6,398 matches
-
Iar dacă mama și Subsemnata cad de acord asupra unui program, tata pleacă la televizorul din dormitor, unde se uită la ce vrea el” (Andreea Stan). Ceea ce ni se confirmă este rolul, uneori primar, pe care televizorul îl are în socializare: „Când eram mică, TV-ul era într-adevăr un prieten pentru mine. Dacă nu îl deschideam, mă simțeam foarte singură, mai ales dacă mama ajungea mai târziu seara. Și recent, când am mai rămas singură noaptea, am ținut TV-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
urmând apoi asumarea deplină a rolului și statutului descris de postul pe care îl ocupă. Pentru ca integrarea să se deruleze rapid și în mod real, organizațiile au la dispoziție un set de strategii, bazate în mare parte pe conceptul de socializare. Acestea sunt necesare cu atât mai mult, cu cât proaspătul membru nu cunoaște particularitățile culturii organizaționale. Roberts și Hunt (1991, p. 142) descriu un set de strategii cu spectre opuse, din care vom selecta câteva. Astfel, vorbim despre: a) Strategii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
câteva. Astfel, vorbim despre: a) Strategii de integrare formale/informale. Dacă strategiile formale au în vedere parcurgerea obligatorie și planificată a unor programe standardizate de formare, în funcție de poziția și pregătirea noilor angajați (de exemplu, cursuri pentru manageri), strategiile informale promovează socializarea la locul de muncă, fără "extragerea" angajatului din activitate; b) Strategii de integrare individuale/colective. Dimensiunea individuală vizează angajatul, în mod individual, pornindu-se de la nevoile și experiența anterioară a acestuia, caz în care îi sunt oferite toate informațiile de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de integrare individuale/colective. Dimensiunea individuală vizează angajatul, în mod individual, pornindu-se de la nevoile și experiența anterioară a acestuia, caz în care îi sunt oferite toate informațiile de care acesta are nevoie pentru a se integra. Dimensiunea colectivă vizează socializarea mai multor indivizi, aceștia dezvoltând la un moment dat comportamente și mentalități identice; c) Strategii de integrare secvențiale/nonsecvențiale. Cele secvențiale solicită parcurgerea obligatorie a unor pași bine delimitați pentru a se obține rezultatele dorite. Sunt frecvente în situațiile în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
individuale; d) Strategii de integrare fixe/mobile. Strategiile fixe, asemănătoare celor secvențiale, asigură angajatului informațiile referitoare la cunoștințele necesare și modul în care va trebui să-și desfășoare activitatea (de exemplu, programul din școli sau universități). Cele mobile sunt circumstanțiale, socializarea realizându-se în funcție de nevoile de pregătire apărute la un anumit moment; e) Strategii de integrare seriale/disjunctive. Integrarea serială presupune preluarea noilor angajați de către cei cu experiență, în vederea familiarizării cu cerințele activității din organizația respectivă. Integrarea disjunctivă favorizează manifestarea creativității
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rutiniere și ritualuri ce susțin prietenia. Totuși, aceste aspecte nu sunt efectul cooperării la nivelul intern al organizației, ceea ce face ca această cultură să fie una "de fațadă", tip "bârfă" sau "politică". Majoritatea timpului este folosit de către indivizi în scopul socializării, nefiind sancționați în acest sens. Comunicarea este de tip "față în față", chiar dacă are un caracter formal, gen ședințe. Birourile sunt fie neîncuiate, fie au ușile larg deschise, sunt decorate cu poze de familie, spațiile pentru activitățile extraprofesionale fiind generoase
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de cercetări care a pornit de aici s-a numit "utilizări și recompense" (engl. uses and gratifications). Câteva dintre funcțiile media reperate de acest curent sunt: media furnizează un substitut, un surogat al relațiilor sociale oamenilor singuri sau alienați social (socializare); programele de divertisment oferă un refugiu atunci când indivizii se confruntă cu diverse griji sau probleme (escapism); anumite informații pot avea un rol cathartic, de eliberare a pulsiunilor și pasiunilor refulate, spre exemplu informațiile mondene, faptele diverse și scandalurile politice. Atât
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
alta. Triada lui Lasswell a fost mai târziu redată în alți termeni: a) prezentarea actualității (culegerea și diseminarea de date referitoare la evenimentele sociale curente); b) cristalizarea opiniilor (diversele grupuri sociale ajung să-și asume punctul lor de vedere); c) socializarea (generației următoare i se transmite ceea ce s-a dobândit pe plan social). În literatura de specialitate, cel mai des întâlnite funcții media sunt: integrarea socială, controlul social, stabilirea agendei și funcția de forum public. Sensurile conceptului de "funcție media" pot
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a unor informații oficiale. Segmente importante din rândul audiențelor tinere nu mai pot fi "atinse" de canalele de comunicare tradiționale (ca de exemplu televiziunea), fiind absorbite de noi tipuri de media, cum ar fi jocurile în rețea sau rețelele de socializare online. Până acum câțiva ani, votanții depindeau de relatările media pentru a înțelege ce se întâmplă pe scena politică. Explozia resurselor generate de Internet a dus la fragmentarea audiențelor de media, pentru care concurează atât știrile de televiziune, publicațiile tipărite
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
relatările media pentru a înțelege ce se întâmplă pe scena politică. Explozia resurselor generate de Internet a dus la fragmentarea audiențelor de media, pentru care concurează atât știrile de televiziune, publicațiile tipărite sau online, cât și blogurile și rețelele de socializare, disponibile online. Toate aceste noi realități reflectă un nou status quo al consumului mediatic, caracterizat prin expunere selectivă la informația politică sau chiar prin dezinteres total pentru lumea politică (Bennett și Iyengar, 2009, p. 43). Încă de la apariția teoriilor legate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Prin această înteracțiune, cadrajele pot afecta învățarea, interpretarea și evaluarea evenimentelor prezentate. Efectele cadrajelor se manifestă atât la nivel individual, prin schimbarea atitudinilor în urma expunerii la un cadraj, cât și la nivel social, atunci când expunerea poate influența procese sociale precum socializarea politică, luarea deciziilor și participarea publică. Un astfel de model integrator (de Vreese, 2012; D'Angelo, 2012; Matthes, 2012) surprinde aria vastă de aplicabilitate a cadrajelor și accentuează importanța abordărilor interdisciplinare, care să surpindă cele mai recente abordări atât din
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pentru a-și face cunoscută ideologia, dar mai ales pentru a-și manifesta forța persuasivă. În această optică, limbajul politic devine suport de manifestare a ideologiei și propagandei, îndeplinind, potrivit Henrietei Mitrea-Șerban, trei funcții specifice 43: * funcția de comunicare și socializare (informare, educare, conștientizare, de formare a opiniilor și atitudinilor favorabile unor anumiți factori politici etc.); * funcția de incitare și mobilizare; * funcția de legitimare a guvernanților și grupărilor politice, a instituțiilor politice și a deciziilor acestora. Nina-Aurora Bălan propune drept funcții
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată astfel pe poziție de termen mediatic Între faptul social și faptul individual, Între constrângerea exterioară și constrângerea interiorizată. Educația are rolul de a orienta și stimula evoluția potențelor genetice, inclusiv cele de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată astfel pe poziție de termen mediatic Între faptul social și faptul individual, Între constrângerea exterioară și constrângerea interiorizată. Educația are rolul de a orienta și stimula evoluția potențelor genetice, inclusiv cele de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
formare și informare a personalității umane. Școala este o instituție de ajutorare pentru a face din adolescent un om după tipul civilizației vremii și societății lui. Pentru societate, școala este un instrument de asimilare intelectuală și morală a tineretului, de socializare și integrare a acestuia În mecanismul vieții. Școala a fost și este mijlocul cel mai important pentru transferul eredității sociale de la o generație la următoarea. În Îndeplinirea rolului său instructiv educativ, școala se bazează pe slujitorii instituției, personalul didactic. Dacă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
formare și informare a personalității umane. Școala este o instituție de ajutorare pentru a face din adolescent un om după tipul civilizației vremii și societății lui. Pentru societate, școala este un instrument de asimilare intelectuală și morală a tineretului, de socializare și integrare a acestuia În mecanismul vieții. Școala a fost și este mijlocul cel mai important pentru transferul eredității sociale de la o generație la următoarea. În Îndeplinirea rolului său instructiv educativ, școala se bazează pe slujitorii instituției, personalul didactic. Dacă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care nu cauzează probleme (și, astfel, nu este un consum "în exces"), acesta este dificil de definit. O descriere mai potrivită ar fi consum de alcool cu risc scăzut. Consumul responsabil de alcool și consumul de alcool în situații de socializare - acești termeni sunt foarte greu de definit și depind de valorile sociale, culturale și etice care pot fi foarte diferite de la o țară la alta, de la o cultură la alta și de la o perioadă de timp la alta. Consumul în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante definite de norme valori și stiluri de viață (organizații criminale, rețele de prostituție și trafic de droguri). Un concept nou îl reprezintă cel de devianță organizațională și care desemnează actele de corupție comise tocmai de acele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
este bazată pe o ordine normativă, unanim acceptată, datorită consensului valoric stabilit între toți membri societății. Astfel, omul este un individ conformist, suprasocializat, dominat de structuri care se supune atât presiunilor externe ale mecanismelor instituționalizate, cât și presiunilor interne datorate socializarii. Aceste presiuni determină conformitatea indivizilor cu normele și mijloacele instituționalizate, așa încât devianța apare doar ca o stare potențială și nu ca o realitate efectivă. Paradigma conflictului social (Schuerkens, U., 2009, pp. 113-116) demonstrează faptul că devianța în toate formele sale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Newcomb reunește teoria pseudo-maturități și a dezvoltării precoce Teoria comportamentelor de risc ale adolescenților (Jessor și Jessor, 1993) Teoriile psihologice (Kaplan) Modelul psihopatologic al dezvoltării (Gantz) Modelul stilurilor de viață - (Olaio, A. apud Calafat și colab.) Modelul afectivității (Pandina) Teoria socializării primare (Oetting și colab.) Modelul ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Teoriile bazate pe familie și pe abordarea sistemică Teoria influenței
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că utilizarea de droguri urmează niște pași secvențiali. Începutul se face cu anumite substanțe (droguri legale) care servesc ca element facilitator pentru consumul ulterior de alte substanțe, în special marijuana și apoi și alte droguri ilegale. Kandel pornește de la teoria socializării, centrându-se în mod special pe legătura dintre dezvoltarea adolescentului și relația sa cu părinții și egalii. Conceptele și procesele folosite provin din teoria învățării sociale și din teoria controlului (Kandel și Davies, 1992, pp. 211-253). Ideea principală este aceea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
școală și comunitate; * oportunități de a demonstra abilități și de a obține succese; * întărirea randamentului de către persoane relevante din școală, casă, dar și de către alți adulți. În acest model o importanță deosebită este dată familiei ca element de bază al socializării valorilor dominante din societate. De asemenea sunt incluse alte elemente legate de gradul de adaptare al individului la ordinea socială, bazate pe teoria controlului social, chiar dacă acești autori înțeleg adaptarea prin intermediul teoriei învățării sociale și a stadiilor-expectative. Teoria învățării sociale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Cu toate acestea, un temperament mai dificil al copilului nu reprezintă o condiție suficientă pentru consumul ulterior de substanțe. Pornind de aici autorul propune acest tip de caracterizare a copiilor aflați în situație de risc, de la naștere până la adolescență. Teoria socializării primare a fost propusă de către Oetting și colab. (1998, pp. 5-38). Obiectivul său este acela de a rezolva limitările teoriilor anterioare dat fiind că, după unii autori, acestea fie analizează doar un aspect al problemei (variabile psihologice, biologice sau sociale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
violența, se găsesc printre aceste comportamente învățate. Devierea nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele pro-sociale. Atât normele pro-sociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea există influențe indirecte în socializarea primară care sunt date de: trăsăturile de personalitate și de sursele de socializare secundară, cum ar fi caracteristicile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
învățate. Devierea nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele pro-sociale. Atât normele pro-sociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea există influențe indirecte în socializarea primară care sunt date de: trăsăturile de personalitate și de sursele de socializare secundară, cum ar fi caracteristicile comunității: oraș, cartier, dimensiune, mobilitatea populației
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]