8,562 matches
-
Danța, atâta de duios/ Cânta, și-atâta de unduios/ Zburda, și-atât de luminos/ Căta, și-așa prietenos/ Vorbea, cu sunet mângâios,/ Cum n-a mai fost ca ea vreodată/ Minune binecuvântată.”652 Unicitatea este dublată de mister, căci perfecțiunea tinerei este percepută ca aparținând unei alte lumi: „Pe drept în ochi îmi apărea/ Ca fenix din Arabia/ Ce una-i doar în lumeantreagă,/ Cum una-i și aleasa-mi dragă.” 653. Personajul feminin pozitiv are de multe ori trăsături ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
686), de aceea, atunci când crede că ultima șansă de a evada îi este luată (vede că Piram, iubitul ei, s-a omorât din dragoste pentru ea, crezând-o ucisă de un leu), nu alege decât moartea. Tăria de caracter a tinerei este remarcabilă (nu era ușor ca o femeie, percepută ca slabă și nestatornică, cauzatoare a toate relele, să ia o decizie atât de „virilă” ca cea a întreruperii firului vieții), dar toată tragedia ar fi putut fi evitată dacă cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
va fi răsplătită pentru fapta sa nobilă; soția mareșalului din Londra - II. 8 - este miloasă și o acceptă în casă pe copila considerată 726 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 498. 197 orfană; de aceeași compasiune față de o tânără dă dovadă și soția lui Liello di Campo di Fiore - V. 3). Pioase, smerite, loiale, se caracterizează printr-o supunere totală față de soț și de familie, se evidențiază prin cinste și cultivarea virtuții (fiica contelui d’Angers - II. 8 - își
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
9 - perseverentă, inteligentă și onestă se va face iubită de cel pe care și l-a ales drept soț; Gostanza - V. 2 - capabilă de sacrificiul suprem, deoarece nu poate trăi în absența persoanei iubite, se va salva datorită intervenției divine, tânăra excelând și în modestie, corectitudine, hărnicie; monna Giovanna - V. 9 - rămasă văduvă, crește unicul fiu, pe care îl iubește nespus, dar virtuoasă fiind, nu manifestă interes pentru avansurile lui Federigo, pentru că acesta era căsătorit; Catalina - X. 4 - îl respinge pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înștiințat, cuprins de gelozie, evadează din închisoare. Se întâlnește cu Arcita, pe care îl descoperă dormind într-o pădure, ajungându-se la o confruntare directă între cei doi, dar sunt surprinși de alaiul lui Tezeu, din care făcea parte și tânăra, și conducătorul cetății decide ca cei doi prinți să plece din Atena, iar peste un an să se întoarcă și să se lupte într-un turnir, pentru a-și decide soarta. Emilia este promisă drept soție învingătorului. Arcita câștigă, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dragoste lipsită de dragoste. În numele acestei iubiri frăția de sânge între 745 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 50. (trad. n.) 202 Palamon și Arcite este curând distrusă, iar tema prieteniei ruinate și a unui Cupidon distrugător străbate întreg poemul.”746 Tânăra devine un trofeu pe care cei doi bărbați doresc să și-l asume, are un rol inactiv în această poveste de iubire, dar și în societate: „Personalitatea Emiliei nu este una capabilă să inspire o pasiune nobilă. Este fermecătoare, fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
renunțe în favoarea celuilalt.751 Constanța din Povestirea notarului reprezintă un alt exemplu edificator pentru tipologia donnei angelicata, deoarece ilustrează un model de virtute și de fidelitate, de credință și de supunere. Descrierea făcută personajului vine să susțină realele calități ale tinerei, având o origine nobiliară, fiica împăratului Romei: „De când e lumea nu-i pe lume fată/ Cum are, ține l, Doamne! împăratul.../ Mai mândră și mai neasemănată/ și bună cum nu-i alta-n lumea toată./ Păzească i cinstea pronia cerească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
primelor evenimente ale narațiunii, căsătoria celor doi este mai mult decât o acțiune diplomatică, una misionar-creștină, la care își dau girul și prelații vremii. Femeia se metamorfozează în simplu instrument al voinței masculine, părerea ei nu contează, mariajul devine pentru tânără, de la început, un supliciu, fiind nevoită să-și părăsească țara, părinții, pe toți cei apropiați. Constanța își cunoaște foarte bine statutul, dovadă definiția feminității pe care o oferă: „Femeia-i pentru jug și chin croită/ și spre a fi de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
străin va trebui, după cum presimțise, să facă față unor situații de o cruditate extremă, care îi vor pune la încercare curajul, demnitatea și credința. Mama sultanului transformă ospățul nupțial într-un măcel, neacceptând o noră cu o orientare confesională diferită. Tânăra se salvează, in extremis, pe o luntre lipsită de cârmă, metaforic călătoria aceasta pe mare devine un simbol al încercărilor dure ale vieții cărora trebuie să le facă față pentru a și dovedi statutul de personaj exemplar, de model indiscutabil
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
istorică, dar și cu o poveste de dragoste.762 Poate fi interpretată și alegoric: Constanța, în periplul ei, ar reprezenta de fapt sufletul în călătoria sa prin lume, barca nu poate fi decât Biserica care oferă sprijin și protecție. 763 Tânăra este un spirit profund religios (cf. rugăciunile rostite cu intensitate și evlavie). Patosul plângerilor eroinei în legătură cu destinul propriului copil este amplificat de comparația biblică cu Fecioara Maria care își deplânge Fiul crucificat. Femeia nu luptă propriu-zis pentru sine, nici chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius. Tatăl îndurerat se vede pus în situația nu doar de a-și ceda copila, ci de a îngădui pentru ea un destin rușinos, o pervertire a tot ceea ce reprezenta tânăra: puritate, fragilitate, inocență. Virginius nu vede decât o singură soluție pentru a se elibera din situația dezonorantă în care se află atât el, cât și fata sa: moartea. Ca să rămână ceea ce a fost, Virginia trebuie sacrificată, iar lamentația părintelui, devenit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
create: „O, fiica mea, durerea mea din urmă/ și bucurie multă ce se curmă;/ Cleștar de neprihană, neclintit/ Primește moartea ce ți-am hărăzit/ Din dragoste, necum din ură... Vai,/ Cu mâna-mi va căpșorul să ți-l tai.”843 Tânăra manifestă o maturitate incredibilă, acceptă cu resemnare destinul ce îi este sortit, fără umbră de revoltă sau fără cea mai mică încercare de a face un act curajos de salvare a propriei vieți. Discursul ei devine cel al unei martire
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și puterea de alegere. Povestirea doftorului are în plan central acest „sacrificiu pasiv”848 al unei martire caste, victimă a justiției sociale, dar și a propriului părinte. De altfel, comportamentul tuturor personajelor pare ilogic, de neacceptat într-o societate modernă: tânăra trebuie să-și piardă viața pentru a-și menține castitatea. Fecioria reprezenta pentru Părinții Bisericii o stare angelică, apatheia, lipsa oricărei pasiuni concupiscente. Castitatea este strâns legată de doctrina referitoare la Fecioara Maria, cea care a ridicat păcatul Evei, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tot ceea ce era negativ, blamabil. De aceea s-a ajuns la situația, oarecum paradoxală, ilustrată în povestire, în care Virginia și-a pierdut puritatea numai pentru că a atras plăcerea unui bărbat, prin simpla ei prezență. Privirea, dorința pot macula o tânără: o fecioară văzută nu mai este o fecioară 849, așadar o tânără nu trebuie să fie zărită sau contemplată de un bărbat. Statutul femei era mai mult decât ingrat, pentru că se făcea vinovată și de impactul pe care l-ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oarecum paradoxală, ilustrată în povestire, în care Virginia și-a pierdut puritatea numai pentru că a atras plăcerea unui bărbat, prin simpla ei prezență. Privirea, dorința pot macula o tânără: o fecioară văzută nu mai este o fecioară 849, așadar o tânără nu trebuie să fie zărită sau contemplată de un bărbat. Statutul femei era mai mult decât ingrat, pentru că se făcea vinovată și de impactul pe care l-ar fi putut avea asupra celorlalți și de care era cu totul străină
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru a-i păstra virtutea.”858 Interpretarea aceasta alegorică, la care se reduce textul în ultimă instanță, devine o dovadă în plus că donna angelicata reprezintă mai mult un simbol, nu o verosimilitate concretă. Am avea aici întruchipat, în imaginea tinerei, sufletul creștin care respinge păcatul (cum de altfel se întâmpla și în cazul altor personaje: Constanța, Grizilda, Prudenția). Virginia rămâne „o imagine reușită a unei victime patetice, o sfântă într-un context bizar”.859 Personajele pozitive nu au individualitate pentru că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cecilia, născută la Roma și căsătorită cu Valerian, dorește să nu-și întineze cu nimic castitatea, de aceea își convertește soțul la creștinism și-l determină să accepte un mariaj al abstinenței. Prezența îngerului, care o păzește și pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și pe călăi, îl înfruntă pe conducătorul cetății, Almach, ținând în fața lui un discurs apologetic, cu un curaj demn de invidiat. Este supusă unui supliciu (să stea într-o baie încălzită), un călău încearcă să o decapiteze, dar nu reușește. Tânăra va muri peste trei zile, încredințându-i pe creștini papei Urban și lăsând, ca ultimă dorință testamentară, îndemnul de a face din casa personală locaș de cult. Cecilia este o exemplară donna angelicata și, spre deosebire de celelalte personaje pe care le-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mereu instinctele, căutând cu înfocare dragostea, mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută de narator ca „silnicie”871. Bartolomea, „una din cele mai frumoase și mai râvnite tinere din câte se aflau în Pisa”872, se căsătorește cu judecătorul Ricciardo din Chinzica, învățat, înțelept, dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în cele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
putea aduce, deoarece rolul primordial al femeii era acela de a oferi plăcere și de a da viață, iar sentința finală a discursului bătrânei („Din viață și din lumea asta atâta ai cât îți iei singur”876) o determină pe tânără să nu caute doar lamentarea condiției ingrate în care se găsea, ci să trăiască după bunul plac. Este o altă donna demonicata ce poate fi disculpată, a cărei voință de neirosire a propriei vieți o va determina să-și găsească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a spus: <<Nevasta cea umilă-i mai presus/ Ca orișice.>> Iar Caton: <<Cum voiește,/ Așa să faci, căci dânsa poruncește.>>”884 Ianuarie nu conștientizează nici propria îmbătrânire, neputința fizică, dar nici absurditatea dorințelor sale, de a se căsători cu o tânără frumoasă, care să-i ofere toate deliciile vieții conjugale, să-l ferească de a mai cădea în păcatele carnale și pe care să o poată conduce și modela după bunul plac, el asociind vârsta fragedă cu lipsa defectelor, dar și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
388. 892 Ibidem, pp. 390 391. 239 Verbul englezesc may, care arată potențialitatea unei acțiuni, poate sugera și posibilitatea ca Mai (May, în textul original) să fie altfel de cum pare la o primă privire, ce se oprește doar asupra frumuseții tinerei. Ceva impenetrabil, și de aceea ambiguu și intrigant, rezidă în această perfecțiune fizică. „Se poate observa o lipsă de entuziasm în descriere, chiar un fel de reținere, de ezitare din partea naratorului în a explora misterul acestei femei. Putem bănui că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
va trăi în sărăcie toată viața, tot din cauza evenimentelor precipitate de actul ucigaș al Ninettei, suportând consecințele unor acțiuni nesăbuite. Donna demonicata nu uită de importanța păstrării reputației într-o societate atât de conservatoare cum era cea medievală. Elena, „o tânără frumoasă la trup, dar trufașă la suflet”924 , văduvă, în căutarea plăcerilor trupești, căci „n-avea obiceiul să-și țină ochii în pământ, ci, înfumurată cum era, îi învârtea cu tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a doua variantă. și tinerii din povestirea a treia a zilei a doua, Alessandro și fiica regelui Angliei, reușesc să-și impună voința, oficializându-și relația, în ciuda statutului social, care părea a fi principala opreliște în acceptarea legăturii lor amoroase. Tinerele au de 927 Ibidem, vol. al II-lea, p. 60. 928 Ibidem, p. 39. 250 înfruntat frecvent mânia părinților intransigenți, cum este cazul în povestirea a șasea a zilei a doua, când, descoperiți în intimitatea dragostei lor într-o pădure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tinerețea îl poartă în firea ei, și care, dac-ai dori să-l lepezi, ar însemna să-ți lepezi însăși tinerețea”929. Fiica morarului din Povestirea logofătului acceptă violul, deși neprevăzutul situației poate fi o scuză pentru reacția benevolă a tinerei. Povestirea apărea și la Boccaccio (IX. 6), de unde se pare că Chaucer a preluat-o și a îmbogățit-o în manieră proprie. Descrierea fetei depășește idilismul obișnuit literaturii medievale, îndreptându-se spre realism, notele licențioase dovedind ca sursă posibilă un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]