7,229 matches
-
argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești - cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a trecutului se exprima în cel puțin două ipostaze: a) în primul rând, prin învestirea bătăliilor care au punctat istoria românească cu titlul simbolic de bornă temporală (ex: Posada, Rovine, Vaslui, Călugăreni etc.); b) în al doilea rând, sub aspect stilistic, genul literar în care este relatată narativa istorică a românilor sugerează o poetică belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre exemplu înțelegerea istoriei ca un "câmp de luptă", a Carpaților ca o "cetate asediată", a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și M. Johnson (1980) în lucrarea lor Metaphors We Live By - al cărui titlu românesc ar putea suna Metaforele noastre cele de toate zilele - metaforele nu sunt extravagante construcții poetice al căror domeniu de existență se restrânge la lumea creațiilor stilistice, ci sunt parte constitutivă a vorbirii curente. Expresiile metaforice permează în toate profunzimile sale limbajul obișnuit, cât și întreg sistemul de gândire și acțiune utilizat de indivizi pentru a-și face viața zilnică mai ușoară și pentru a se descurca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
estetic existent în matematică și logică înțeles ca simplicitate. Nu e deloc greu de argumentat existența unei poetici a științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
seamănă cu cocoșatul pe care nu-l mai poate îndrepta decât mormântul" (Cursul scurt de istorie a PC bolșevic al US, 1953, p. 131) -, sau formula "vieții ca scenă" prin care E. Goffman a teatralizat metaforic societatea. Dincolo de efectul incontestabil stilistic al acestor sintagme, marele lor merit rezidă în faptul că reușesc să ilumineze înțelegerea unor fenomene de o înaltă complexitate printr-o parcimonie extremă de cuvinte. Introducerea unor astfel de formule metaforice în discursul științific este justificată nu doar pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
discursul științific este justificată nu doar pe criterii estetice, ci mai ales prin prisma faptului că reprezintă instrumente conceptuale utile în facilitarea înțelegerii unor aspecte complicate ale realității sociale prin raportarea lor analogică la aspecte familiare. Metaforele conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice, își justifică existența nu pe criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria - atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se cuvine a-l aminti pe acela despre noroc, "reprezentat" de Miron Costin, în Viiața lumii, drept timp kairotic, eveniment care rupe curgerea obișnuită a timpului. Gândul în cauză "lucrează" însă și la Dimitrie Cantemir, și în conceptul de "matrice stilistică" al lui Lucian Blaga, în cel de "destin" al lui C. Rădulescu-Motru (care face pereche cu conceptul "timpului", înțeles ca "timp fizic") sau în cel al "kairos-ului" din lucrarea lui Constantin Noica, Modelul cultural european. Situația" culturală la care participăm
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
valoare "esențiale" asupra faptelor noastre, toate precomprehensiunile trecute în condiția înțelesurilor fundamentale despre lucruri, pentru a ajunge la acestea așa cum "se arată ele"; o gândire radicală care lucrează fie "sub inspirație", adică prin reflecție ghidată de o "intuiție" originară, șlefuită stilistic și pusă în "fragmente" foarte apropiate de maximele înțelepciunii, fie metodic, adică prin scenarii "logice" ghidate de anumite "scheme de raționare", care se leagă între ele pentru a participa la un "sistem". Filosofia ar presupune și actul unei gândiri care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființei logos-ului aduce cunoașterea veritabilă; aceasta înseamnă și o recunoaștere de sine, adică o recunoaștere a putinței proprii de a fi într-o legătură cu sine însuși prin mijlocirea Celuilalt. De ce pare ultimul paragraf atât de ciudat, în privință stilistică și chiar în ceea ce privește sensul vorbelor? Pentru că l-am construit suspendând, cumva, convențiile dictaturii judicativului constitutiv; totuși filosofia era "făcută", odată, și în acest fel: în fond, am reluat, aici, câteva idei ale lui Platon, relaxate judicativ. Dincolo de toate acestea, căpătăm
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și se cuvine a proceda astfel măcar pentru o (altă) dublă semnificație a timpului, despre care vorbește autorul: timpul propriu-zis, care este timpul fizic, și destinul, ca timp trăit. Teoria lui Lucian Blaga despre orizonturile temporale, ca factori ai matricei stilistice, se înscrie în aceeași tradiție a tematizării timpului; și aici avem de-a face cu un timp care are o anume relație privilegiată cu omul, căci matricea stilistică, din care fac parte cele trei orizonturi temporale: timpul-fluviu, timpul-cascadă și timpul-havuz
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trăit. Teoria lui Lucian Blaga despre orizonturile temporale, ca factori ai matricei stilistice, se înscrie în aceeași tradiție a tematizării timpului; și aici avem de-a face cu un timp care are o anume relație privilegiată cu omul, căci matricea stilistică, din care fac parte cele trei orizonturi temporale: timpul-fluviu, timpul-cascadă și timpul-havuz, determină "pecetea stilistică" a oricărei creații; iar ansamblul creațiilor formează cultura, ca orizont existențial specific uman: orizontul întru mister și pentru revelare. De asemenea, în finalul lucrării Modelul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în aceeași tradiție a tematizării timpului; și aici avem de-a face cu un timp care are o anume relație privilegiată cu omul, căci matricea stilistică, din care fac parte cele trei orizonturi temporale: timpul-fluviu, timpul-cascadă și timpul-havuz, determină "pecetea stilistică" a oricărei creații; iar ansamblul creațiilor formează cultura, ca orizont existențial specific uman: orizontul întru mister și pentru revelare. De asemenea, în finalul lucrării Modelul cultural european, Constantin Noica proiectează o "teorie" a timpului kairotic, susținând că timpul propriu-zis cultural
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de Partaj care a decis crearea în Palestina, sub mandat britanic, a două state evreu și arab. Latinoamericanii se complac de multe ori în situații de o naivitate adorabilă care se exprimă deseori în formulări intenționat exagerate și prin înflorituri stilistice exagerate. Această tendință s-a făcut remarcată și în cazul lui Rodriguez Fabregat care a fost onorat de către partizanii Statului Israel din Uruguay iar aceștia au fost mulți cu titlul de "erou-ctitor (procer în spaniolă) al renașterii naționale evreiești". Titlu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu ce te îndeletnicești?“ nu se poate răspunde „sunt autentic!“ sau „sunt vertical!“, decât cu prețul căderii în ridicol. Autenticitatea nu „se practică“ așa cum „se practică“ politețea, solidaritatea sau o dexteritate oarecare. Autenticitatea nu e o profesie sau o opțiune stilistică. Nu „te decizi“ să fii autentic. Nu „adopți“ autenticitatea, ca pe o ținută șic, ca pe o alură cochetă, ca pe un semn distinctiv. Și mai ales nu ți-o pui la butonieră, pentru a i depuncta pe cei din
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
virtuale“, din care „clienții“ se pot inspira fără efort. Vrei să scrii un mesaj „tare“ de Paște? Te uiți pe internet și gă sești nenumărate variante, care de care mai inspirată și mai șugubeață. Nu mai trebuie să te resemnezi stilistic, adoptând „obositele“ urări „clasice“. Nici să te căznești inventând ver siuni de o barocă subtilitate. Au gândit alții pentru tine. Răsfoiești site uri istețe și „te-ai scos“. Mai toate sugestiile valorifică drăgălaș figura iepurașului. Exemple: „Iepurașul mustăcios e de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pubertăți care nu se mai termină. Prin urmare, ce mai poate însemna să votezi „schimbarea“? Să schimbăm pe cine cu cine? Ceea ce ne trebuie este instaurarea unei radicale diferențe. Ne trebuie o politică de cu totul alt calibru, altfel definită stilistic, doctrinar și moral. Ne tre buie un alt tip de politician, care să nu semene deloc cu figurile deja cunoscute. Un politician ale cărui virtuți esențiale să fie uitarea de sine, preocuparea pentru eficiență și onestitate, zelul adult al faptei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de la frații Conachi și până la cele mai alese spirite ale creativității românești -, formând un păienjeniș subtil și nobil, indiferent dacă-i vorba de Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Brâncuși sau de Eminescu. În inconștientul lui Eminescu întrezărim prezența tuturor determinantelor stilistice pe care le-am descoperit în stratul duhului nostru popular, doar altfel dozate și constelate spune Lucian Blaga 1. Criteriile care fac ca, după un timp nedefinit, să se-ntrupeze într-un singur om gena geniului, în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19) * LOVINESCU, E. Mite. Bălăuca. Ediție critică, prefață, note, variante, glosar și bibliografie de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1980, 460 p. (Eminesciana; 20) * BULGĂR, Gh. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei. Iași: Junimea, 1980, 191 p. (Eminesciana; 21) * CARACOSTEA, D. Arta cuvîntului la Eminescu. Studiu introductiv de Ion Apetroaie. Ediție îngrijită, note, addendă bibliografică și indice de nume de Nina Apetroaie. Iași: Junimea, 1980, 487 p. (Eminesciana; 22) * NEGOIȚESCU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din "Iașii de odinioară" (1923, 1928) nu s-a învrednicit nimeni să le reediteze, iar cercetarea lor este permisă doar în regim de sală la Biblioteca Universitară, așa că au rămas necunoscute marelui public. Nu-i o carte cu cine știe ce virtuți stilistice și însemnată valoare literară a scriiturii în sine. Dimpotrivă. Este, însă, doldora de informații variate și credibile, datorită faptului că provin de la contemporanii personalităților evocate, deci, sunt "la prima mână", ferite de inerentele distorsiuni ulterioare și de deformările folclorizante. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Au izbutit cei ce au înțeles că n-ajunge să muți o relatare din registrul sonor în pagina de carte: se cere asumat și-un joc mai elevat al ideilor, o rigoare a demonstrației, ca să nu mai vorbim de acuratețea stilistică și limpezimea gramaticească. Au avut net avantaj autorii deprinși și cu canoanele rubricii de gazetă dar prin simpla adiționare de cronici nu se construiește o carte. Am primit zilele acestea două opuri de sport astfel închegate: "Cei doi Hagi", de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1904 și 1912, a publicat, mai întâi în fascicole, discutabila (și atât de utila!) "Istorie a orașului Iași"reeditată anastatic în 2009 de "Junimea". N-au talentul literar și dezinvoltura unui Aurel Leon: scriu simplu, cinstit, fără afectări și floricele stilistice, lăsând totdeauna să cadă accentul pe încărcătura de informație revelată. Față de prestația celor ce scriu cărți din cărți, ei vin cu trudnica cercetare directă, la sursă, lăsând altora plăcerea sintezei, a eseisticii speculative. Oferă material brut, dacă nu mereu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la atâtea decenii de la prima apariție, scriitorul a considerat necesar să intervină în nuanțarea formulelor de introducere a dialogurilor și în cenzurarea unei anumite abundențe pronuminale, deslușirile fiind limpede oferite de restul frazei. În paranteză fie spus, textul atestă monotonie stilistică voită și "parcimonie" într-ale lexicului, cititorul fiind astfel determinat să accepte receptarea poveștii la nivelul de exprimare al eroilor. De la bun început, scriitorul a insistat asupra menținerii ortografiei cu â și cu apostrof dorință de care, evident, a trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tischlaifer, schlaffwagen), așa că, până se va tocmi tâlmaciul necesar, nu pot emite nici măcar obișnuitele aproximații. Prozele însă, sunt caligrafiate (cu tuș, îngrijit, zici că-i scris cu "italic" la computer!) în românește. N-aș zice că aduc cine știe ce mare noutate stilistică și că ar putea provoca niscaiva mutații în ierarhii. Sunt scrieri oneste, potențate de un vibrant fior patriotic, deplin explicabil dacă ne gândim la împrejurările în care au fost scrise. Remarcabilă ca preocupare deocamdată traducerea Elegiilor lui Goethe, însoțită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
presă și texte de popularizare". Blaga: "gândire artistică stereotipă, trucurile sar în ochi; senzația e de exercițiu retoric uscat și, prin repetare, mecanic." Rămâne "în marginea banalului". Voiculescu: scrieri "searbede, neostenit declarative și, pe alocuri, de-a dreptul banale (...) procedee stilistice infantile, nule sub raportul eficacității estetice". Matei Caragiale, Gib Mihăescu, Camil Petrescu: "promisiuni suspendate, izbânzi întâmplătoare, fulgurații, focuri de artificii, abandonuri grăbite, sub povara gloriei premature". Iorga: "erudiția lui deșănțată și umilitoare, narativitatea lui destrămată în paranteze interminabile (...) erudiție inutilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Predarea literaturii „Cursul de literatură generală” este continuarea celui de stilistică, din clasa a IV-a, spune Papadopol, citându-l pe Ch. Bally în ceea ce privește caracterul deplin al actului literar. Scopul acestui curs apare ca important autorului, acestea fiind multiplu: „formal stilistic”; „de fond-afectiv”; „de fond-estetic”; „de fondcritic”; „de fond-intelectual-literar”; „de fond intelectual-practic”; „de fondmoral”. Așa cum sînt formulate, dar mai ales cum sînt explicate aceste scopuri (vezi notele de subsol), observăm că acestea sînt identificate de autor ca fiind cele c Fl
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]