6,083 matches
-
mea și șterge toată întinăciunea mea. Luminează gândul meu, ca totdeauna să Te slăvesc și să Te laud și să mă închin Ție și să zic: unul Sfânt, unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. Din somn sculându-mă, mulțumescu-Ți Ție, Prea Sfântă Treime, că pentru multă bunătatea Ta și pentru îndelungă răbdarea Ta, nu Te-ai mâniat pe mine, leneșul și păcătosul, nici nu m-ai pierdut cu fărădelegile mele, ci ai făcut iubire de oameni după
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Slavă Ție împărate, Dumnezeule atotputernice, carele cu purtarea Ta de grijă cea dumnezeiască și de oameni iubitoare m-ai învrednicit pe mine, păcătosul și nevrednicul, a mă scula din somn și a dobândi intrare în sfânta casa Ta. Primește, Doamne, și glasul rugăciunii mele, ca și al sfintelor și înțelegătoarelor Tale puteri, și binevoiește ca din inimă curată și cu duh de umilință, să Ți se aducă Ție
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cele pornite asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului nostru le potolește și tot gândul nostru cel pământesc și trupesc îl adormi. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriți întru poruncile Tale și pomenirea judecăților Tale întru noi nestricată avându-o. Cuvântare de slava Ta în toată noaptea ne dăruiește, ca să cântăm și să binecuvântăm și să slăvim prea cinstitul și prea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
actualitate, probabil efemeră. Căci ce va fi după alegeri, vom vedea. Și, mai ales, că rezistența adevărată a fost îndreptată și se îndreaptă mereu împotriva unui sistem și a unei ideologii și ea nu se reduce la vechiul, tradiționalul obicei: scoală-te tu, să mă pun eu. Sau cum ar spune un franțuzit director de revistă. 2. Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R. Dezgust, consternare, indignare și revoltă. Aceasta este reacțiunea oricărui scriitor român care a simțit din plin și pe pielea sa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
numele protagonistului este un hipocoristic al lui Grigore, nume a cărui semnificație era clară pentru lumea greacă postclasică: verbul gregoréo însemna "sunt complet treaz", egrégora "m-am trezit, veghez", iar forma adjectivală are sensul "treaz", fie în accepția concretă de "sculat din somn", fie în aceea figurată, "cu mintea trează, activ" (ngr. Grégoros "rapid, iute")216. Semnificația acestei variante desacralizate a numelui aduce în discuție două probleme. În primul rând, se referă la experiența ieșirii din profan pe care o trăiește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vor fi numele lor adevărate 398. Aparent insignificantul, Fărâmă, cu tonul mereu umil, cu veșnica atitudine încurcată pe care o afișează, cu nesfârșitele plecăciuni și mulțumiri (se dezvoltă o retorică a insistenței prin fraze ca: "Vă foarte mulțumesc, spuse Fărâmă sculându-se de pe scaun și înclinându-se de mai multe ori"399), cu banalitățile ("Asta trebuie să fie: am sărit brusc din pat și m-a luat cu frig"400) pe care le servește celorlalți pe aceeași treaptă ca importanță cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de învățare oficial, organizat instituțional. În accepțiune modernă, curriculum vizează sistemul de experiențe de învățare, directe și indirecte, ale elevilor/studenților. Prima formulare modernă a teoriei curriculumului are în vedere următoarele aspecte: * obiectivele educaționale pe care trebuie să le urmărească scoală; * experientele educative care ar putea permite atingerea obiectivelor; * modalitatea de realizare a acestor experiențe educative; * modalitatea de stabilire a gradului în care au fost atinse aceste obiective Curriculumul este considerat astăzi o resursă importanta a inovării, al cărui scop este
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
prevăzut pentru fiecare disciplină obligatorie în parte, pe ani de studiu. Planul cadru cuprinde pentru majoritatea disciplinelor numărul maxim și numărul minim de ore. Curriculum la decizia școlii - cuprinde ansamblul proceselor educative și al experiențelor de învățare pe care fiecare scoală le propune în mod direct elevilor săi în cadrul ofertei curriculare proprii. El are trei variante: * curriculum nucleu aprofundat, * curriculum extins * curriculum elaborat în școală. Prin plaja orară se urmărește: * oferirea elevilor posibilitatea de a opta pentru un anumit domeniu
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
cosmică). În constituirea mesajului poetic, în general, selecția (din planul paradigmatic al limbii) - realizată în baza unor principii de echivalență (sinonimie, antonimie etc.) - și combinarea (în sintagmatic) - realizată prin contiguitate - se succed. În versurile lui V. Voiculescu: Atunci singurătatea se scoală-ngândurată/ Și umblă, visătoare, prin streșini de-nălțime" (V. Voiculescu, Singurătate) se utilizează substantivele singurătatea și streșini. Din paradigma substantivelor abstracte având sensul de "izolare" - singurătate, pustietate, solitudine - poetul a selectat "singurătate". Substantivul concretizează un concept abstract, iar funcția de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
substantivelor abstracte având sensul de "izolare" - singurătate, pustietate, solitudine - poetul a selectat "singurătate". Substantivul concretizează un concept abstract, iar funcția de subiect îi conferă un anumit grad de accesibilitate în percepția senzorială a lectorului. Combinarea acestuia în secvența "singurătatea se scoală-ngândurată" ia forma personificării, conferind un grad înalt de expresivitate poeziei. Locutorul devine creatorul unui cod unic, în a cărui expresie a încifrat un mesaj singular. Propunând infinite serii de echivalențe pe care le desfășoară la nivel sintagmatic, poetul transferă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
întors acasă în timpul marii crize. Ne-a dat câte 5 kg de căpșune la fiecare. Seara am fost nevoiți să aruncăm fructele; nu rezistaseră să stea toată ziua în mașină. 12 iulie Mare tărăboi azi-dimineață. Johan nu obișnuiește să se scoale înainte de unsprezece. Fără știrea noastră Malin și Petter luaseră un fier de frizat și îi făcuseră cârlionți lui Johan, dar numai pe partea la care putuseră ajunge. J. arăta extraordinar, plin de bucle pe partea dreaptă. Margareta mă sună la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ca să dorm mai mult noaptea asta. I-am dat voie lui Johan să stea mai târziu cu grupul. N-am putut să n-ascult ce cântă. Oribil! Totuși când să adorm muzica a încetat. M-a apucat neliniștea, m-am sculat și m-am dus la fereastră. În cort lumina aprinsă, umbre mișcătoare, dar niciun sunet. Zăresc sub cort bicicleta fetei care se ocupă de copii. Mă reped afară să văd ce se petrece. Regret că am făcut-o. O iau
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ceai cu pâine prăjită (de obicei cu asta se ține). M. iese și dându-și seama ce s-a întâmplat, strigă ceva gen "Io-te că s-a tuns Johan!". Johan urcă scările imediat și se încuie în cameră. Mă scol și încerc să-l iau cu binișorul prin ușă. (Că doar nu făcuse nimic rău, dimpotrivă!) Johan dă drumul la radio, ceea ce zădărnicește orice discuție. M. se scoală și ea și mă roagă să cobor. Reacție complet inexplicabilă: Johan ar
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
tuns Johan!". Johan urcă scările imediat și se încuie în cameră. Mă scol și încerc să-l iau cu binișorul prin ușă. (Că doar nu făcuse nimic rău, dimpotrivă!) Johan dă drumul la radio, ceea ce zădărnicește orice discuție. M. se scoală și ea și mă roagă să cobor. Reacție complet inexplicabilă: Johan ar fi trebuit să profite de o ocazie de care știa sigur că ne-am fi bucurat. M. se întreabă cine l-o fi tuns pe J. La șase
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pe la unu. Nu pot să dorm, o fi ceaiul? Nu mă pot abține să-mi iau pulsul, deși M. mi-a interzis. Crește când îl iei". Așa o fi, dar dacă ești bolnav și nu știi? Aprind lumina și mă scol iarăși. M. bănuitoare. Așa că zic că am uitat să-mi fac însemnările în jurnal, lucru pe care îl acceptă. Puls la ora 1.10, poziție culcat: 92-86-89-75, în picioare: 94-102-93-96. 17 august Împachetarea. I-am spus lui M. să se
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
în cui o lesă de câine. Cel mai tare vibrează înspre bucătărie. E ca și cum aș juca "cald și rece". Găsesc un purcel în debaraua de scule din spatele bucătăriei. Pare epuizat, dar e curat și zvelt. Ridică capul dar nu se scoală de jos. Iau pistolul-mitralieră. Îmi vine o idee (încă nu m-am putut hotărî). Cotrobăi prin debara, găsesc un pachet de terci Findus pentru copii. N-am apă, pompa electrică e oprită. Amestec praful cu Merry 1. Torn într-o
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
lume. *** Ascult cum bubue tunurile artileriei grele din direcția Stalingradului. Bum, bum. Vântul s-a ridicat din nou. Bate puternic în obloane și mișcă geamurile, șuierând jalnic. Suflă în rafale, ridică nori de praf trântindu-i supărat în pereți. Mă scol și ies cu Moț în curte. Luna nu se mai vede. Stelele par infinit de sus și sunt așa de sclipitoare, cum n-am mai văzut nicăieri. Bum, bum. Cerul în partea Stalingradului e de culoare roșie, mereu clipește ceva
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Primar 48,50% 40,60% 10,90% 100,00% Gimnazial 37,80% 52,80% 9,40% 100,00% Școală profesională, treapta I liceu 18,50% 67,40% 14,10% 100,00% Liceu 9,80% 65,60% 24,60% 100,00% Scoală postliceală, colegiu 7,30% 61,10% 31,60% 100,00% Studii universitare, postuniversitare 5,70% 59,70% 34,60% 100,00% Total 19,10% 61,20% 19,70% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mine bucata de mămăligă și boțul de brânză pus de mama ca să-mi astâmpere foamea atunci când va fi necesar. Mănânc pentru că îmi era foame dar și de plăcerea pe care mi-o dă peisajul și răcoarea momentului, după care mă scol și plec prin pădure. Mă uit în jur și nu văd nici toporașii căutați, nici bureții după care venisem. Sunt îngândurat, ce mă fac, fără bureți ? Mai merg o bucată de munte, drum nu prea lung, și iată că încep
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
care trebuia să le folosesc pentru transportul sacilor cu făină de la moară la linia mică a căii ferate pe care circula un trenuleț mic, cam la o distanță de 300 m. de moară. Dimineața, la ora patru, trebuia să mă scol, să înham calul la cotigar, să merg la moară, să pun în saci și să-i încarc cu 50 de kilograme de făină pe fiecare, să-i transport de 2-3 ori pe săptămână la trenulețul care trecea dimineața la ora
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un fel de fâșăială prin frunze. Ba chiar pocnetul crengilor uscate, căzute pe jos. Și cum din ce în ce zgomotul devenea tot mai mare, ascult, mă gândesc cum să procedez dacă ar fi vorba de vreo primejdie - să mă scol, să fug - dar unde?, și trag un foc cu arma, dar noaptea nu vedeam unde și către cine -să mă urc în copac, copacii erau mari, înalți și groși, nu puteai să ți arăți sprinteneala, mai bine rămân jos, stau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la schiat. Aștept cu mare nerăbdare ziua proiectată, duminica vine, iau schiurile sub braț și plec sus pe deal. Caut panta cea mai mică, îmi dau drumul l a vale, nu merg 5 pași, după care cad în zăpadă. Mă scol, cad iar, și tot așa, m-am tot scufundat în zăpadă, până ce am început să cred că am învățat, fac plugul, cristiana, dar copiii de oameni bogați, cu schiuri performante, râd de mine și de schiurile mele. Iar în cele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ca schior, fără de scule prea bune dar cu inițiativă la schiat. Avea mama tare mult de lucru nu numai atunci când mă zbenguiam prin copaci, cu mișcările mele riscante, dar și acum, în nopțile de iarnă când, la miezul întunericului mă sculam și umblând prin cameră, ca să ajung afară, să-mi fac nevoile, pipăiam cu mâinile pereții ca să ajung la ușă, ea crezând că gata, gata m-am îmbolnăvit, născocea mijloace de însănătoșire. Atunci obișnuia mama să mă descânte. Aprindea în puterea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
du-te la sculărie, îi spune el ucenicului de ca re se ocupa, la șeful care ne dă scule, dăăi fișa ast a și spune-i că vrei piesa de rândul trecut. Fii, atent, „Ia-mă de păr”, se cheamă scula! Disciplinat și supus, cum de regulă sunt ucenicii, mai cu seamă în primele luni de activitate, cân d plutesc în necunoscut, copilul, cum făcusem și noi, încrezător în indicațiile șefului său direct, se duce acolo, unde l-a trimis șeful
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mâncarea din frigider sau de pe masa din sufragerie, medicamentele din casă, motivele pentru care persoana era dezbrăcată, fuge repede jos, unde îl aștepta doamna, discută cu ea în mod îndelung, parcă ar fi pus țara la cale, în timp ce eu, mă scol de lângă mort, iau receptorul, încerc să dau telefon la procuratură, dar, curios, totul se întrerupe, fără a mai fi restabilită legătura dorită. Mă uit în frigider și văd că era încărcat ochi cu oale de borș, friptură, fructe... În timpul acesta
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]