5,544 matches
-
rămânând elemente naturale și constitutive ale omenirii; eu mă alătur, în speță, lângă familie, căsătorie și copii pentru că aco lo este și dorul de mamă și dragostea pentru copii și puterea de a exista a națiunii, a patriei, adică lângă spusele lui Ion C. Brătianu pe care l‐am citat mai sus cu... Din scrierile și cuvântările lui în lupta pentru redeșteptarea națională. * Revista România Financiară Apărea la Bârlad în 1916, dispunea de o editură care a finanțat și difuzat „Calendarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă... ... Dorim să fim accesibili nu numai Bârladului, ci de asemenea, oricărei categorii de cititori... Cele de mai sus apăreau sub spusele lui Nicolae Iorga: „Revista e o catedră, un amvon, un post de obse rvație, de unde se scot strigătele de alarmă și se dau semnalel e.” Într‐adevăr, revista a fost cu ochii la ce făceau bârlădenii și la alte publicații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și Ion Creangă, vine să se ocupe de politică dar și de literatură - poezie, proză, cronică dramatică și critică literară „punând la curent publicul cu ce s‐a scris și cum se scrie” în România. Revista își ia drept moto spusele lui Ion Crean gă: „Multe ai fi citit de când ești. Citește rogu‐ te și aceasta, și unde‐i crede că nu‐ ți vine la socoteală, ia panaʹn mână și dă altc eva mai bun la iveală.” Programată să apară la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
meșteșug fără de seamăn. A tatei - care, născut la Bârlad, s‐ a pripășit la Priponești - unde a făcut gospodărie mare doar cu mintea și brațele sale, cumpărând pământ și înzestrând trei băieți și trei fete... Tata de la care am aflat alte spuse despre cel pe care îl avusese prefect de județ într‐ o vreme: G. Tutoveanu. Că și el fusese consilier în comună și simpatizase odată cu ... Averescu, iar altădată cu ... Iorga. Gh. Filiche care a profesat ca învățător la Pri ponești de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
intervievată relatează ceva unic, de profunzime, o povestire personală. Însă povestirile deținutelor seamănă între ele. În timp ce ele se diferențiază ca vârstă, nivel de educație, cultură, statut socioeconomic etc., experiențele de viață și efectele actului lor sugerează diferențe minore. Prin cele spuse, femeile intervievate exprimă teme comune și descriu modele de viață și comportament comune. Se observă variate tipuri de abuz, coexistând, în general, în aceeași relație: abuz fizic, psihologic, sexual, economic etc. Toate studiile privind teme atât de sensibile, cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
unei identități proprii, a unei personalități distincte. Se pare că inculpata se caracterizează prin tulburări de personalitate de tip instabil, impulsiv, cu mult înainte de această perioadă a vieții ei : „Mai mult, îl goneam din casă atunci când o lua cu băutura...”. Spusele și comportamentul inculpatei din această perioadă relevă o scădere a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat al resentimentelor, negativism, un nivel ridicat de instabilitate, o ostilitate verbală, agresivitate, o ostilitate indirectă etc. În această perioadă tensionată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
freză, băuse toată noaptea cu el acolo, le avea și femeia.... la ordinea zile..., de fapt era o alcoolică, o femeie de consum...nu știu ce a zis ea, ce am zis eu, i-am dat două palme și am plecat...”. Din spusele inculpatei reiese că în urma discuțiilor cu victima vizavi de cele întâmplate s-a ajuns la ceartă, totul terminându-se prin pedepsirea victimei. Inculpata revine în propria-i garsonieră și are mustrări de conștiință, regretând cele întâmplate: Ce oi fi având
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pic de lichior și am trimis fata să o invite pe O. pentru a-i cere scuze și pentru a o trata cu o cafea și un lichior”. Fata urcă în garsoniera vecinei pentru a o invita, dar aceasta, din spusele inculpatei, o bate și o împinge pe scări: „Nu știu, poate ea fiind sub influența alcoolului, văzând-o pe fiica mea, m-a văzut pe mine...”). In: Și v-ați supărat?...?! I: Da, este singurul lucru, pe Dumnezeu nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ani, intra vântul prin toate colțurile...”). Se gospodărește, își cultivă pământul, crește porci, păsări, își mai permite din când în când câte o escapadă la oraș („...aveam pe cineva în oraș, nu mă complicasem în sat, ca să nu pută....”). După spusele inculpatei, primii patru ani trăiți după întoarcerea la țară au fost cei mai frumoși ani din viață. În acest timp, fratele mai mare vine în sat („...stătea cu una până să îl achit eu, să-i iau gâtul... o tută
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
achit eu, să-i iau gâtul... o tută... o proastă... era un puturos... bineînțeles că și în această perioadă el se ținea de furturi, mai o vacă...”). Fetele fratelui mai mare erau la casa lor, se măritaseră. După Revoluție, din spusele inculpatei, au început certurile cu nepoatele și fratele mai mare - pentru pământ. La un moment dat, inculpata se îmbolnăvește de ficat (viață dezordonată, alcool...), este transportată la spital și internată. Aici primește vizita fratelui mai mare. Acesta o roagă să
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de circumstanță. Există o adevărată „tehnică psihologică” pe care orice medic trebuie să o cunoască și să o deprindă și care stă la baza relației acestuia cu bolnavul său. Trebuie avut în vedere faptul că sunt lucruri care nu trebuie spuse bolnavului, că sunt manevre medicale ce pot și trebuie să fie evitate și că un „cuvânt” sau un „procedeu terapeutic” pot genera serioase maladii iatrogene sau maladii terapeutice. În general, medicii urmăresc în primul rând „îngrijirea bolnavului” (Gosset). Această atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin urmare, cu criterii de ordin subiectiv-emoțional, de „reclamă medicală”. Medicii care „întâlnesc” asemenea „bolnavi dificili” trebuie să acționeze extrem de prudent, cu mult tact și răbdare. Să adopte, în primul rând, o atitudine de înțelegere. Să asculte cât mai mult spusele bolnavului, dar să li se adreseze cât mai puțin. Bolnavii aceștia așteaptă ca medicii „să le vorbească despre boala lor”. Ei „așteaptă” acest lucru pentru a-și justifica în fața conștiinței și a expectațiilor lor, „convingerea că sunt în mod real
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relația dintre eul vorbitorului și eul interlocutorului. De aceea, ca să comunice ceva, cel care vrea s-o facă, o face în așa fel încît cel căruia i se adresează să-l poată înțelege, să rezoneze la ceea ce spune el. Această spusă a vorbitorului nu este din acest motiv decît o sumă de instanțializări și de particularizări ale faptelor de limbă generale. În cazul artei însă, printr-o operă individuală se propune ceva universal, creația artistică realizează o refacere a universalului în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar cea indirectă prin completarea lor cu o conjuncție (de obicei că): el spune că. Este evident că verbele care constituie nucleul acestor formule reprezintă și ele elemente ale metalimbajului. Există apoi cuvinte care introduc diferite explicații în legătură cu conținutul celor spuse, corectează vorbirea, o orientează spre o anumită temă etc. Și acestea fac parte din metalimbaj, îndeplinind aceeași funcție metalingvistică de a se referi la limba-obiect (înseamnă, vasăzică, adică etc.). Existența funcției metalingvistice la unele dintre cuvintele limbii naturale reprezintă în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvintelor și a propozițiilor se modifică și, în acest caz, gîndirea devine o luptă pentru cuvîntul ce exprimă ființarea în întregul ei. În ultimă instanță, arată Heidegger, rostirea poetică și rostirea gînditoare se întîlnesc în lupta pentru cuvînt, căci, după spusa lui Hölderlin, "în chip poetic locuiește omul". În mod similar, Eminescu făcea aceeași apropiere între cele două tipuri de rostiri, ceea ce i-a permis formularea, pe terenul poeziei, a întrebării: Unde vei găsi cuvîntul ce exprimă adevărul ?" Acest adevăr nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
integrat în materialul genetic propriu al celulei gazdă și de fiecare dată când celula se divide noile celule rezultate conțin materialul genetic al virusului respectiv. În stadiul inițial de evoluție a bolii virusul intră in celula umană prin membrană, după spusele oamenilor în halate albe. De fapt eu cred că virusul nu intră prin membrană ci prin reticol endoplasmatic direct în nucleu. Virusul se atașează de una din membranele din interiurul acestui reticol endoplasmatic și în interiorul nucleului pătrunde numei ARN viral
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
acest lucru, credem că formarea abilităților de comunicare eficientă devine un scop aproape iluzoriu. Oricum, nu vom rămâne cantonați într-un discurs teoretic strict ci, ori de câte ori va fi posibil, vom "converti" problematica teoretică în instrumente ale comunicării eficiente. În spiritul spuselor filozofului și matematicianului francez Blaise Pascal (1623-1662) că "Înainte de a discuta să ne definim noțiunile", începutul nu poate fi decât răspunsul la întrebarea: Ce este comunicarea? Într-o primă formulare, putem spune că actul comunicării reprezintă o diversitate de comportamente
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
că putem ajunge să spunem tot ceea ce vrem. Comunicarea este o activitate Trăim comunicarea ca o activitate deoarece și când transmitem, și când receptăm, construim comunicarea, lucrăm asupra ei. De exemplu, când discutăm cu cineva, ne angajăm în descifrarea sensului spuselor celeilalte persoane tot la fel de mult cât ne preocupă propria vorbire. Pentru același motiv, nu este adevărat să spunem că vizionarea unei emisiuni la televizor este pasivă. Din contra, în acest caz avem de-a face cu un grup de oameni
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu alte cuvinte se referă la percepția celuilalt. Reprezintă o abilitate socială comunicațională să observăm aspectele comportamentale ale unei persoane și să le evaluăm cu acuratețe. În acest caz, ideea de feedback, despre care am mai vorbit, include reacțiile la spusele interlocutorului și implicit corecțiile pe care le facem propriei comunicării. Interacțiunea cu alții se desfășoară bine dacă ei simt că am remarcat și înțeles ceea ce au încercat să ne spună. În comunicarea interpersonală, feedback-ul presupune că fiecare persoană o
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în generalități sau lucruri vagi; * abordăm problemele direct, nu ocolit sau filtrat; * suntem motivați pentru sprijinul celui care primește feedback-ul pentru a face mai eficiente relațiile interpersonale; * adoptăm un stil adecvat cu emoțiile și sentimentele care ni le generează spusele și comportamentul partenerului de dialog. Dacă cineva vine cu o problemă personală și, în conversație, nu i se oferă semne de recunoaștere a problemei aduse în discuție, atunci persoana în cauză simte că cel cu care vorbește nu este atent
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să vorbească despre ei înșiși și astfel să îi putem cunoaște. Rezultă că, comportamentul comunicațional al ascultării are câteva abilități care ne ajută să: * cunoaștem persoana care vorbește; * contribuim la susținerea convorbirii; * manifestăm semnele aprobării față de alte persoane și de spuselor lor. Așa cum dăm atenție oamenilor care vorbesc cu noi, tot la fel ne străduim să captăm atenția lor. Altfel spus, așa cum oamenii răspund la așteptările și mesajele pe care le obțin de la alții, tot așa ei încearcă să transmită mesaje
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
le obțin de la alții, tot așa ei încearcă să transmită mesaje referitoare la propria comportare și la calitățile pe care le posedă. Sociologii se referă la acest proces ca fiind prezentarea persoanei ori managementul impresie. În acest sens, sunt convingătoarea spusele sociologului american Robert Park, unul din întemeietorii Școlii de la Chicago. Unul din lucrurile care distinge omul de animale este realitatea că are o concepție proprie despre el însuși și, odată ce și-a definit rolul, încearcă să trăiască conform acestuia. El
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ascultării active ori când răspunde la problemele care apar în timpul discuției. Ele servesc să încurajeze subalternul ca partener activ în comunicarea interpersonală și să obțină informațiile necesare pentru dirijarea și controlul dialogului în sesiunea de consiliere. Afirmații reflexive Liderul parafrazează spusele interlocutorului ca să facă vizibile înțelesurile și simțămintele lui. Prin parafrazare, liderul arată că înțelege partenerul de dialog și că el încearcă să perceapă situația așa cum o vede acesta. Acest lucru ajută la prevenirea confuziei. Câteva formulări de acest fel sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cauzele performanței slabe în îndeplinirea obligațiilor profesionale și în cazul manifestărilor de indisciplină la locul de muncă, dar și pentru a clarifica și evalua natura și amploarea problemelor personale ale angajatului. Aceste comentarii pot fi făcute punând întrebări, rezumând cele spuse, interpretând și informând. Un lider creativ și cu imaginație în comunicare trebuie să dezvolte afirmații, întrebări și comentarii proprii adecvate fiecărui individ și fiecărei situații. În finalul acestei probleme, precizăm caracteristicile definitorii ale consilierii pe care orice lider sau manager
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de dorința de a părea superior. Nu este lipsit de interes să menționăm un aspect particular care se manifestă uneori în comunicarea interumană cu preponderență în desfășurarea dialogului. Nu orice discuție, schimb de replici este un dialog autentic care, după spusele lui Constantin Noica, se poartă "întru" o idee spre îmbogățirea spirituală sau în scopul soluționării unei probleme. Sunt multe încrucișări de replici care trec unele pe lângă altele fără să se întâlnească și să se influențeze reciproc semănând cu contrapunerea a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]