5,527 matches
-
originală a sociologului român despre societatea concepută ca un sistem. O altă lucrare a lui Brăileanu, "Politica" a fost reeditată de Schifirneț. În studiul introductiv Schifirneț subliniază contribuția lui Brăileanu de ctitor al științei poltice în România. Aceste studii despre sociologi români au fost incluse în volumul "Sociologie românească modernă". Schifirneț este autor de manuale și capitole din manuale 1. Cultura, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 2. Economia, în "Sociologie
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Economia, în "Sociologie", manual clasa a XI-a, coordonatori Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, București: Editura Economică, 2006 3. "Sociologie" (CD) 4. "Sociologia profesiilor" (CD) 5. "Sociologia politicului", multiplicat 6. "Metodologia cercetării sociale", multiplicat. Schifirneț a fost membru al Consiliului Asociației Sociologilor din România de la prima sa alegere. În ședința de constituire a Asociației Sociologilor din România din 3 martie 1990, prezidată de profesorul Henri H. Stahl, a fost ales, prin vot secret, Consiliul de conducere: Președinte: Cătălin Zamfir, iar vicepreședinți Ion
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
București: Editura Economică, 2006 3. "Sociologie" (CD) 4. "Sociologia profesiilor" (CD) 5. "Sociologia politicului", multiplicat 6. "Metodologia cercetării sociale", multiplicat. Schifirneț a fost membru al Consiliului Asociației Sociologilor din România de la prima sa alegere. În ședința de constituire a Asociației Sociologilor din România din 3 martie 1990, prezidată de profesorul Henri H. Stahl, a fost ales, prin vot secret, Consiliul de conducere: Președinte: Cătălin Zamfir, iar vicepreședinți Ion Drăgan, Ion Aluaș și Sandu Dumitru. Secretar: Sorin Mitulescu. Membri: Ion Ungureanu, Călin
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
hermeneutică discretă și un instrumentar metodologic interdisciplinar în care faptele însele (resursele biobibliografice) se luminează unele pe altele. Faptul, trebuie precizat, nu este inexplicabil. Vasta experiența de cercetare a autorului este vizibilă pretutindeni în lucrare. Dubla formație de filosof și sociolog este valorificată osmotic prin accesarea resurselor interpretative ale genealogiei, istoriei culturii și istoriei filosofiei, deopotrivă ale istoriei ideilor și filosofiei culturii. Profunda cunoaștere a dinamicii culturii noastre, a curentelor deidei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
meticuloasă a polemicii dintre “Noua Revistă Română”, înființată de Motru, și “Viața Românească”, precum și descrierea amănunțită a mediului academic [...]. Constantin Schifirneț știe să citească aceste lupte de idei, împletite cu bătălia pe frontul prestigiului și cu lupta pentru statut, ca sociolog al culturii, dar și cu ochiul celui care urmărește o anumită “serialitate” în istoria socială a României. Ele merită o analiză aparte, care să valorifice minuțiozitetea cu care autorul disecă fiecare moment, finețea observației psihologice și psihosociologice, facilitate de talentul
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Brăiloiu, îl numește secretarul "Arhivei de Folklor" de pe lângă Societatea Compozitorilor, proaspăt înființată. Între 1928-1929, în paralel studiile muzicale, urmează la Universitatea din București și cursurile de sociologie ale lui Dimitrie Gusti și de estetică ale lui Tudor Vianu. În 1929 sociologul Dimitrie Gusti, descoperindu-i pasiunea științifică față de folclorul muzical, îl include în echipa de cercetare sociologică monografică în satul Drăguș, compusă din Mircea Vulcănescu, Paul Sterian, Petru Comarnescu, Margareta Sterian, Tudor Vianu, dr. Mitu Georgescu, Traian Herseni, Emanoil Bucuța și
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
National Film Theatre - Londra, pentru a fi proiectat la zilele filmului românesc de la Londra (16 aprilie 1973). La târgul internațional de la Brno (Cehoslovacia) din 1973, acest film a fost cumpărat de marile companii Columbia Pictures, Constantin Film și Gaumont International. Sociologul și criticul de film D.I. Suchianu (1895-1985) observa o oarecare asemănare între comisarul Miclovan și polițistul american Jimmy „Popeye” Doyle (interpretat de Gene Hackman) din filmul de mare succes "Filiera franceză" (1971), ambii detectivi conducându-și investigațiile cu pasiune, „până în
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
(n. 7 mai 1841 Nogent-le-Rotrou, Franța - d. 13 decembrie 1931 la Marnes-la-Coquette, Franța), a fost un sociolog francez. A scris numeroase lucrări în domenii foarte diverse, printre care tratate de medicină, studii asupra istoriei civilizației diferitor popoare, cercetări de psihologie socială, analize ale teoriilor fizice cu privire la natura materiei și a energiei, tratate de călărie și multe altele
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
ale lui Tarde au fost publicate după lucrarea lui Le Bon) și Scipio Sighele care se concentrase asupra tendințelor de violență criminală ale mulțimilor. „Psihologia mulțimilor” a fost publicată în 1895. Editorul ei, Félix Alcan publicase anterior lucrări ale unor sociologi iluștri ca Henri Bergson și Émile Durkheim. Le Bon se ocupă de comportamentul grupurilor pe care le numește „mulțimi psihologice”. El arată că în anumite circumstanțe date, și numai în aceste circumstanțe, o aglomerare de oameni ajunge să posede caracteristici
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
opresiune colectivă. Aceste păreri ar putea explica faptul că principalele critici ale lui Gustave Le Bon au venit din partea unor cercetători care aveau vederi socialiste. Se poate constata o anumită asemănare între ideile lui Le Bon și cele expuse de sociologul german Max Weber, care combătea și el ideile materialiste ale lui Marx arătând că "marile schimbări ale civilizației sunt o consecință a schimbărilor care intervin în modul de a gândi al popoarelor" Le Bon susține că evoluția istorică nu se
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
de Le Bon și de Trotter. În lucrarea sa „Propaganda” el arăta că manipularea mentalității maselor prin mass-media și reclame este o caracteristică importantă a democrației.. Bernard Dantier relevă analogia între viziunea lui Le Bon despre mulțimi și cea a sociologului englez Basil Bernstein care arată că indivizii se supun mai degrabă presiunii unui grup sau a reprezentantului unui grup decât gândirii sau sentimentelor proprii În Statele Unite, teoriile lui Le Bon în domeniul psihologiei maselor au fost reluate de sociologii Hadley
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
a sociologului englez Basil Bernstein care arată că indivizii se supun mai degrabă presiunii unui grup sau a reprezentantului unui grup decât gândirii sau sentimentelor proprii În Statele Unite, teoriile lui Le Bon în domeniul psihologiei maselor au fost reluate de sociologii Hadley Cantril și Herbert Blumer. Deși lucrarea „Psihologia maselor” nu a fost în niciun fel un manual pentru dictatori, având mai degrabă scopul de a-i alarma pe susținătorii principiilor democrației despre un pericol iminent, unii cercetători au încercat să
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
și ideile prezente despre Le Bon. O parte dintre analiști scot în evidență caracterul enciclopedic al culturii sale, varietatea preocupărilor și abundența operelor sale. Raymond Queneau privea cu o admirație deosebită această multilateralitate a lui Le Bon: "Chimist, fizician, medic, sociolog, psiholog, filozof, arheolog, experimentator, artist, călător - care este personalitatea care poate fi comparată cu Gustave Le Bon? Trebuie să mergem până la Leibniz, până la Leonardo da Vinci, pentru a găsi o asemenea universalitate, o asemenea genialitate."! Admiratorii săi arată consideră că
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
internship" la săptîmânalul de opinie politică și culturală, "The New Republic", din Washington. În 1992, împreună cu Stelian Tănase, fondează prima revistă de științe politice din România, lunarul "Sfera politicii", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1993, împreună cu sociologul Călin Anastasiu, fondează trimestrialul de științe politice "Polis", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1994, ocupă prin concurs poziția de lector universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția științe politice. Împreună cu Emil Boc
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
s-a bucurat de interesul unui public larg și de susținerea multor personalități culturale. La Târgul Gaudeamus din București (18-20 nov. 2016), au participat doamna Monica Pillat (fiica lui Dinu Pillat), jurnalistul Grigore Cartianu, teologul Radu Preda, diplomatul Teodor Baconschi, sociologul Mirel Bănică, scriitoarea Daniela Șontică, dar și oameni politici precum Adriana Săftoiu sau Toader Paleologu. Criticii au întâmpinat laudativ apariția cărții. Profesorul Adrian Papahagi a spus: "Trei vârste umane, trei povești de dragoste și un autor capabil să deslușească haloul
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
Psihologie și Pedagogie: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Între anii 1929 și 1952 învățământul în Asistența Socială a funcționat ca profil universitar în cadrul Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl. După această perioadă și până în anul 1969 Școala Superioară de Asistență Socială de 4 ani a fost redusă la învățământ de tip colegiu postliceal de 3 ani. În anul 1969 învățământul în Asistență Socială a fost complet
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
și continuându-se astfel tradiția Școlii Românești de Sociologie și Asistență Socială edificată de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în anii 1920. 1929-1952 - Asistența socială funcționează ca profil universitar în cadrul Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl; 1952-1969 - Școala Superioară de Asistență Socială de 4 ani este redusă la învățământ de tip colegiu postliceal de 3 ani; 1969 - Învățământul în domeniul asistenței sociale este desființat total, considerându-se că problemele sociale și umane pot
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
este sociolog, analist militar și comentator politic român, cadru didactic universitar și ofițer în rezervă al Armatei Române, având gradul de General de brigadă. Absolvent al Facultății de Sociologie, Universitatea București, în 1974, a obținut în 1989 doctoratul în filosofie din partea aceleiași
Cornel Codiță () [Corola-website/Science/309255_a_310584]
-
cel Mare" din Suceava, în 1967, urmează cursurile Facultății de Filosofie - secția "Sociologie" - de la Universitatea din București (1967 - 1971). Este "doctor în sociologie" al Universității din București cu teza "Postmodernismul românesc și circulația elitelor în context postdecembrist" (1999). Funcționează ca sociolog la diferite întreprinderi din Timișoara, între anii 1971 și 1985, cercetător științific (la Centrul de Igienă și Sănătate Publică din orașul de pe Bega, între anii 1985 și 1993), inspector-șef la Cultură, în județul Timiș (1993 - 1994), consilier al Editurii
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
este o asemenea abordare, când domolită de un spirit erudit, când stimulată de cel polemic. În postură de romancier, Adrian Dinu Rachieru și-a propus să scrie trilogia Legea conservării scaunului, anunțată încă în 1987 (într-un interviu din „Tribuna“). Sociologul, mizând pe „argumentele“ prozatorului, avansează, în cheie postmodernă, o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist...» (Academia Română, "Dicționarul general al literaturii române, P / R", București, Editura Univers Enciclopedic, 2006, p. 495 sq.). Privitor la cartea
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
azi, căutând o linie de mijloc între pozițiile atât de antagoniste (pasionante) ale combatanților. Eseurile îndeamnă la cumpătare și deopotrivă la rigoare, la cunoașterea, înainte de toate, în profunzime a întregului operei eminesciene.” • "LITERATURĂ ȘI IDEOLOGIE" (Editura "Excelsior Art", Timișoara, 2013) „Sociolog ca pregătire universitară, cu o erudiție organic asimilată, cunoscător, ca puțini alții, al fenomenului literar românesc și european, având ca nucleu receptiv criteriul estetic, Adrian Dinu Rachieru, spirit echilibrat și obiectiv, cu un discurs public de o rară urbanitate, nu
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
cu Vaticanul pentru a produce un acord conform căruia pentru Biserica penticostală nu catolicismul, ci comunismul este dușmanul principal. Distins de Franța cu Legiunea de Onoare și de Rusia cu gradul de Comandor al Ordinului Sf. Stanislas. În anul 2014, sociologul Bogdan Bucur a găsit sute de note informative ale serviciilor secrete românești din perioada interbelică legate de Jean Pangal într-un dosar asociat Casei Regale a României. Acestea au fost adunate în cartea "Jean Pangal, documente inedite: 1932-1942: contribuții la
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
folosite ca teme în românele sale "Păpușă"(1889)și "Faraonul"(1895). Dintre gânditorii contemporani, cel care l-a influențat cel mai mult, atât pe Prus , cât și pe ceilalți scriitori polonezi ai perioadei pozitiviste (aproximativ 1864-1900), a fost Herbert Spencer, sociologul englez, care a inventat frază : "Supraviețuiește cele care se adaptează cel mai bine". Prus l-ar fi numit pe Spencer "Aristotel al secolului al XIX-lea" și scrie : Am crescut sub influența filosofiei progresive spencieriene, ținând cont de sfaturile sale
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
în contextul unei iubiri neîmpărtășite. S-a susținut că în 1906, Prus, în vârstă de 59 de ani,a avut un fiu, Jan Bogusz Sacewicz. Mama băiatului a fost Alină Sacewicz, văduva dr. Kazimierz Sacewicz, un fizician și un gânditor sociolog, pe care Prus l-a cunoscut la Nałęczów. Este posibil că dr. Kazimierz Sacewicz să fi servit ca model pentru Ștefan Żeromski în românul "Oameni fără adăpost", un personaj asemănător dr. Stakman din piesa lui Henrik Ibsen, "Dușmanul poporului". Prus
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
presă, editori) au deținut: Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Dumitru Popescu, Ion Iliescu, Cornel Burtică, Miu Dobrescu, Tamara Dobrin, Petru Enache, Mihai Dulea, Ion Traian Ștefănescu, Eugen Florescu. Sunt citați apoi o serie de scriitori, critici literari, artiști plastici, compozitori și sociologi care au împărtățit ideologia „protocronismului românesc”. Protocronismul a fost impus de la centru în special prin intermediul lui Eugen Florescu, ulterior deputat PSM, care cu numeroase prilejuri a atras atenția intelectualilor recalcitranți că protocronismul nu este o simplă direcție estetică, ci „contribuția
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]