5,506 matches
-
a fost împiedicat atât de autoritățile din Peștișani, cât și de autoritățile județene. Florin Codre a venit la Hobița și l-a convins pe Nicolae Gogoiu, strănepotul lui Brâncuși, să-i vândă bârnele care mai rămăseseră din casa părintească a sculptorului contra sumei de cinci milioane lei și un cal. Autoritățile locale din Peștișani au solicitat în instanță anularea convenției de vânzare-cumpărare incheiate între cei doi și stoparea ridicării materialelor din casa de la Hobița. Cu toate acestea, Florin Codre a venit
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
1845-1898), fost om politic român, fost ministru de finanțe și director al ziarului liberal "Voința Națională" și se află în București, la intrarea în parcul Grădina Icoanei dinspre Piața Gh. Cantacuzino. A fost realizat de Ernest Henri Dubois (1863-1930), un sculptor de origine franceză, figură de seamă a neoclasicismului francez, care a studiat la "Școala națională de Arte frumoase" din Paris cu Alexandre Falguière. La inaugurare, monumentul a fost instalat în fosta Piață a Icoanei, devenită cu acel prilej Piața Gheorghe
Monumentul lui G. C. Cantacuzino () [Corola-website/Science/327394_a_328723]
-
fost ridicat de Asociația Luptătorilor din 22 Decembrie 1989 împreună cu Primăria Municipală, în memoria celor care s-au jerfit pentru libertate și desființarea comunismului.Initiatorii proiectului au fost,Președintele Asociației de Revoluționari, Popescu Marian și Primarul Mun.Turda, Stefanie Tudor. Sculptorul care a realizat lucrarea este Cornel Toșa din Cluj-Napoca. La baza obeliscului sunt inscripționate numele eroilor:<br> Dedesubt este inscripționat: „Pentru că o națiune să fie liberă, e de ajuns să vrea. Jertfă lor - libertatea noastră. Amin”.
Monumentul Eroilor Revoluției din 1989 în Turda () [Corola-website/Science/330589_a_331918]
-
familiei lui Azzedine, îi punea la dispoziție acestuia editoriale de modă și copii ale revistelor Vogue. A intrat mai apoi și a studiat la Școala de Arte Frumoase (École des Beaux-Arts) din Tunis, unde s-a pregătit pentru a deveni sculptor. Studiile de sculptură l-au condus spre creațiile sculpturale și proporțiile care l-au consacrat: „Am învățat anatomie, proporții și echilibru. Acum, când trebuie să-mi ajustez creațiile pe modele, este ca și cum aș lucra în lut.”
Azzedine Alaia () [Corola-website/Science/330585_a_331914]
-
a fost, după cum declara Barbu Brezianu, una dintre cele mai prestigioase asociații artistice formate în perioada interbelică în România. Ea a fost creată la sfârșitul anului 1925 de către pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato și sculptorul Oscar Han prin coagularea viziunilor comune față de artă, în general, precum și prin asumarea responsabilă a condiției artistului în peisajul istoriei picturii și sculpturii moderne românești, în particular. Fondatorii au cultivat diversitatea propriilor tendințe creatoare ca principale calități ce au definit
Grupul celor patru () [Corola-website/Science/330702_a_332031]
-
Savana - Visul leului’, ‘Cinema - Charlie Chaplin cântând la pian’, ‘Bal mascat - De-a v-ați ascunselea’, ‘Underwaterworld - Secretele oceanului’. Camera ‘Arca de Aur‘ (The Golden Ark) trasează un arc peste timp adunând pe o corabie vikingă operele unor pictori și sculptori importanți ca Vincent Van Gogh, Pablo Picasso, Salvador Dali, Edvard Munch, Piet Mondrian sau Marcel Duchamp. Printre acestea se află și Domnișoara Pogany, opera sculptorului român Constantin Brâncuși. O altă structură industrială, aflată de data ceasta în orașul Keflavík din
Toyism () [Corola-website/Science/330878_a_332207]
-
Ark) trasează un arc peste timp adunând pe o corabie vikingă operele unor pictori și sculptori importanți ca Vincent Van Gogh, Pablo Picasso, Salvador Dali, Edvard Munch, Piet Mondrian sau Marcel Duchamp. Printre acestea se află și Domnișoara Pogany, opera sculptorului român Constantin Brâncuși. O altă structură industrială, aflată de data ceasta în orașul Keflavík din Islanda, a devenit o operă de artă prin intervenția toyiștilor. Rezervorul dezafectat de apă deapănă legenda Uppsprettei. Proiectul a fost realizat în vara anului 2013
Toyism () [Corola-website/Science/330878_a_332207]
-
istoric, municipalitatea a hotărât ulterior amenajarea aici a unei piețe care a fost numită, firesc, Piața Unirii și în care, după eforturi și lupte politice importante, la 27 mai 1912 a fost dezvelită statuia lui Alexandru Ioan Cuza realizată de sculptorul italian Raffaello Romanelli. Ulterior, în funcție de evenimente și proprietari, hotelul avea să poarte și alte nume. Astfel, pentru a atrage călătorii ce ajungeau la Iași pe nou construita linie de cale ferată Viena - Lemberg - Cernăuți - Pașcani - Iași (1870) hanul își schimbă
Hanul lui Petrea Bacalu () [Corola-website/Science/330303_a_331632]
-
executată în piatră masivă de Rusciuk. La etaj se află un balcon cu coloane ionice. Proiectul inițial prevedea amplasarea în golurile dintre coloanele fațadei sau între coloanele aparente din interior a patru grupuri statuare: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun (sculptor Ioan Iordănescu), Mihai Viteazul și Ferdinand (sculptor Mihai Onofrei), Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir (de Ion Jalea), Ștefan cel Mare și Carol I (Ion Dimitriu-Bârlad și I. Iordănescu). Îndoielile privind capacitatea de rezistență a clădirii au determinat ca, în final
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
etaj se află un balcon cu coloane ionice. Proiectul inițial prevedea amplasarea în golurile dintre coloanele fațadei sau între coloanele aparente din interior a patru grupuri statuare: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun (sculptor Ioan Iordănescu), Mihai Viteazul și Ferdinand (sculptor Mihai Onofrei), Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir (de Ion Jalea), Ștefan cel Mare și Carol I (Ion Dimitriu-Bârlad și I. Iordănescu). Îndoielile privind capacitatea de rezistență a clădirii au determinat ca, în final, statuile voievozilor să fie amplasate în parcul
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
pe fațada clădirii a unor medalioane în relief cu efigiile regelui și reginei, medalioane distruse ulterior, și cu efigiile unor personalități marcante ale spiritualității românești: Ion Neculce și Gheorghe Asachi (realizate de sculptoruk Klein), Titu Maiorescu și Bogdan Petriceicu Hasdeu (sculptor Vasile Ionescu-Varo), Mihai Eminescu, Ion Creangă, A.D. Xenopol și Miron Costin (sculptor Richard Hette), Vasile Conta și Petru Poni (sculptor Ion Mateescu). După al Doilea Război Mondial clădirea a fost naționalizată, în ea mutându-se Biblioteca Universității care a înglobat
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
reginei, medalioane distruse ulterior, și cu efigiile unor personalități marcante ale spiritualității românești: Ion Neculce și Gheorghe Asachi (realizate de sculptoruk Klein), Titu Maiorescu și Bogdan Petriceicu Hasdeu (sculptor Vasile Ionescu-Varo), Mihai Eminescu, Ion Creangă, A.D. Xenopol și Miron Costin (sculptor Richard Hette), Vasile Conta și Petru Poni (sculptor Ion Mateescu). După al Doilea Război Mondial clădirea a fost naționalizată, în ea mutându-se Biblioteca Universității care a înglobat fondul bibliotecii Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, devenind Biblioteca Centrală Universitară „Mihai
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
personalități marcante ale spiritualității românești: Ion Neculce și Gheorghe Asachi (realizate de sculptoruk Klein), Titu Maiorescu și Bogdan Petriceicu Hasdeu (sculptor Vasile Ionescu-Varo), Mihai Eminescu, Ion Creangă, A.D. Xenopol și Miron Costin (sculptor Richard Hette), Vasile Conta și Petru Poni (sculptor Ion Mateescu). După al Doilea Război Mondial clădirea a fost naționalizată, în ea mutându-se Biblioteca Universității care a înglobat fondul bibliotecii Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, devenind Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”. În 1947, Comisia de armistițiu a ordonat
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
său și a cerut ca blestemul să fie rupt. Pentru a sărbători cea de-a 110-a aniversare a lui Benfica, o statuie a lui Béla Guttman ținând cele două Cupe Europene "ale sale" a fost dezvelită. Statuia realizată de sculptorul maghiar László Szatmári Juhos a fost plasată la ușa 18 a arenei Estádio da Luz. MTK Hungária FC SC Hakoah Wien New York Hakoah Újpest FC/Újpesti TE Săo Paulo Porto Benfica C.A. Peñarol
Béla Guttmann () [Corola-website/Science/330333_a_331662]
-
Crișan. Obeliscul, ridicat în doar câteva luni, a fost inaugurat în prezența regelui Carol al II-lea al României și a lui Mihai, voievod de Alba Iulia la 14 octombrie 1937. Monumentul, cu înălțimea de 22,5 metri, este opera sculptorului Iosif Fekete, cunoscut și ca Iosif Fekete Negrulea, și a arhitectului Octavian Mihălțan. Societatea „Pietroasa” din Deva a oferit calcarul de Banpotoc din care a fost înălțat monumentul și trahitul, rocă mai dură, din care a fost construit soclul acestuia
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
și-au instalat primul atelier în subsolul casei familiei lor. În 1962, cei doi frați au reușit să organizeze prima lor expoziție în "Casa Tineretului și Culturii din Chambéry". După bacalaureat, în 1965, el intrat la "Académie du feu" a sculptorului Szabo la Paris. În 1966, el și viitoarea sa soție, Mireille Dégrange, au cumpărat o casă aflată în ruină, la Valaurie, un sat abandonat în Drôme. Împreună cu soția sa, a avut două fiice, Lara născută în 1970 și Sylvia născută
Alain Girel () [Corola-website/Science/329028_a_330357]
-
(n. 16 martie 1900, Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud - d. ?) a fost un sculptor român de origine etnică germană. A absolvit în 1918 Școala Normală de învățători din Bistrița, cu predare în limba germană. În 1923 s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din București unde l-a avut ca profesor pe sculptorul
Arnold Chencinski () [Corola-website/Science/329075_a_330404]
-
sculptor român de origine etnică germană. A absolvit în 1918 Școala Normală de învățători din Bistrița, cu predare în limba germană. În 1923 s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din București unde l-a avut ca profesor pe sculptorul Dimitrie Paciurea. În 1928, după absolvirea Academiei, a participat la concursul organizat de Nicolae Iorga, pentru burse la școala românească de la Fontenay-aux-Roses din Franța. Colaborează și cu alți artiști ardeleni aflați în capitala României, care i-au fost și colegi
Arnold Chencinski () [Corola-website/Science/329075_a_330404]
-
(n. 1956 la Zorleni, județul Vaslui, crescut la Galați, devenit, o dată cu studenția, bucureștean): este unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români ai ultimelor decenii. Sculptor că formație, a evoluat încă dinainte de 1989 către obiectualisme varii, instalații și alte forme de manifestare neconvenționala în spațiu. După căderea regimului comunist a devenit artist multimedia, propunând, singur sau în tandem cu Maria Manolescu, sub denumirea de grup „2META
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
alte și alte tehnici și materiale de lucru - a plecat de la lemnul cioplit și a ajuns la computer - s-a produs și o paralelă distanțare de statutul tradițional al formei, al „obiectului” sculptural. Vorbim la timpul prezent de un „expanded sculptor”, lucrând pe baze (neo)conceptuale. Și totuși, am spune, pură „degustare” estetică a formei, a volumului, nu a dispărut cu totul din orizontul de sensibilitate al autorului. A se vedea, în acest sens, chiar și felul cum își construiește proiectele
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
putem vedea sau zărim doar în inconfortabil, în întuneric și vis, doar în umbrele geometriei iraționabilului, a nelimitării, incalculabilului, sublimului indescifrabil și participării la neant, când începem să devenim ceea ce privim. <br>” Liviana Dan despre Romelo Pervolovici: <br> „Pervolovici este sculptor. Pervolovici face însă instalații și fotografie. Interesat de timp, de locul unde se întâmplă ceva, de deschiderea anexată de loc, de impactul personal cu locul respectiv, sculptură/ instalația/ fotografia este adeseori confruntata cu întâmplările ultimelor ore.<br> Proiectul pregătit de
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Apostolice în România, în colaborare cu Primăria Generală a Capitalei, luni 1 august 2011 a fost dezvelit bustului papei Ioan Paul al II-lea, la intersecția dintre strada Constantin Stahi și Bulevardul Schitu Măgureanu. Sculptura, realizată în bronz, este opera sculptorului sloven de origine bosniacă Mirsad Begie, unul dintre cei mai cunoscuți artiști din Slovenia. Clădirea Palatului Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București este declarată monument istoric și este înscrisă în Lista monumentelor istorice din București, sector 1 cu .
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
conac polonez tipic cu patru turnuri alcove atașate clădirii pătrate cu un etaj. Cei mai importanți artiști polonezi și străini au participat la decorarea interioarelor palatului. Această sarcină a fost încredințată pictorilor Martino Altomonte, Jan Rayzner de Lviv, Michelangelo Palloni, sculptorului Stefan Szwaner și decoratorilor Szymon Józef Bellotti, Antoni de Wilanów și Avraam Paris. Aceștia au fost supravegheați de pictorul oficial al curții, Claude Callot, și mai târziu de Jerzy Siemiginowski-Eleuter. Acesta din urmă, unul dintre cei mai mari pictori polonezi
Palatul Wilanów () [Corola-website/Science/329120_a_330449]
-
influențată de ]]cubism]], în timp ce Władysław Strzemiński și Henryk Stażewski au pictat în stil constructivist. Printre artiștii contemporani distinși se numără Roman Opałka, Leon Tarasewicz, Jerzy Nowosielski, Wojciech Siudmak, Mirosław Balka și Katarzyna Kozyra iar din tânăra generație Zbigniew Wasiel. Printre sculptorii polonezi cei mai celebri se numără Xawery Dunikowski, Katarzyna Kobro, Alina Szapocznikow și Magdalena Abakanowicz. Încă din anii interbelici, arta și fotografia documentară poloneză s-a bucurat de recunoaștere la nivel mondial. În anii șaizeci a fost înființată Școala de
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
europene tradiționale, cu portrete din secolul al XVIII-lea și cu portrete create în timpul lui Stanisław August Poniatowski. Galeria de artă a secolului al XIX-lea expune tendințele principale care au modelat arta secolul trecut. Expoziția prezintă operele pictorilor și sculptorilor polonezi în contextul unor lucrări ale unor artiști de altă naționalitate. Confruntarea dintre aceste opere scoate în relief idei universale, simboluri și aspirații artistice precum și experimente, toate realizate în mod independent în diferite țări europene. Colecția de artă modernă și
Muzeul Național din Varșovia () [Corola-website/Science/329135_a_330464]