6,897 matches
-
promotor al sociologiei rurale. 43 Ioan Drăgan (n. 1931), sociolog, profesor de sociologie la Universitatea din București, din 1976 director al Centrului de Cercetări Sociologice, între 1990-1997 director al Institutului de Sociologie al Academiei Române. 44 Ion Aluaș, Ion Drăgan, "Cercetarea sociologică concretă", în Contemporanul 59 (937), 25 septembrie 1964, p. 11. 45 Nicolae, Ceaușescu, România pe drumul desăvârșirii construcției socialiste, vol. I., Editura Politică, București, 1968, pp. 228-229. 46 Ioan Mihăilescu (1949-2007), sociolog, profesor universitar la Facultatea de Sociologie de la Universitatea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la primele cercetări monografice. Reprezentant al României la Biroul Internațional al Muncii de la Geneva. După război ministru al Naționalităților în guvernul Groza, ambasador al României în URSS, profesor. Bogată activitate ziaristică, începută din 1922. Din însărcinarea profesorului Gusti reprezintă mișcarea sociologică românească la manifestările științifice internaționale (Congresul Internațional de Sociologie de la Geneva - 1933, Bruxelles - 1935), desemnat vicepreședintele congresului de la București, care urma să aibă loc în vara lui 1939. 50 Constantin (Costache) Nicuță (1906-1991), filosof și sociolog, profesor universitar la Iași
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
etnolog, eleva lui D. Gusti, O. Densușianu și Marcel Mauss. A participat la cercetările monografice începând din 1929, cercetând în special ritualurile și ceremoniile populare. Soția lui Anton Golopenția. 56 Coriolan Gheție (1916-1990), licențiat în sociologie, format în concepția Școlii sociologice de la București, a lucrat la Institutul Central de Statistică. 57 Nicolae Dunăre (1916-1987), sociolog, etnolog format în Școala monografiei sociologice, a participat la cercetarea din plasa Dâmbovnic, cercetător la institutele de specialitate din Cluj și București. 58 Gheorghe Serafim (1912-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
special ritualurile și ceremoniile populare. Soția lui Anton Golopenția. 56 Coriolan Gheție (1916-1990), licențiat în sociologie, format în concepția Școlii sociologice de la București, a lucrat la Institutul Central de Statistică. 57 Nicolae Dunăre (1916-1987), sociolog, etnolog format în Școala monografiei sociologice, a participat la cercetarea din plasa Dâmbovnic, cercetător la institutele de specialitate din Cluj și București. 58 Gheorghe Serafim (1912-?), sociolog și statistician format în concepția școlii gustiene, participant alături de H. H. Stahl la cercetarea regiunii Vrancei, a lucrat la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pierdute, ori de tranziție, dar care, prin inventivitatea sa, este recuperată în poezia română contemporană măcar la nivel stilistic. Coordonatele pe care se structurează prezentul demers sunt legate de contextul istoric și cultural (fără a fi vorba despre o abordare sociologică sau de una care ar ține cont de petele din biografia poeților), de funcționalitatea conceptului de generație în cadrul temporal respectiv, de relevanța publicațiilor reprezentative pentru modul acestor poeți de a se manifesta ("Albatros", dar și alta, cu influență oarecum indirectă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al șansei ori al neșansei, victime ale regimului sau inculpați în fața istoriei. Discuțiile pe marginea activității social-politice, polemicile pe marginea vinovăției/nevinovăției lor în relația cu regimul comunist (Geo Dumitrescu, Ion Caraion) ni se par mai potrivite pentru un studiu sociologic sau care să reflecte efectele presiunii mediului asupra personalității umane. De multe ori, în cursul acestor discuții, se uită un aspect important, cel literar. Deși adesea este dificil să separi biograficul de literar, am preferat să renunțăm la accentuarea unor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
publicului) al generației anterioare. În încercarea de a elimina ambiguitățile cauzate de nuanțele semantice pe care le implică termenul generație, s-a încercat o delimitare a conceptului în funcție de sfera, domeniul de utilizare, implicând definirea sa din punct de vedere biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural, politic și chiar economic. Se insistă asupra unei posibile deosebiri dintre generație și curent literar: dacă generațiile se succed, curentele literare pot coexista uneori 18. Observația este, desigur, discutabilă, în sensul că generațiile coexistă și ele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
istorice.", ibidem, p. 191. 17 Traian Herseni, Sociologia literaturii, Editura Univers, 1973, vezi și Mihai Ungheanu, Sociologia literaturii, curs universitar. 18 Mircea Vulcănescu, Tânăra generație, Editura Compania, București, 2004. 19 O abordare din mai multe puncte de vedere (definire demografică, sociologică etc.) a conceptului va propune și Constantin Schifirneț, Generație și cultură, Editura Albatros, București, 1985. 20 Mihai Zamfir, "Generație și degenerare", în România literară, 2006, nr. 41. 21 Laurențiu Ulici, Literatura română contemporană, vol. I, Editura Eminescu, București, 1995, p.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care se vede în reflecțiile sale) cu impresia că întîlnirile precum cea de care tocmai a scăpat se pot repeta. Un vers din „Proză” „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit”. Care-i substratul sociologic al acestui din urmă vers? El rezumă, simplu dar expresiv, un proces istoric ce se întinde pe durata mai multor decenii. „Jidovirea” Bacăului, ca și a altor tîrguri moldovenești, s-a produs atît prin migrarea continuă, din nord spre sud
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
plan internațional ori la nivel subnațional. Evoluțiile prezente ale fenomenului populist, atât în spațiul sud-american, căruia, pe filon socio-economic mai ales, pare să-i fie specific, cât și în cel european, unde cunoaște forme interesante, implică recalibrarea raportărilor teoretico-politice și sociologice în sensul depășirii obișnuinței de a plasa prezența sa empirică, ca și identitatea sa conceptuală, în zona "negativității". Ca și alte concepte ce exprimă realități politice, populismul a fost expus, îndeobște, într-o "vitrină" a aspectelor patologice ale politicii democratice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vedere moral o dualitate antagonistică între un "popor" virtuos (el pueblo) și o elită incorigibil venală și coruptă (oligarhia sau, mai pitoresc, "oligarhia îmbâcsită" în limbajul propriu chavismului). Cu toate că ambele părți ale acestei dualități erau eterogene din punct de vedere sociologic, fiecare a fost concepută în termeni relativ omogeni și nediferențiați pe scena politică, cu el pueblo unit sub conducerea lui Hugo Chávez și oligarhia definită prin propriul său statut de adversar. Ascensiunea chavismului a transformat dezbaterea privitoare la populismul din
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Nitze în 1929, când scrie, în adresa prezidențială de la MLA: "După cum se vede, criticii noștri literari sunt niște indivizi triști. În această lume lipsită de valori, fie sunt în căutarea unei legi a ordinii, fie au interese personale, mai mult sociologice sau în stil gazetăresc, decât literare" (v). Este evident că într-o "lume lipsită de valori", cei care se apucă de "stilul gazetăresc" nu arată nici un interes pentru "stilul literar". Mai mult decât atât, este evident că "stilul gazetăresc" era
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pelerinaj (n. trad.). 76 Cuvânt rus, folosit inițial în Uniunea Sovietică, astăzi desemnând un funcționar care se supune orbește superiorilor sau organizației din care face parte (n. trad.). 77 Variantă pentru the Lord, în română Domnul (n. trad.). 78 Curent sociologic, apărut la începutul anilor 1900 (n. trad.). 79 O serie de reforme economice implementate în SUA între anii 1933-1936 la inițiativa președintelui F. D. Roosevelt pentru a combate efectele Marii Crize (n. trad.). 80 Proiect din cadrul Noului Curs, inițiat în anul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
omului în relațiile lui cu mediul și în reacțiile lui sociale. Coordonată fundamentală a românului realist și naturalist este interdependenta dintre om și mediul social. Zola consideră că va fi reprezentativ și credibil, punând în evidență mecanismele de determinare (biologice, sociologice, istorice) 77. Jacques Dubois constată [2000, p.234] că scriitorul face referință mai cu seamă la un determinism dublu: fiziologic, al eredității, și cel social, al mediului 78. Personajul are caracter (determinat social) și temperament (determinat fiziologic). Literatura modernă se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bon ton, la simplicité aristocratique de șa rivale" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.432]. Flaubert reușește unul dintre cele mai subtile portrete de mondene, asemănător cu cel pe care îl vom găsi mai târziu la Marcel Proust. Prestigiului poziției sale sociologice, Pariziana îi adaugă promisiunea unui erotism tulburător. Frédéric este sedus de capacitatea doamnei Dambreuse de a lăsa loc visului și fantasmelor: "Îl n'éprouvait pas à șes côtés ce ravissement de tout son être qui l'emportait vers Mme Arnoux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
oferind repere pentru acțiune în instituțiile specifice, precum direcțiile județene de asistență socială și protecție a copilului. Valorificînd propria sa experiență și conjugînd această expertiză acumulată în ani de implicare în comunitate cu o competență interdisciplinară care reunește deopotrivă perspectiva sociologică, psihologică, antropologică, teologică, istorică și juridică, autorul pledează pentru o relație partenerială între preot și instituțiile abilitate ale statului, care poate spori efectiv eficacitatea intervenției. Totodată, cercetarea deopotrivă calitativă și cantitativă ce însoțește registrul teoretic al volumului consolidează conturul unei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
niciodată seama că îmbogățirea rapidă și sărăcirea rapidă provin din aceeași rădăcină, că "legarea de pământ" a celor mizerabili este un rezultat la fel de legitim al tensiunilor glocalizante precum libertățile nelimitate ale celor bogați (după cum nimeni nu ar ghici din analizele sociologice că Holocaustul și alte genociduri se simt "ca acasă" în societatea modernă, la fel ca și progresul economic, tehnologic, științific și al standardului de viață) (cf. Bauman, 2005, pp. 72-73). În anul 1996, la un Raport de Dezvoltare Umană prezentat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
crede că globalizarea a adus degradare. Ar fi interesant de văzut unde am plasa la Graficul 5 clasa de mijloc. Graficul 5. Distribuirea globală a bogăției Sursa: UN Development Programme 1998 Analizând rezultatele cercetărilor făcute la nivel mondial de către institute sociologice performante, nu știm dacă globalizarea a adus numai bunăstare sau dacă ea reprezintă în totalitate inadecvare socială sau este chiar un proces de degradare totală a vieții sociale mondiale. Globalizarea în conformitate cu cele studiate are din fiecare acestea trei (bunăstare, inadecvare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
enunțurile împotriva importanței pe care o poate avea pentru societate gândirea socială a Bisericii și gânditorii care-și fundamentează principiile existențiale plecând de la o gnoseologie teologică au oferit câteva răspunsuri care contrazic cele expuse mai sus. Din punct de vedere sociologic, argumentele curente astăzi în științele sociale și politice în favoarea posibilității concrete ca gândirea socială creștină să fie un ghid etic al practicii nu sunt multe. Astfel de argumente ar putea fi rezumate după cum urmează: "1. Gândirea socială creștină e un
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o justificare a moralei înțelese ca stimă reciprocă, odată ce aceasta din urmă trebuie să ia act de faptul că în societățile ultramodernizate ea este destinată să renunțe la fundamente obiective ale adevărului" (cf. Donati, 2002, pp. 324-325). Abordarea și analiza sociologică a valorilor influențează caracterul absolut al acestora și le transformă în factori convenționali ai vieții sociale. Însă pierderea caracterului lor absolut se face în dauna autorității și a influenței acestora asupra societății și, în același timp, permite interpretări diferite, care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
autorității și a influenței acestora asupra societății și, în același timp, permite interpretări diferite, care, de obicei, sfârșesc în negarea lor totală și în nihilism sau în samavolnicie absolută și în dogmatism (Mantzaridis, 2002, p. 142). Aceasta înseamnă că analiza sociologică poate să aibă pentru viața socială două grave consecințe: 1. să clatine fundamentele ei și 2. să deschidă calea dogmatismelor arbitrare. Aceste două situații au fost și sunt larg resimțite în vremea noastră. Astfel, avem și continuăm să avem, pe
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
deschidă calea dogmatismelor arbitrare. Aceste două situații au fost și sunt larg resimțite în vremea noastră. Astfel, avem și continuăm să avem, pe de-o parte, relativizarea sau totala dezintegrare a valorilor sociale, având drept trambulină abordarea și analiza lor sociologică, iar pe de altă parte, promovarea unor concepții și ideologii arbitrare garnisite sociologic. În această a doua categorie se încadrează și diferitele sisteme sociologice înregimentate, care au influențat semnificativ istoria contemporană. Pentru înlăturarea acestei situații dilematice s-a propus asocierea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în vremea noastră. Astfel, avem și continuăm să avem, pe de-o parte, relativizarea sau totala dezintegrare a valorilor sociale, având drept trambulină abordarea și analiza lor sociologică, iar pe de altă parte, promovarea unor concepții și ideologii arbitrare garnisite sociologic. În această a doua categorie se încadrează și diferitele sisteme sociologice înregimentate, care au influențat semnificativ istoria contemporană. Pentru înlăturarea acestei situații dilematice s-a propus asocierea sociologiei cu morala (Remy, 1982, p. 79). Amintisem la începutul acestui subcapitol de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o parte, relativizarea sau totala dezintegrare a valorilor sociale, având drept trambulină abordarea și analiza lor sociologică, iar pe de altă parte, promovarea unor concepții și ideologii arbitrare garnisite sociologic. În această a doua categorie se încadrează și diferitele sisteme sociologice înregimentate, care au influențat semnificativ istoria contemporană. Pentru înlăturarea acestei situații dilematice s-a propus asocierea sociologiei cu morala (Remy, 1982, p. 79). Amintisem la începutul acestui subcapitol de Papa Ioan Paul al II-lea care arăta interesul său pentru ca
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
laice Perioada modernă a adus cu sine schimbări majore în societate în general. În primul rând, umanismul promovat treptat-treptat odată cu Renașterea, apoi cu Epoca Luminilor, cu Revoluția franceză, cu industrializarea, toate au adus separarea de Biserică. Din punct de vedere sociologic, fenomenul produs în această perioadă poartă denumirea de schimbare socială. Dacă este adevărat că sociologia este fiica revoluției industriale, după cum s-a arătat de nenumărate ori, se poate afirma că această disciplină s-a constituit în legătură directă cu schimbarea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]