în română doar regional), lat. bos > bou, lat. caballus > cal, lat. canis > câine, lat. capra > capră, lat. porcus > porc, lat. taurus > taur, lat. vacca > vacă, lat. verres > vier. O situație specială are lat. cattus „motan, pisică“, transmis tuturor limbilor romanice, care în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vițea, vacă tânără“, lat. iuvencus > junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani), nepus la jug“, lat. pecuina > păcuină „oaie de lapte“, lat. scrofa > scroafă, lat. vervex > berbece, lat. vitellus > vițel. Lat. ovis > oaie s-a transmis numai românei. Și unele nume latinești de animale sălbatice sunt panromanice: lat. cervus > cerb, lat. ericius > arici, lat. lepus > iepure, lat. lupus > lup, lat. ursus > urs. Altele s-au moștenit numai în română și în unele limbi romanice occidentale: lat. bubalus > bour
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
naturi diferite, de ex. timp mistreț, măr mistreț, porc mistreț (cf. sp. mestizo, cu același sens.) Cu privire la termeni generali din lumea animală, lat. masculus > v. rom. mascur este panromanic (it. maschio, fr. mâle, sp. macho); alți termeni latini păstrați în română, lat. animal, cu pluralul animalia > v. rom. nămaie „vite mici“, lat. fera > rom. fiară, lat. domesticus > v. rom. (reg.) dumes(t)nic „domestic, blând, liniștit“, lat. silvaticus > salvaticus > rom. sălbatic, au fost moșteniți numai de unele limbi romanice occidentale. O
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]