6,798 matches
-
înmănușată, iar mulțimea adunată i-a strigat să bage de seamă ca să nu jure pe mănușă. Nejurând pe mănușă, a rămas în pagubă, deoarece după înnăbușirea revoluției acestuia i-a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități romane descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. În 1866 a fost vizitat la Fărcădin de Aron Densușianu. La intrarea în conacul său
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
pe lîngă localnicii romîni și țigani au mai lucrat și nemți mutați aici din Steiermark, Austria. Atelierul din valea Nădrab a fost menționat încă din 1517, în 1754 avea deja trei cuptoare și o forjă, în 1872 deja a fost ruină. Forja de coase a funcționat pînă în 1872. Atelierul Limpertul Vechi a fost construit între anii 1674-1675, la confluențele pîrîurilor Runc și Nădrab, și a fost demolat în 1806. La atelierul Limpertul De Jos producea anual 180-190T anual de oțel
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
și am terminat lucrările. Și am scos la iveală fundația bisericii în a treia zi a lunii, după patru zile de lucru. Rezultatul a fost surprinzător, deoarece contrar tradiției orale, nu era o biserică de lemn. Am scos la iveală ruinele unei biserici ce avea 22 m lungime, 8 m lățime, cu pereți groși de 80 cm, dotat cu piloni masivi, construit din piatră și acoperit cu țigle”". Dar datele construirii bisericii menționate în procesul verbal s-au dovedit a fi
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Maior, a avut contribuția majoră în redactarea primului lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de Lexiconul de la Buda. Biserica trăsnită a fost o biserică greco-catolică zidită în 1800 și distrusă de către un trăsnet după 170 de ani. Ruinele ei veghează încă orașul de pe creasta pe care a fost așezată. Cea mai veche biserică este însă biserica romano-catolică, zidită în 1777.
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
înmănușata, iar mulțimea adunată i-a strigat să bage de seamă ca să nu jure pe mânușa. Nejurând pe mânușa, a rămas în pagubă, deoarece după înnăbușirea revoluției acestuia i-a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități române descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. La intrarea în conacul sau din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
bisericii cu un element cronologic de secol XV, fără nici un suport argumentabil. Dacă ne apropiem de realitatea momentului, constatările sunt revelatoare. În cimitirul actual, situat la dreapta unei curbe care pătrunde în miezul satului, observăm două biserici. Una, aflată în ruină, prezintă pe frontonul de deasupra intrării, o pisanie în limba maghiară, care îi precizează clar ctitorii și destinația. Este vorba despre un lăcaș reformat cu clopotniță reclădită în anii 1838-1839, de către nobilul de origine română Ladislau Koszta din Băiești. Biserica
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
teutoni care au ridicat aici o cetate, Kruceburg (Kreuzburg?) pe dealul Sârbă. Pe locul ei s-ar fi zidit ulterior cetatea Crăciuna, dar asupra locului precis al acesteia există teorii contradictorii. După unii, actuala Cetățuie de pe dealul Sârbă ar fi ruinele cetății Crăciuna. Odobeștiul a început printr-o așezare de răzeși în secolul al XIII-lea, care a ținut vreme de circa două veacuri de Principatul Munteniei și apare pomenit în cronică lui Grigore Ureche care relatează despre un canal construit
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
sute de soldați care au avut rolul de a opri invazia barbarilor și de a informa legiunile din interiorul țării despre situația de la limes. Din inițiativă regală a fost construit în secolul al XIII-lea o cetate cu șanțuri din ruinele fortificației romane care în anul 1228 era finalizată, deoarece din această perioada provine prima menționare scrisă a cetății sub forma unei diplome regale. Se presupune că această cetate a fost distrusă de marea năvălire mongolă din 1242. Din inițiativa contelui
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. În această localitate, pe malul Mureșului, se găsesc vestigiile castrului român (și așezării civile aferente) cu numele de "Micia". De o parte și de alta a căii ferate actuale, se văd ruinele castrului, băile române și urmele unui amfiteatru. Deși avea numai statut rural ("pagus"), așezarea prezenta un înalt grad de urbanizare, cu rețea stradală ortogonala, edificii publice monumentale (terme, amfiteatru etc) și un port la Mureș (amenajat cu cheiuri din zidărie
Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300564_a_301893]
-
amfiteatru. Deși avea numai statut rural ("pagus"), așezarea prezenta un înalt grad de urbanizare, cu rețea stradală ortogonala, edificii publice monumentale (terme, amfiteatru etc) și un port la Mureș (amenajat cu cheiuri din zidărie de piatră). Prin anul 1840, în ruinele Miciei a fost descoperit un altar votiv datând din sec. II-III e.n., care contribuie la punerea în lumina a modalităților de administrare ale salinelor în Dacia română. Inscripția gravata pe altar se transcrie după cum urmează: Silvano Do-/mestico/ P(ublius
Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300564_a_301893]
-
datează din secolul al XVII-lea. Gurghiul a constituit adesea teatrul de luptă între trupele imperiale austriece și rebeli maghiari și secui, culminând cu distrugerea cetății în asediul din 1708 de către comandantul militar habsburgic de origine ruso-franceză Jean-Louis de Bussy-Rabutin. Ruinele acesteia au folosite ulterior la reconstrucția castelului și a caselor din sat. În capătul estic al cetății se află o capelă romano-catolică, reconstruită în 1887 de către episcopul din Eger. Ulterior aici a funcționat o celebră școală care prepara specialiști în
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
trafic de persoane, aceștia răpind oameni ai străzii pe care-i țineau în sclavie. Au fost găsite 40 de victime, rețeaua acționând de opt ani. Dintre victime, 21 erau copii. În comuna Berevoești se află situl arheologic de interes național „Ruinele bisericii Berevoești” din satul de reședință, datând din secolul al XVI-lea. Tot de interes național sunt și patru monumente memoriale sau funerare, toate aflate în același sat: crucile de piatră de „la Pârloage” sau „Lutu alb” (1784-1787) și de
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
Argeș, reînființat, iar comună Urluești a fost desființată, satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din Cepari (1752), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu aflat în satul Cepării Pământeni și alcătuit din ruinele caselor, biserica „Înălțarea Domnului” și zidul de incinta. În rest, alte două obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș că monumente de interes local, toate fiind clasificate că monumente de arhitectură: ansamblul vilei Minovici (începutul
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
județul Argeș, reînființat. În comuna Budeasa se află patru monumente istorice de arhitectură de interes național: (dinainte de 1762; ansamblu cuprinzând casa propriu-zisă și zidul de incintă); (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi (1598), parcul și anexele (ambele din secolul al XIX-lea); (1796), cu biserica propriu-zisă, două porți, zidul de incintă și mormintele Budiștenilor (secolele al XVIII-lea-al XX-lea, clasificat ca monument memorial sau funerar), ultimele trei aflându
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din satul Vrănești. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele bisericii de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1848) din Călinești; biserica „Sfântul Dumitru
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
a desființat, cele două sate ale ei fiind incluse în comuna Corbeni. În comuna Corbeni se află (secolul al XV-lea, satul Bucșenești) și (secolul al XVIII-lea, satul Corbeni), ambele ansamble monumente istorice de arhitectură de interes național. Pe lângă ruinele caselor, la curtea boierilor Bucșenești se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1748), iar la curtea boierilor Corbeanu este și biserica „Sfântul Gheorghe”, „Sfântul Dumitru” și „Sfântul Teodor Tiron” (1743). Tot ca monument de interes național, clasificat ca monument memorial
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
în rândurile armatei române. În primăvara anului 1944, armatele sovietice „au forțat linia Prutului” și țara noastră s-a transformat într-un adevărat „teatru de război”, atât prin acțiunile terestre, cât și prin bombardamentele aeriene. Aceste evenimente duceau România la ruină și dezastru, producând uriașe pagube economice. Situația militară a blocului german s-a înrăutățit în vara anului 1944 și, cu toate că depune eforturi pentru a se menține în luptă, devenise evident faptul că „Germania pierdea lupta și că noi trebuie să
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Corbi se află schitul rupestru „Sfinții Apostoli” (secolele al XIV-lea-al XV-lea, cu refaceri în secolul al XVIII-lea și la 1814) din Jgheaburi, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național, alcătuit din biserica rupestră „Sfinții Apostoli”, ruinele chiliilor rupestre, stânca schitului „Sfinții Apostoli”, o bisericuță de lemn (secolul al XIX-lea) și un cimitir (secolele al XIV-lea-al XV-lea). Tot de interes național sunt și situl arheologic de la Coasta Frumoasă-Cârstienești, aflat la 400 m nord
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Deal și Cetățenii din Vale au fost și ele comasate atunci, formând satul "Cetățeni". În comuna Cetățeni se află schitul Negru-Vodă (secolele al XIV-lea-al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din biserica rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de interes național, cuprinzând o fortificație și o așezare dacică (perioada Latène), o așezare medievală, o fortificație, ruinele unor biserici și un cimitir, acestea patru din urmă datând din secolele al XIII-lea-al XIV-lea. În plus, cinci cruci de piatră aflate pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente istorice memoriale sau funerare de interes național: una
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
de "Merișani". În comuna Merișani se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1753) din Borlești; (1753, refăcut în 1870 și în 1928), tot din Borlești, alcătuit din conac, anexe și parc; și (1653), din satul Vărzaru, cu ruinele caselor și biserica „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de piatră de lângă școala din Borlești. În rest, alte cinci obiective din comuna Merișani sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
și Văii Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Sălcuța) și din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Siliște”, aflat pe proprietatea Stoicescu Miron, pe malul drept al Râului Doamnei, se află urmele unei curți boierești medievale, cu ruinele unei incinte și ale unei biserici din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Tot de interes național sunt și monumentele memoriale sau funerare reprezentate de două cruci de piatră aflate în același sat, una din 1740 aflată pe drumul
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea de tip tell din eneolitic (cultura Gumelnița) aflată „la Măgură”, la circa 500 m nord de satul Ziduri; și ruinele bisericii medievale din Ziduri, aflată la nord de sat și datând din secolul al XVI-lea.
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
se schimba direcția de mers spre dreapta, acest drum este asfaltat din vara anului 2007. Uda se mândrește cu mai multe biserici foarte vechi peste trei sute de ani (Cioraca, Setrari, biserica veche din valea Vierosului). În satul Burtești se află ruinele unei biserici foarte vechi ridicată după toate probabilitățile de familia de boieri Ceaușescu, aceste ruine pastrează încă o bună parte din pictură. Populația: 2174 de locuitori, din care 30% persoane apte de muncă. Căi de acces: DJ 703B, DC 186
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
Uda se mândrește cu mai multe biserici foarte vechi peste trei sute de ani (Cioraca, Setrari, biserica veche din valea Vierosului). În satul Burtești se află ruinele unei biserici foarte vechi ridicată după toate probabilitățile de familia de boieri Ceaușescu, aceste ruine pastrează încă o bună parte din pictură. Populația: 2174 de locuitori, din care 30% persoane apte de muncă. Căi de acces: DJ 703B, DC 186, la 13 km distanță de drumul european. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Uda
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]