5,454 matches
-
redacție de la Steaua enumerăm: Constantin Calmuschi, revizorul școlar al județului Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului" din Obârșeni (înreg. la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului" din Obârșeni (înreg. la Acad. în 1904); Banca populară „Vrednicia săteanului", din Unțăști, 1904; Statutele Băncii populare, „Deșteptarea" din comuna Bârlad (1906, înregistrat la Acad. la 30 ianuarie 1907
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului" din Obârșeni (înreg. la Acad. în 1904); Banca populară „Vrednicia săteanului", din Unțăști, 1904; Statutele Băncii populare, „Deșteptarea" din comuna Bârlad (1906, înregistrat la Acad. la 30 ianuarie 1907); Statutele și Regulamentul Societății cultural-economice „Munca"din județul Fălciu, 1907 etc.,Toate sunt tipărite la „Cațafany". Ele sunt dovada nu numai a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost prefect, la Senat, Colegiul consilierilor comunali și județeni pentru alegerile din 6 iunie 1931 - I.C. Antonovici, institutor, fost revizor. Mai sunt consemnate: Un Apel către Frații Săten i , semnat de scriitorul Virgil Caraivan - agricultor și altul de Iordache Leliu, sătean din Perieni - Tutova, alte diferite articole lămuritoare pentru alegeri, semnate de Gh. Manoilescu, I.C. Antonovici, N. Simionescu, C. Dornescu. * După ce în 1897 Nicolae Iorga este ales membru corespondent al Academiei Române - la 26 de ani, în anul 1901 Academia îi respinge
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în special membrii partidului liberalnațional din Bârlad, amici și foști elevi, au niște sfinte obligațiuni cătră acel bărbat de valoare Ioan Popescu, ce din nenorocire nu se mai numără printre noi, care a sacrificat totul în lume pentru școală, biserică, săteanul Român, precum și pentru ideile sale politice, pe care în viață l-am găsit totdeauna la postul său în timpurile cele mai grele, trebuie să întindem cu toții o mână de ajutor unicului său fiu, căci, în împrejurarea această, grea în care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipografia noastră", iar în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I se publică la Bârlad, II, III la Fălticeni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
era necesar satelor. Poeziile în revista „Crucea" erau semnate de C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al. Popescu. Costa anual 5 lei. * Curierul sănătății, 1912 Privea pe toți acei ce țin la sănătatea lor, în special pe săteni.” (Din Istoricul Spitalului Bârlad de I. Grosu și N. Botezatu). * Doina Doina, revistă de limbă, literatură și artă populară, cu apariție o dată pe lună, editată în anii 1928‐ 1929 de către preotul P.G. Savin - Jorăști Covurlui, la Tipografia C.D. Lupașcu din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dore sc binele și progresul școalei poporului.” Se publică materiale specifice profesiei: „Pregătirea învățătorilor” - de I. Antonovici; „Teoria evoluționismului” - de Const Gh. Moroșanu, profesor; „Cursurile com plimentare la sate” - de Const. A. Popa, institutor; „Rolul școalei în ridicarea economică a săteanului” - de V. Pânzaru, revizor școlar; „Pentru sau contra școalei democratice?” - de I.D. Vanaga, școala de aplicație; „Congresul pedagogic al Asociației „ de D.V. Țoni; „Selecționarea elevilor” - de I. Antonovici; Predarea proverbelor în școala primară - de Ioan Taraze, învățător, Școala de aplicații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
S.M. Haliță” și „Literatura populară” de Gh. Ghibănescu, dar și informația că în toamna anul ui trecut (1886) învățătorii din plasa Corod ‐ Pereschiv, județul Tutova, au înființat prima asociație din țară „Luminarea poporului rural”, „având ca țintă să deștepte în săteni dorința p entru un trai mai bun” - despre care ziarul local Tutova dădea în continuu excelente informații. Alți colaboratori importanți ai revistei, mai a les în anul al doilea ‐ : M.S. Andreian, Sim. Basilescu, V. Gr. Borgov an, Elena Ciucă, Gh.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
20-22, 15 septembrie-15 octombrie 1932). Lumina Costești - Tutova : director Preot Ioan D. Leon, Costești, județul Tutova scria revista „Documente răzășești” în octombrie 1932, popularizând ziarul și revistele primite la redacție. 365 Lumina Lumina, foaie pentru îndrumarea religioasă și culturală a sătenilor, redactată de un comitet, director preotul Ioan D. Leon, avea redacția și administrația la parohia Costești, județul Tutova, Eparhia Hușilor, apărea o dată pe lună, în octombrie decembrie 1932, la numerele 10-12, fiind în al doilea an de activitate. Era editată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cm. în 1932, 20/29 cm până în august-septembrie 1933 (nr.8-9), 15/23 cm din octombrie-noiembrie 1933 (dar în 24 pagini) și 16 pagini în decembrie 1933, la Tipografia Gh. Cerchez Huși. Cuprindea materiale de îndrumare religioasă și culturală a sătenilor, întocmai cum se spunea și în subtitlu revistei: „De ce te-ai rătăcit?" și rânduri pentru Nicolai Creangă Costești și pentru alții ca el trecuți la creștinii după Evanghelie; „Biserica și intelectualii care militau pentru o mai strânsă legătură la sate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
285 Calendarul pe anii 1911 / 1914 a periodicului Ion Creangă........................................ .............................286 Calendarul sportiv al Regiunii Bârlad.................286 Calendarul Portativul..................................... ....287 Calendarul financiar 1916 .................................287 Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294 Calendar de perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dorință "nefastă"? Organizarea lumii moderne este în măsură să o împiedice? Lumile indiene fără șefi sunt ele o excepție, o curiozitate în istoria omenirii? ANARHIE ORDONATĂ Bolnav, în timp ce așteaptă vaporul spre Europa, unde a hotarît să se întoarcă, le cere sătenilor să-i ducă bagajele pe malul fluviului. Refuză cu toții. "Le-ai cerut să-ți ducă bagajele. De asta au refuzat", îi explică tînărul servitor. Evans-Pritchard50 este etnolog englez. Scena se petrece în anii '30, la sfîrșitul primei sale călătorii în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ar trebui să-ți fie medicament iar medicamentul hrană”. Prin aceasta încerc să explic în un fel apariția unor infecții în un segment de populație prin lipsa unor substanțe nutritive în regimul alimentar. În un sat din Marea Britanie unul din săteni, ce erau infectați cu ciumă, a observat că se simte mai bine după ce a consumat o mare cantitate de grăsimi animale 300-400 ml. Tratamentu a fost continuat pe durata a mai multe zile. De fapt cum a acționat tamentrul respectiv
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
nouă” (1888). Contribuțiile ulterioare, apărute în „Analele Academiei Române”, și câteva cărți amplu documentate asupra proprietății rurale și a originii boierimii câștigă recunoașterea din partea unor istorici importanți, ca Ioan Bogdan sau Vasile Pârvan. Pentru ce s-au răsculat țăranii? (1907), Pământul, sătenii și stăpânii din Moldova (1907), lucrări însumând o mie de pagini, stârnesc reacții contradictorii, în atmosfera tensionată a momentului. Prin criticile adresate boierimii, mai cu seamă marilor latifundiari, prin denunțarea abuzurilor și a privilegiilor nemeritate R. a fost considerat unul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
șefele) de echipe și grupe, pentru a fi de ajutor șefilor. Se cere Însă o deosebită atențiune pentru extrașcolarii de la sate, pentru a se face elemente bune și de exemplu, plus elemente de propagandă la sate pentru a depinde pe săteni să-și facă singurimicile obiecte din gospodărie. [...] Se recomandă Însă a se lucra cu socoteală, fără grabă, cu hotărîre și perseverență. Operă ce sperăm și Întrevedem că se va Înfăptui, va fi de proporții vaste și nu se poate realiza
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ar fi recunoscut aceasta. În același timp, toată lumea era de acord că depunerea de mărturii false în tribunal era un păcat, din moment ce martorului i se cerea să jure pe Biblie că spune adevărul. Totuși, du Boulay (1974:62) spune că "Săteanul nu are senzația că își trădează credința religioasă dacă minte...". Într-adevăr, pentru că loialitatea față de familie, față de "casă" se plasa înaintea oricăror alte obligații, săteanul "avea datoria morală de a înșela, a păcăli sau a se certa cu străinii pentru
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cerea să jure pe Biblie că spune adevărul. Totuși, du Boulay (1974:62) spune că "Săteanul nu are senzația că își trădează credința religioasă dacă minte...". Într-adevăr, pentru că loialitatea față de familie, față de "casă" se plasa înaintea oricăror alte obligații, săteanul "avea datoria morală de a înșela, a păcăli sau a se certa cu străinii pentru a-și apăra rudele" (ibid.:74). În orice caz, după cum spune proverbul, "Dumnezeu vrea ca oamenii să mușamalizeze lucrurile" (ibid.:82). În sfîrșit, există și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că pentru mine asta-i o joacă de copil!" (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (f) "Cu rușinea iacă așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea" (Ion Creangă, Moș Ion Roată și Vodă-Cuza) (g) " Am văzut și eu cum se citește, zisei, fudulindu-mă ca un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
schițarea unor personaje „fără complicație psihologică” (Al. Piru), darul observației, descrierea cu mijloace simple, sobre. În Cilică un tânăr foarte chipeș și talentat la vioară provoacă drame în jurul său și cade victimă propriului farmec. Povestea antrenează mai multe tipuri de săteni, cu ocupațiile și modul lor de a gândi. În altă parte destinul trist al unei slujnicuțe, care cunoaște o scurtă perioadă de umilă fericire după ce fusese aleasă, în glumă, ca regină a balului, este proiectat pe fundalul evocării, destul de aplicată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
parte importantă a economiei pe activitățile legate de prelucrarea lemnului (brădărit exploatarea bradului și realizarea unor construcții din lemn de brad, lemnărit tăierea și fasonarea lemnelor de foc, cărbunărit pregătirea mangalului). Înainte de anii 1950, toate acestea activități aduceau venituri substanțiale sătenilor, pentru că exista o cerere considerabilă la oraș pentru lemnele de foc. Astfel, în prima parte a secolului trecut, cărbunarii depășiseră numărul oierilor. În 1912, un călător prin sat este impresionat de numărul celor ce făceau cărbuni pe care îi vindeau
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]