6,537 matches
-
toate generozitățile de pe lume nu le pot domoli. Necunoașterea acestui adevăr simplu ca un „bună ziua“ mi-a cășunat oarecari neplăceri; asta mai mult din pricină că nu mi-am consultat la vreme și nici măcar În glumă horoscopul, ci abia acum, la Încheierea socotelilor, când Îmi confirmă, În cele 36 de pagini pline de aspecte armonioase și promițătoare (Leul ca semn ascendent; Soarele ca guvernor; Soarele În bun aspect cu Luna; Soarele În conjuncție cu Venus; Soarele În bun aspect cu Neptun; etc.), misiunea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mele, când scriu astfel de rânduri, toți Amorașii cu aripioare tran dafirii din mitologia păgână, cum și toți Îngerii cu robe albe și aripi lungi, până-n călcâie, ai credinței creștine.) Nimic, prin urmare, nu le repugnă femeilor din tot catalogul socotelilor, practicilor și rătăcirilor infamante, depra vante și degradante. Le patronează, le depozitează, le instigă și le pro pagă. Iar dacă nu iei seama din timp la tine și la capcana lor dulce, te de-vas-tea-ză! Sufletește! Fiziologicește. Organicește. Mai mult decât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
combinație menajeră cu fosta lui soție, și cu actualul bărbat al acesteia, [având] cu zece ani mai puțin decât ai ei și având, În afară de titlul de fost arbitru al echipelor de hochei pe gheață, pe acela, mult mai rentabil În socotelile scelerate ale acestei femei, de viitor moștenitor unic al unei averi impo zante a lui taică-său, om de condei și de cultură, cum l-am prețuit și cultivat acum patru zeci de ani, dar și de afaceri necurate, cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
șI TIMPUL meu de lucru femeilor și experiențelor amoroase, iar dacă o treime din viață mi-am petrecut-o dormind și o altă treime, aproximativ, visând la umbra lascivă a dragostelor - mă Întreb acum, În cea sul din urmă al socotelilor: ce am făcut cu restul vieții mele? E deprimant, spune Byron, când te gândești că nu putem trăi nici cu femeile, dar nici fără ele. Fericiți atunci cei eliminați dinainte de la beneficiile, ca și de la pagubele amoroase. Să fie apoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu casă și masă, În chiar Încăperile „stabilimentului“ (cum i se spunea bordelului „pă radical“), mai toate aceste femei erau protejate, exploatate de acei odioși indivizi acvatici care le luau până și bruma de gologani ce le mai rămânea după socoteala, la sfârșitul săptămânii, cu țața lor cea obeză, mustăcioasă și cu negi pe obraz, sau cu nenea lor cel negricios și păros ca un câine sub cămașa lui cu arnici roșu la gât, pe care l-am văzut odată, prin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce are ea mai viu și mai original! și nu trebuie să uităm că intuiția aceasta, care a lipsit nu numai criticilor gravi și glorioși de atunci - sunt În viață și azi -, dar și multor scriitori (d. Topîrceanu scria pe socoteala simbolismului balade comice, azi tragice), intuiția aceasta a avut-o Constantin Beldie, secretarul de redacție al Noii Reviste Române, omul care n-a râvnit niciodată la vreo glorie de critică literară.“ Prietenia legată de Beldie cu Ion Minulescu s-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a apucat.“ Marele plecat, povestitorul, avea umor! Să reținem faptul că În activitatea de administrație a Ideii Europene Costică Beldie l-a folosit mult pe fratele său, Pompiliu D. Georgescu. Acesta executa conștiincios lucrări de rutină: corespondență, legături cu abonații, socoteli bănești, Încălzirea localului etc. Pompiliu a fost salariat la Preșe dinția Consiliului de Miniștri, unde l-a cunoscut personal pe generalul Averescu. Amintirile acestuia au fost bătute la mașină de Pompiliu, care a păstrat toată viața un exemplar tipărit purtând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și civilizată care se cade unei unități a unei armate demne și moderne. Lili era direct sub aripa protectoare a lui Wilke, care îi dăduse atât o sumă de sarcini foarte neobișnuite, cât și puteri tot atât de neobișnuite, de care dădea socoteală exclusiv comandantului de flotilă. Lili dispunea de alcătuirea meniurilor, de alegerea alimentelor, de "răsfățarea" gastronomică a celor cu preferințe, dacă ea le considera justificate, sau a celor care se distingeau în luptă sau primeau decorații. Lili avea drept de veto
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
foșnete, de mișcări, însă le percep confuz, fără să înțeleg deocamdată cine populează văzduhul: sunt aidoma unui copil în primele zile de la naștere, neacomodat cu noua realitate exterioară, incapabil încă s-o dibuiască. Mă pomenesc întrebându-mă cum să țin socoteala zilelelor scurse aici. Îmi zic să număr zilele după perioadele de somn: când adorm înseamnă că a trecut o zi în văzduh, când mă trezesc înseamnă că a început o altă zi în văzduh. Cu soluția la această problemă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pe altul, pe cine îi cădea în mână. Să schingiuiască mental, psihic, aceasta era o formă de răsfăț, era o plăcere, o patimă de curând descoperită și introdusă între hobby-urile sale, dar de bază rămânea bătaia. Își făcuse bine socoteala: o să-și scoată el pârleala, în locul puștiului o s-o supună la cazne pe maică-sa, cât pentru doi. Sincer să fie, ăsta, poetu, nici nu era un element potrivit pentru chinuială - era prea slab, ceda imediat, nu-i aducea nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
mic. Oricum o să i se pară prea mare. Dar nu uitați să precizați că valorează de trei ori mai mult. Are ea grijă să le spună prietenelor că valorează de treizeci de ori mai mult. Și, cum prietenele fac imediat socoteala nu în EURO, ci în bijuterii, tabloul preferat al generalului din anturajul regal va fi admirat de toată lumea. Iar cu vremea, și de soția dumneavoastră.“ Omul care a trăit în viitor Am citit într-un anunț mortuar că defunctul Dăbuleanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
chef de glumă, mai ales că ghidul, care numai ghid nu era, nu mai considera necesar să ne spună ceea ce vedeam și pe unde aveam să mergem. Cineva trebuia să sufere pentru „defectarea“ colegului. Și, cum el urma să dea socoteală abia la București, la Paris sufeream noi. Atmosfera din autobuz era atât de tensionată, încât ne auzeam gândurile, iar ceea ce auzeam nu ne plăcea deloc. În timp ce autobuzul își croia drum prin mulțimea de mașini de pe elegantul Rue de Rivoli, câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
suferințele. Însă cum trebuie să le primim ca să ne folosească, pentru ca să ne învrednicim de toate aceste foloase? Să le primim cu resemnare, lăsându-ne cu totul în voia lui Dumnezeu. Să nu ne ridicăm împotriva lui și să-i cerem socoteală pentru ce ni le trimite. Știe el ce face, noi să plecăm capul și să-i spunem: fie voia ta. Și să nu ne speriem de mărimea și de mulțimea suferințelor. Dumnezeu care ni le trimite, ne va da și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
te gândești bine ca așa să te pui la cale, ca nu cumva la judecata din urmă să fii citat cu un an mai mult de nepăsare în postul de grea răspundere, ce Dumnezeu ți l-a încredințat. Fă-ți bine socoteala dintru început de an și fii mână tare. Casa ta să fie o casă de dreptate, de liniște, și un focar de pilde bune copiilor ce ascultă și fac ce văd. Fii mereu treaz la obligațiunea de a fi veghetor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Cu o zi mai înainte ne luaserăm bun rămas dis de-dimineață. Îl lăsasem migălind la desenul unui pui de găină. Când m-am întors, seara, așezat în aceeași poziție, lucra la același desen. O zi mai târziu își încheia socotelile cu lumea. La el se referea, în Amintiri aproximative, Vlad Mușatescu, redând o discuție cu Petre Belu la Sinaia, când scria că la Editura Hertz lucra un rus alb, „un desenator capabil să-ți facă portretul privindu-te din spate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Atti și cu Vally. Ne-am dus la cafeneaua de la Ambasador. Atti, al cărui frate e bolnav, a plecat la ora zece. Discuție lungă cu Vally, care, fără a fi definitivă, nu întârzie a ne împăca. Ne-am amuzat pe socoteala colierului pe care amicul meu tocmai îl cumpărase pentru logodnica lui. Afară, lapoviță și ninsoare, iar pe deasupra - un frig îngrozitor. 6 noiembrie 1949 După ce m-am trezit am avut tot timpul impresia că ar trebui să merg undeva, sau că
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
absolută. Ideile noi nu le înlătură de altfel pe cele vechi, ci le încorporează. Orice om care gândește azi trebuie să încorporeze și să justifice și pe Platon, și pe Kant, și pe Hegel. Orice moralist actual trebuie să dea socoteală și pentru Epicur și Diogene, și Christos, și Nietzsche etc. După cum orice formulă valabilă de artă actuală conține, chiar când pare a o con trazice, toată tradiția acumulată a experienței estetice anterioare a omenirii. Orice morală bazată pe „agreabil“ (extremul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Amu zant. Am trecut și pe la Pisa (Trixy Checais). Nu era acasă, cu toate că avea lumină la ferestre (?). La întoarcere - ceartă cu Mama cu privire la Camarera Major (Madame Simon - fosta noastră proprietăreasă, decăzută la rolul de menajeră). Să știe oare ceva pe socoteala mea? Mamei i se pare că are aerul s-o insinueze. Dar ce temei se poate pune pe suspiciunile Mamei?! Am lucrat puțin la Magna Summa, iar acum îmi propun să citesc Gregor Casca. Mâine nu știu ce-o să fac
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de tine, dar nu ca unul care „se agață“ de lucrul rămas valabil în marasm, ci ca cel care îl verifică din perspectiva plinătății. Oricum însă - din prea plin sau cam prea puțin - mi-e dor de tine. Restul sunt socotelile mele personale. Govora e un loc idiot peste măsură, chiar față de stan dardul localităților balneare. Vile inestetice, peisaj mediocru, oameni bă trâni și bolnavi. Frig, ploaie. Starea mea fizică - aceeași - nu-mi permite planuri eroice, de pildă să înfrunt intemperiile
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cam fistichiu pentru acele vremuri și apoi vorbirea noastră într-o limbă străină, harta topografică a muntelui și a regiunii - totul pleda împotriva noastră, inclusiv ranchiuna tovarășului nostru de drum, care fără doar și poate simțise că ne amuzaserăm pe socoteala lui... Legătura cu secțiile de miliție din București, pentru a verifica dacă într-adevăr aveam domiciliile indicate pe buletin, a durat peste o jumătate de oră. În acest răstimp ni se mai punea din când în când câte o întrebare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de gândul pizmaș al oamenilor, de ochiul iscoditor al semenilor, de cuvântul mincinos al știutorilor! Căci cine ar putea să zică toate puterile întunericului câte stau și te pândesc cu mii de guri din necunoscut, așteptând sorocul răfuielilor și al socotelilor, pentru că odată, într-o clipă de uitare sau de fericire, ai pășit strâmb, sau te-ai bucurat, și pe coadă le-ai călcat? Cine, Doamne?... Liniștit întrucâtva de faptul că pe ambele fronturi nu se stârnea nimic nou, pe la începutul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ultima picătură de vlagă puțina lui mâncare cu o pisică?! Să fie și-aici părul cauza - părul pe care pisica-l avea, iar mama nu? Blana pisicească e zbârlită, perii-s pieziși și lungi de parc-ar fi crescut pe socoteala cărnii și împotriva propriei naturi trecând într-o materie nefirească. Iar aici, în Germania? De ce se rad în cap neonaziștii fără să fie nevoie? Felul în care se raportează la ei înșiși e profund viciat, le lipsește simțul pentru autoumilire
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
înainte - iată de ce o iubeam. Ar fi râs de mine dacă i-aș fi povestit despre panopticul soiurilor de moarte dintr-o vale înflorită. Nu știa nimic despre ce înseamnă a te simți jalnic de singur în mijlocul naturii, nici despre socoteala neachitată a vremelniciei căreia nu-i poți face față. Își păstrase în toate un etalon suportabil și o privire din afara lucrurilor, nu-și bătea niciodată capul reflectând la cuvinte. În schimb, adora îmbrăcămintea și bijuteriile și disprețuia regimul politic, considerându
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de tine. Aici, autopercepția intervine automat: ei te țin sub observație la fiecare pas, cântărindu-te - prin urmare, și tu va trebui să te ții sub observație. A fi urmărit - asta nu e numai atunci când ți se cere să dai socoteală la anchetă. Urmărirea la care ești supus s-a furișat în toate, în lucruri și zile ce nu lasă însă să se observe nimic pe dinafară. Astfel, te dezobișnuiești de porțiunile de viață curentă, zilnică, de toate acele lucruri ocazionale
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
înceta să-i mai corecteze pe cei cu accent diferit ce li s-au alăturat și nu le vor mai spune mereu: „La noi în Germania“. Normal ar putea deveni ca acest accent străin să nu mai trebuiască să dea socoteală de unde vine când cumpără o aspirină și să nu mai fie obligat când cumpără covrigi să exerseze „e“-ul lung și cel înghițit. Ca toți ceilalți politicieni, domnul Rüttgers vorbește și el - atunci când renunță la rime - despre integrarea străinilor. Pentru
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]